Zoom artistic pe Cetatea Sighişoara (Zi de zi)

Sala de expoziţii din cadrul Centrului Cultural “Casa cu Cerb” din Sighişoara găzduieşte în aceste zile expoziţia de pictură a artistei Alina Vodă având tema “Zoom pe Cetate”. “Vernisajul va avea loc vineri 17 iunie, ora 18.00, prezentarea lucrărilor fiind făcută de binecunoscutul artist plastic sighişorean Zsolt Agoston. Alina Vodă este originară din Sighişoara de unde a plecat pentru studii acum 45 de ani. Din spusele sale reiese că “ar fi dorit să urmeze artele plastice, dar a urmat curentul vremii si a devenit inginer”. (Citește mai departe)

ART-REK – Expoziţie de artă vizuală

Vineri, 25 martie, în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor a avut loc vernisajul expoziţiei de artă vizuală ART-REK,  un nou proiect, de grup, al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex.

Re-construcţie, re-memorare, re-raportare, re-vizitare, re-actualizare, re-înscenare…sau englezescul re-enactment = întruchipare, înfăptuire, cu re în faţă (şi practicile desemnate de el care s-au bucurat de un succes nebănuit în contextul artistic din ultima vreme)….aceştia sunt termenii care au dat titlul, tema şi subiectul acestei expoziţii.

Expoziţia în sine, cred că a reuşit să dezvolte şi să dizolve totodată două fenomene, acompaniind până la urmă doi dintre termenii amintiţi mai sus: re-înscenarea şi re-vizitarea unor evenimente “reale”, fie din trecut, fie din viata curentă, imaginile accesând un real „voalat”, pătrunzând acolo unde dialectica se blochează.

Lucrările aduc în atenţie puncte de vedere diferite asupra identităţii, asupra memoriei, noi declaraţii artistice, afirmaţii, (re)descoperiri, puneri sub semnul întrebării, realul şi absurdul, victoria şi neşansa, religiosul şi laicul, mărturisiri, uneori frustrări sociale.

Cei ce vor veni să vadă această expoziţie şi vor căuta să pătrundă înţelesul şi să desluşească în bogăţia de semne şi simboluri, se vor întâlni cu dualitatea vizibil-invizibil, pozitiv-negativ, cele două aparenţe ale aceluiaşi lucru, chestionarea relaţiilor dintre putere şi reprezentare sau atitudinea în faţa istoriei, societăţii, politicului sau pur şi simplu în faţa conştiinţei proprii de cele mai multe ori sfârşind prin a afla lucruri noi despre sine;  un proces perpetuu de (re)inventare.

Agoston Zsolt propune o relaţie cu timpul, în tripticul „Rememorarea clipei” un demers grafic făcând trimiteri la relaţia umanului cu cea de a patra dimensine.

Niculae Ardelean riguros cu imaginea, folosindu-se de contrastul clar-obscur reface cu precizie o lume graţioasă, intimă, erotică şi feminină în „Îmbăierea” şi „Cele trei graţii”, la care adaugă şi sensibilul emoţiiilor de dinaintea unui spectacol („It’s time to go”).

Maria-Ana Cociş în „Amintirea unui tors” sau în „Aproape” prezintă elemente decupate fragmentat, ca un stop cadru atent la detalii lirice, încărcate de erotism.

Dorel Cosma reface printr-un recurs la memorie peisajul („Raportare la peisaj”, ”Amintirea satului”) sau burgul  medieval, declarând continuităţi dincolo de timp, elementele arhitecturale devenind permanente dincolo de etapele istorice parafrazându-l pictural pe Umberto Eco cu celebra frază „Evul mediu nu s-a sfârşit încă”)

Amalia Ghidiu recurge la abstract delimitând „Cuante” fizice, sau muzicale în „Jazz & more”. În “Metamofozele”, Amalia Ghidiu ne trimite la realitatea virtuală de astăzi, o dublă mişcare a sufletului spre imagine, una merge spre imaginea însăşi ca realitate, cealaltă merge spre imagine privită ca imaginea unui alt lucru.

Levi Fodor propune transgresiunea imaginii, o deconstrucţie informală a acesteia şi o re-înscenare în structuri efemere  dar  posibile, info-grafice („Compoziţiile”). În „Metaforfoze” imaginea e dirijată potrivit dialecticii adorniene. Acest ideal poate fi sensibilizat doar ca o negaţie. Şi tocmai încercarea de negaţie a realului devine structură posibilă, re-construind şi re-înscenând.

