Simpozion, Ediţia a III-a, ”Şcoala din deal”
Sunt câteva teme predilecte ale vremurilor pe care le trăim care coagulează proiecte educaţionale, dezbateri cu impact mare al gradului de preocupare în societate.
Una dintre temele acestea este, cu siguranţă, violenţa, aleasă de organizatorii celei de-a treia Ediţii a Simpozionului Asociaţiei ”Şcoala din deal”. Din această Asociaţie, ”Bergschule”, fac parte în principal foşti elevi şi foşti şi actuali profesori ai Şcolii din Deal, cu denumirea de azi Liceul ”J. Haltrich”. Scopurile şi izbânzile de până acum ale unor membri marcanţi precum Dr. Karl Scheerer sau lector universitar Gunter Czernetzky ar putea constitui subiectul multor pagini de material encomiastic.
Pentru acest articol ne-am propus însă un rezumat cu ceea ce s-a întâmplat la Simpozion şi ar merita diseminat în rândul celor interesaţi (părinţi, elevi, profesori, edili, locuitori ai Sighişoarei). Vineri, în Aula plină de istorie a Liceului ”J. Haltrich”, decanul Facultăţii de Jurnalism din Sibiu, profesorul Ion Dur, a conferenţiat pe tema Violenţei telemediate, o abordare din perspectivă sociologică a consecinţelor orelor petrecute cu telecomanda în mână, o scanare a modelării minţii, atitudinii şi discursului fiecăruia dintre noi de către puterea exercitată de mass media.
Sâmbătă s-a lucrat pe cele două secţiuni, în limbile română şi germană. Secţiunea în limba română s-a derulat, într-un rezumat a ceea ce s-a întâmplat, în felul următor:
În intervalul 9,00 – 9.45, invitatul Adrian Nicuşan, Subcomisar de poliţie, Coordonator al Poliţiei de Proximitate Mureş, a comunicat pe tema Parteneriatul poliţie -şcoală – familie şi rolul acestuia în prevenirea şi combaterea violenţei în unităţile de învăţământ. Cifre, statistici, perioade din an cu creşteri ale actelor de violenţă, toate însă dezvoltate cu cazuri concrete, consecinţe tragice ale consumului de plante etnobotanice (accent pe actul legislativ permisiv, plus subterfugiile găsite de cei care vând astfel de plante).
Intervalul 15,00 – 16, 30 a avut ca protagonistă pe doamna Camelia Nicolau, psiholog şcolar, cu tema Violenţa în mediul şcolar, prevenire şi combatere. În ciuda titlului sec, a fost de fapt o poveste care a pornit de la citatul ”Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi, iar orbul îl poate vedea.”, cu alte cuvinte, despre pedagogia pozitivă, despre învingerea răului prin abordarea a ceea ce este bun în fiecare adolescent/copil/tânăr.
Domnul subcomisar de poliţie a avut o perspectivă extrem de sumbră a evoluţiei negative a acetelor de violenţă. Din perspectiva psihologului, convingerea transmisă a fost că soluţiile sunt în noi, în abordarea noastră, în atitudine, cu exemple concretizate într-un montaj din două filme româneşti, Declaraţie de dragoste şi Liceenii, respectiv din celebrul film cu Sidney Poitiers, Domnului profesor, cu dragoste, cum să stăpâneşti clasa, iniţial ostilă, fără să ridici tonul, păstrând calmul, reuşind prin respect să obţii respectul. S-a discutat despre cercul Eveniment declanşator – Agresivitate – Creşterea tensiunilor – Violenţă şi rolul de foarfece al acestui cerc vicios pe care trebuie să îl exercite părintele, pedagogul, consilierul, psihologul.
Ultimul calup, cel propus de artistul plastic Teodora Cosman, ar fi mers asociat în sesiunea de dimineaţă cu intervenţia arhitectului şef al oraşului Ion Velicu. Teodora Cosman, venită de la Cluj special pentru acest simpozion, a plecat în demersul său de la un citat preluat din Victor Hugo. Ce spunea francezul la 1820 şi găsim astăzi extrem de actual? ”Există două valori într-un edificiu, valoarea sa utilitară şi valoarea sa estetică. Dreptul de a utiliza edificiul aparţine proprietarului, frumuseţea sa, însă, aparţine tuturor. Distrugerea unui edificiu înseamnă, deci, a-şi depăşi drepturile pe care le ai asupra lui.” Avea aici exemplificate clădiri din Sighişoara cu o faţadă deteriorată, cu proprietari care ignoră cele mai elementare reguli ale respectului citadin. În imaginile proiectate de arhitectul oraşului, în spaţiul alocat sâmbătă, de la 11,15 la 12,45 şi la care elevii de la ”Mircea Eliade” au fost bine reprezentaţi, am văzut cu toţii exemple de bruscări ale aspectului unor clădiri de patrimoniu, chiciul unor ferestre tip termopan cu rame din plastic, hornul scos prin faţadă pentru o centrală de înaltă presiune.
Teodora Cosman, cu ochiul străinului, a văzut şi mai multe, scoţând în relief renovările de la Casa Wagner, fără să se respecte aspectul iniţial, dar şi de la alte clădiri din afara Cetăţii. A atras atenţia asupra clădirii Steaua, nefigurând drept clădire de patrimoniu, în ciuda valorii arhitectonice greu de egalat de altă clădire din oraş pentru perioada în care a fost construită, cu luminatoarele din acoperiş, ca niste ochi, ce fac farmecul, ce dau seducţia clădirilor din Sighişoara, statuetele, pseudoputii de pe faţadă, medalioanele cu motive florale specfice Jugenstilului. Degradarea la care este expusă clădirea STEAUA, emblematică pentru arhitectura oraşului, nu ar trebui să fie doar o problemă a proprietarului.
Interesantă a fost şi oferta în imagine făcută de arhitectul oraşului care ne-a adus un desen de la 1910: Cum va arăta Sighisoara in 2010. Privirea celui care facea proiecţia in viitor pornea din parcul central de azi al oraşului si ne arăta un fel de zgârâie nori concurând în înălţime Turnul cu ceas, zepeline asigurând pe sus transportul urban, a aglomerare de tip New York care, din fericire, nu s-a adeverit.
Cu riscul omiterii din lipsă de spaţiu a unor nume, voi aminti aici pe cei care au participat interactiv la acest Simpozion: Marilena Laiu, Directoarea Gimnaziului ”Nicolae Iorga” din Sighişoara, Consilera pe probleme educative de la aceeaşi şcoală, Gabriela Bolea, procurorul şef al municipiului Virgil Aldea, Anamaria Picoş, Roxana Oachiş, consilieră pe probleme educative, Simo Edith, Cristian Diţă, Tiberiu Ţigănuc, toţi de la Colegiul Naţional ”Mircea Eliade”, 17 elevi de la aceeaşi şcoală, Silvia Manuela Cizmaş, coordonator de programe la MIU şi gazdele noastre Liselotte Bayer şi Gunter Czernetzky, cărora le mulţumesc în numele tuturor celor care vor beneficia de rezultatele acestui Simpozion.
Dr. Mariana Gorczyca, coordonator al Secţiunii în limba română