Marian Hara, recurge la istoria unei frustrări, încercând în „brigadierul” o reabilitare a posteorică, dincolo de ontologic,  a unui înaintaş degradat pe nemerit de doctrine istorice neprielnice. El foloseşte spaţiul pictural cifrat, codat, aniconic. El renunţă la semne iconice pentru simplu fapt că lui i se pare că nu semnifică suficient. La Hara inducerea semnificaţiei face ca imaginea să devină semn. Şi astfel, neconvenţional gradul este restituit, repus în drepturi, reabilitarea este legitimată extatic. Lucrările lui cer participarea activă a privitorului în construcţia “realităţii”.

Sorina Parchirie îşi re-memorează un „Vis în alb şi negru”, Manifestarea subconştientului se confruntă cu realitatea eului conştient iar în „Fashion” ea re-înscenează propuneri ce ar putea provoca expresii de tipul „nu cred că am văzut”.

Petru Purcariu, se opreşte asupra detaliilor gotice din peisajul sighişorean („Ferestre”) pe care le prezintă ca puncte de reper, arcurile frânte devenind o re-vizitare plastică dar şi o metaforă plastică permiţând substituţia cu idei şi lucruri familiare.

Dorin Stanciu, prezintă mai multe unghiuri de abordare. El îşi aminteşte, pe de o parte copilăria,  pe de alta „urcă” spre tentaţiile unde carnalul se suprapune gravat de un palimsest cu elemente secession („Re-Akt”). Stanciu vine şi cu o nouă abordare. În „Vuvuzela portocalie” el dă o exprimare expresionistă unor atitudini cu iz politic. Metafora e la fel de concisă şi ilustrativă precum „imaginea care face cât 1000 de cuvinte”.

„Dragostea nu poate sta în colivie” este declaraţia pe care Dan Todea o face în această expoziţie, „Lumea (e) pe dos”, căutând o „Cheie”.  Iar „Colivia cu iluzii” este tot ce îşi poate dori „Le mendiant de l’amour” în „Aşteptarea lui Godot” folosindu-se de principiul diagonalei negative, după o schemă compoziţională propusă în „Parabola orbilor” a lui Bruegel.

La Floarea Vultur se pot remarca elemente din zona de început a creştinismului, care prezentate central devin repere compoziţionale, în timp ce tenta culorilor e virată în aşa fel încât le subliniază graţia şi misterul („Pocal”, „Graal”, „Masa”)

Expoziţia este deschisă până în data de 20 aprilie şi poate fi vizitată între orele 12,00-16,00.

Daniel Todea

Bilanţ Lionistic

Sâmbătă, 12 februarie curent, Lions Club Sighişoara a făcut bilanţul activităţii anului abia încheiat în prezenţa celor aproape 200 de invitaţi reprezentând Departamentul 124 România, cluburi din Bucureşti, Braşov, Buzău, Oradea şi Tg. Mureş precum şi reprezentanţii tuturor segmentelor economice şi sociale ale comunităţii locale.

Ca în fiecare an, reuniunea a început prin  adresarea mulţumirilor şi urărilor de bine celor care au fost alături de membrii fondatori de la întemeierea clubului sighişorean: familiei THOMA, past District Guvernatorului Florian Dacin şi cluburilor din Tegensee – Germania şi Braşov – România.

Spicuind din expunerea ilustrată pe ecranul sălii a dr. Oprean Petre, preşedintele în exerciţiu al clubului, elementele definitorii pentru activitatea anului 2010 au fost:

– deviza anului 2010 CONTINUITATE – CONSECVENŢĂ – ÎNNOIRE: continuitate şi consecvenţă pentru că  aşa s-a reuşit creşterea volumului şi calităţii activităţii an de an, înnoire pentru a răspunde nevoilor punctuale ale comunităţii;                – obiectivele au fost specifice mişcării lionistice: grija pentru vederea celor din jur şi asistenţa socială adresată celor defavorizaţi, înnoitor fiind accentul deosebit pentru egalitatea de şanse acordată copiilor şi tinerilor.

Astfel, anul 2010 a continuat seria finanţărilor transplantului de cornee din 2009, dar şi asistenţa oftalmologică acordată copiilor de la grădiniţele şi şcolile din cartierele oraşului Rora şi Viilor, consultaţiile fiind urmate de tratamente şi atribuirea gratuită de ochelari. Şi în 2010 clubul a fost alături de grădiniţa şi şcoala din Cartierul Rora pentru a sprijini logistic buna funcţionare, dar şi pentru a acorda sprijin material copiilor aflaţi în dificultate. Surpriza tradiţionalei excursii de primăvara a acestora: după Zoo Tg. Mureş, Salina Praid sau Dumbrava Sibiului, copiii au cerut să viziteze … Cetatea Sighişoarei! A fost prilejul să vizioneze pentru prima dată Muzeul de Istorie, celelalte obiective istorice, dar şi să deguste bunătăţile cofetăriilor  „nemedievale”. Asistenţa socială permanentă oferită de club a cuprins 5 familii şi a constat în alimente, îmbrăcăminte, abonamente la cantină şi internat, rechizite şi uniforme şcolare, mobilier şi plata facturilor energetice. Şi în anul trecut clubul a adus în 50 de case pachetele cu alimente care să redea persoanelor şi familiilor defavorizate liniştea şi bucuria sărbătorilor de Paşti şi Crăciun. Un loc aparte a revenit promovării imaginii lionismului prin participarea la acţiunile desfăşurate cu Primăria şi ONG – uri la nivelul municipiului. Târgurile ECO şi de iarnă au fost ocazii de a face să ajungă la toţi copii jocuri şi jucării cu sigla Lions Club la preţuri simbolice, dar şi de a strânge fonduri din vânzarea obiectelor donate de „leii” români şi germani. În decembrie 2010 s-a reuşit colectarea sumei necesară viitoarei excursii de primăvară a copiilor din Rora. Implicarea clubului în acţiunile de protejare a mediului a avut loc prin membrii clubului, dar şi împreună cu Cercetaşii României cu care se continuă un  parteneriat început în anii trecuţi. Un program cu impact deosebit a continuat să fie O şansă pentru fiecare, program care a debutat în urmă cu 7 ani având ca obiectiv şcolarizarea Roxanei la Liceul de Balet din Cluj-Napoca. Astăzi Roxana este, cu susţinerea clubului, studentă la o facultate de profil din Bucureşti, iar programul s–a extins incluzând internatul surorilor Tschohl şi a unui număr de 16 elevi ai liceelor cu profil industrial cu rezultate bune la învăţătură şi care au nevoie de sprijin material pentru a termina şcoala. Acţiunea nu se reduce doar la acordarea de burse, lunar sunt discutate rezultatele obţinute, sunt efectuate vizite la domiciliu şi se acordă suplimentar sprijin material familiilor. Desigur, nu lipsesc ochelarii oferiţi gratuit acolo unde este cazul. Eficienţa? Primii 2 absolvenţi „au luat BAC-ul” în prima sesiune 2010 cu medii onorante. Şi în 2010 au fost trimişi tineri sighişoreni în taberele LC Internaţional din străinătate (Finlanda, Belgia, Olanda), dar şi la Tabăra de Matematică a LC Districtul 124 România. O satisfacţie deosebită a adus-o în anul 2010 înfiinţarea Clubului LEO Sighişoara, aici regăsindu-se preocuparea de a fi alături de tineri, dar şi posibilitatea de a avea o mai bună apropiere şi rezolvare a problematicii tinerilor. Prima acţiune – primul succes LEO, dovadă a calităţii acestora, a fost pregătirea şi susţinerea Târgului de Crăciun. Şi tot un prilej de satisfacţie a fost primirea a doi noi membri, două doamne care au fost mult timp alături de club ca voluntari, dovedind pe deplin calităţile cerute de deviza WE SERVE. Imaginile prezentate reuniunii au dovedit celor prezenţi că „leii” sighişoreni ştiu ce au de făcut pentru a reuşi, dar şi cât de importantă este contribuţia comunităţii pentru ca împreună să poată fi rezolvate problemele concetăţenilor aflaţi în nevoinţă. S-a subliniat, de asemenea, că secretul reuşitei din 2010 l-a constituit familia lionistică pe care o reprezintă azi clubul sighişorean: Hotărâm împreună, prin consens, realizăm împreună cele hotărâte!

Adresându-se celor prezenţi, Guvernatorul Districtului 124 România, Rodica Dacin, a prezentat preocupările mişcării lionistice româneşti şi a apreciat rezultatele obţinute, prezenţa numeroasă a persoanelor reprezentative pentru comunitatea locală, fiind o garanţie a creşterii aportului clubului sighişorean la soluţionarea problemelor populaţiei din zonă. În acest context s-a precizat că acordarea Certificatului de Apreciere este un îndemn pentru continuarea drumului ascendent pe care îl are clubul sighişorean de la înfiinţare.

Balul de Caritate care a urmat s-a bucurat de momentele artistice oferite de copiii formaţiei KIDS, de dansul Roxanei şi de mini-recitalul reprezentantei clubului LEO Daria Someşan. Nu a lipsit tradiţionala expoziţie de pictură a Asociaţiei Pictorilor Profesionişti Alma Mater Castrum Sex, aflată la a VIII-a ediţie, prima fiind cea a studenţilor astăzi profesori şi specialişti în arte vizuale. A fost o seară de suflet pentru toţi cei prezenţi, dar şi o promisiune pentru activitatea viitoare a acestora.

Mesajul  Asociaţiei Artiştilor Plastici Profesionişti ALMA MATER CASTRUM SEX

Organizată cu prilejul Balului de Caritate al Lions Club Sighişoara, expoziţia VIZUAL ART EXPO a reunit lucrări aparţinând membrilor asociaţiei Agoston Zsolt, Niculae Ardelean, Călin Dan Butnariu, Maria-Ana Cociş, Amalia Ghidiu, Gall Imola, Pazsint Aniko, Sorina Parchirie, Petru Purcariu, Dorin Stanciu si Dan Romeo Todea. Cu acest prilej, asociaţia a adresat publicului următorul mesaj:

„Asociaţia Alma Mater Castrum Sex va împlini anul acesta 3 ani de existenţă. Ea cuprinde peste 30 de membri din judeţele Mureş, Sibiu, Cluj, Braşov şi Harghita, în marea lor majoritate absolvenţi ai Colegiului de Arte Plastice Sighişoara. În acest scurt răgaz de timp, ea a amenajat şi a reuşit să ajungă să administreze în parteneriat cu Primăria Municipiului Sighişoara Galeria de Artă Contemporană din Turnul Fierarilor şi Galeria Castrum Sex pe Stradela Cetăţii, în spaţiul pus la dispoziţie de prof. dr. Moise Dorel. În toamna anului trecut s-a obţinut un spaţiu într-o clădire pusă la dispoziţie de Consiliul Local şi Primărie, unde artiştii intenţionează să amenajeze o CASĂ DE CREAŢIE. Un proiect ambiţios care va cuprinde studiouri şi ateliere de creaţie, un program after school pentru elevi (şi nu numai) sighişoreni, un club al artiştilor, spaţii de cazare, spaţii de expunere şi în timp o pinacotecă a oraşului, ca prim pas în realizarea într-un viitor nu foarte îndepărtat a unui muzeu de artă la Sighişoara. Tot aici vor putea avea ateliere şi studenţii secţiei de pictură a Universităţii de Artă şi Design Cluj Napoca, „alungaţi” prin retrocedarea clădirii din Sighişoara de pe strada Ilarie Chendi 77 unde beneficiau de tot confortul celor 400.000  de euro investiţi de universitatea clujeană. Urmează să fie făcute demersuri pentru accesarea fondurilor europene, dar până atunci această expoziţie şi cele viitoare se constituie ca o invitaţie de a sprijinii asociaţia în realizarea proiectului prezentat, fie prin donaţii, fie prin achiziţionarea lucrărilor membrilor asociaţiei”.

Menţionăm că expoziţia susţinută de Lions Club Sighişoara a avut ca parteneri media Radio Son, Jurnalul Sighişoara Reporter şi Târnava TV.

Mircea Purenciu

Toamna se numără artiştii

Salonul de toamnă al pictorilor sighişoreni

Mircea Boian & Adrian Ivaniţchi (Foto: Victor V. Luca)

Luni 20 septembrie a.c. la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor a avut loc vernisajul expoziţiei de artă vizuală intitulată generic „Salonul de toamnă”. „Este prima ediţie sub acest nume, astfel acum am reuşit să acoperim toată seria evenimentelor colective programate în calendarul expoziţional…”, a arătat în deschidere Agoston Zsold preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex. Agoston Zsold s-a folosit de prilejul inaugural adresând încă o dată mulţumiri primăriei Sighişoarei pentru sprijinul acordat în amenajarea acestei galerii în Turnul Fierarilor.

Pentru cei care nu au ajuns la vernisaj îi anunţăm pe această cale că „Salonul…” poate fi vizitat până în data de 30 septembrie între orele 10 şi 18. Curatorul acestei expoziţii este Pazsint Aniko care va da detalii doritorilor  despre cele peste 80 de lucrări de artă vizuală expuse în galerie sau despre cei 18 artişti care semnează lucrările.

La vernisajul de luni au fost prezenţi şi „colegi de breaslă” bucureşteni.

Dumitru Nicolae-Chilia, Mihai Boroiu, Constantin Tanislav şi Dan Isailă membrii ai AAP Bucureşti sunt prezenţi la Sighişoara în prima tabără organizată de Asociaţia Alma Mater Castrum Sex. Artiştii plastici bucureşteni expun „7 zile în cetate” la galeria „Castrum Sex” sau la galeria „mică” din stradela Cetăţii nr.1A. Expoziţia bucureştenilor este deschisă până în data de 24 septembrie.

Muzica a însoţit momentul inaugural al „salonului…”

Veritabile legende a folk-ului românesc, cantautorii Adrian Ivaniţchi şi Mircea Boian au fost prezenţi şi ei la vernisaj însoţind arta vizuală cu armonii sonore şi texte inspirate. Adrian Ivaniţchi nu este la prima „însoţire muzicală” a vernisajelor  pictorilor sighişoreni. El îşi aduce aminte cu nostalgie de primele expoziţii ce se făceau înainte în strada Ilarie Chendi, pe atunci doar expoziţii studenţeşti sau de final de studii universitare. Mircea Boian plecat din Sighişoara şi din ţară  în urmă cu 20 ani,  s-a  întors acasă şi  a cântat, în premieră,  în galeria din Turnul Fierarilor. O premieră a fost şi una din piesele lui Mircea Boian un cântec „scris la începuturile folk-ui” uitat prin sertare şi necântat pentru public, pe versuri pline de nostalgia reîntoarcerii în „cetate”. Un cântec care ar putea fi, de ce nu, un imn al sighişorenilor autoexilaţi în alte părţi ale lumii unde, vorba unui poet, „buzunarele sunt mai pline şi suflete mai goale”.

După ce a mulţumit din partea artiştilor plastici lui Adrian Ivaniţchi şi Mircea Boian pentru cântecele lor dar şi invitaţilor prezenţi la vernisaj, Dan Todea vicepreşedintele AAP Alma Mater Castrum Sex a anunţat că „următorul eveniment la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor va fi începând cu data de 2 octombrie expoziţia personală semnată Fodor Levente, proaspăt admis ca masterand în arte vizuale la UAD Cluj, iar asociaţia pregăteşte o altă expoziţie colectivă pentru luna octombrie ce va avea loc pe simezele medieşene.”

Mai multe fotografii de la manifestare găsiţi în secţiunea „Galerii foto„.

Florin Chiorean

Vernisajul expoziţiei de artă vizuală „Salonul de toamnă” – Turnul Fierarilor, 20 septembrie 2010

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Vasile V. Luca

Salonul de Vară deschis în Turnul Fierarilor

Sighişoara Medievală a redevenit şi vara această o mică capitală culturală la cea de-a XVIII a ediţie. Vineri, 23 iulie, în prima zi a festivalului a fost deschis şi Turnul Fierarilor, de curând reabilitat, care găzduieşte Salonul de Vară al Artişilor Plastici. Chiar dacă a fost închis pentru reabilitare pentru o perioadă mai îndelungată. Turnul Fierarilor din Cetatea Sighişoara se deschide din nou publicului într-o formulă atractivă, mai ales că zilele acestea va fi gazda Salonului de Vară a Artiştilor Plastici Profesionişti “Alma Mater Castrum Sex” din Sighişoara, alături de studenţi ai Universităţii de artă Cluj-Napoca din Mureş şi Mediaş. Salonul de Vară a fost deschis pe toată durata festivalului medievală între orele: 10.00 – 22.00 iar ulterior porţile sale rămân deschise 2 săptămâni în intervalul orar 10.00-18.00. Lucrările expuse sunt deosebite şi merită toată atenţia publicului din Sighişoara. Organizatorii speră să aibă acelaşi succes ca şi la ediţiile precedente când unii dintre artişti au reuşit să vândă din lucrările expuse. Pentru o incursiune virtuală a acestei galerii aveţi mai jos un slide-show cu tablouri expuse la această expoziţie:

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Dorothea Sabina Dâlbea