Serviciul de Salubritate în Sighişoara cu gestiune delegată

Din arhiva foto JSR (Foto: Adrian Diţă)

În urma numeroaselor contestaţii primite de către municipalitate în realizarea Caietului de Sarcini a Serviciului de Salubritate din Municipiul Sighişoara, executivul a informat săptămâna trecută consilierii că sunt pe cale să organizeze acest serviciu la nivelul administraţiei publice locale.

Primarul municipiului a luat cuvântul în cadrul şedinţei de Consiliu Local de săptămână trecută, mai exact joi, 27 ianuarie, şi a declarat că administraţia publică locală este pe cale să organizeze Serviciul de Salubritate cu gestiune delegată deoarece încercările de a organiza o nouă licitaţie au eşuat pentru că licitaţia organizată de primărie este contestată. Mai mult de atât, primăria este dată în judecată pentru că în opinia celor interesaţi să preia acest serviciu, criteriile nu sunt cele mai corecte. Până în prezent fiind vorba de o firmă din Bucureşti şi de o firmă din Braşov, care vor cu orice preţ să preia acest serviciu, fără să respecte însă dosarul întocmit de consilieri şi refăcut chiar. În aceste condiţii,  primarul a propus consilierilor, joi, 27 ianuarie,  să organizeze un serviciu care să se ocupe ca şi serviciu public de acest sector.  Până la soluţionarea acestei investiţii şi preluări, primarul a propus ca serviciul să fie derulat în continuare în formula actuală.

Executivul a motivat că mai multe primării au demarat acest proiect şi chiar dacă au ieşit în minus în perioada de început, acum scot capul la lumină, aşa după cum s-a documentat viceprimarul Sorin Savu.  Chiar dacă a fost vorba de o simplă informare, consilierilor li s-a cerut totuşi  un acord de principiu pentru că acest proiect va fi deschis pentru propuneri cetăţenilor. În aceste condiţii, din 16 consilieri locali prezenţi la şedinţă, au existat 2 abţineri la vot.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Rebeliunea consilierilor liberali

Vigilenţa cetăţeanului: Sighişorenii – patinatori profesionişti?!

Conform Hotărârii Consiliului Local nr. 140/2006, pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii, instituţiile publice, persoanele juridice şi cetăţenii trebuie să asigure şi să menţină curăţarea trotuarelor, a rigolelor, a locurilor de parcare pe care le folosesc, să îndepărteze zăpada şi gheaţa din dreptul imobilelor în care locuiesc sau le deţin sub orice formă.

Foto: Popa Noemi

Şi totuşi, să te avânti per pedes pe trotuarele din Sighişoara, continuă să fie o aventură, deşi ninsoarea s-a oprit de câteva zile. Dacă instituţiile publice, persoanele juridice şi cetăţenii au mai curăţat din zăpada şi gheaţa de pe trotuare, societatea responsabilă cu deszăpezirea domeniului public nu a început sub nicio formă această acţiune.

Astfel, în lipsa patinoarelor din oraş, sighişorenii îşi pot pune în practică talentul de patinator pe multe din trotuarele centrale şi periferice. Chiar şi în zona staţiilor de autobuz, stratul de gheaţă pune serios în pericol siguranţa pietonilor.

Probabil că măsuri se vor lua doar atunci când conducerea Spitalului Municipal va sesiza autorităţile locale că s-au înmulţit cazurile de fracturi de la secţia de Urgenţe – Ortopedie.

Pe lângă taxa anuală de întreţinere a stăzilor, locatarii sunt obligaţi să asigure şi curăţenia trotuarelor din faţa imobilelor în care locuiesc. Atunci de ce se mai percepe această taxă?

Foto: Popa Noemi

Oricum, trotuarele s-au transformat în adevărate patinoare, devenind un pericol iminent şi îngreunând circulaţia pietonilor. De câteva zile s-a aruncat nisip cu sare pentru a se grăbi topirea stratului de gheaţă, însă este un proces lent şi îndelungat. Mai ales, pe arterele unde soarele nu ajunge. Mai mulţi respondenţi au declarat că un drum de la serviciu către acasă, care în mod normal este parcurs în circa 20 de minute, se transformă într-unul de mai bine de 45 de minute, din cauza gheţii, care acoperă trotuarele, obligând pietonii  la un mers lent, grijuliu, doar astfel evitându-se căzăturile.

Dacă nu eşti un patinator bun sau un acrobat cu o echilibristică nemaipomenită, ai şansa mare de a „te trezi” pe jos, în cel mai bun caz,  lovindu-te uşor sau alegându-te doar cu o julitură mică sau cu o zdruncinătură zdravănă.

Categoria a treia de vârstă este cea mai expusă riscului. „Umblăm numai dacă trebuie, de frică, să nu cădem. Ieşim doar la cumpărături sau până la farmacie.” – a declarat o bătrânică simpatică.

Totuşi, există o categorie de trecători, care se bucură pe deplin de această situaţie: copii, care se pot deplasa din faţa scărilor de bloc până la şcoală, pe patine. Un domn cu simţul umorului bine dezvoltat a sugerat o posibilă soluţie, la îndemâna tuturor: statul acasă pe timpul iernii. Din păcate, nu ne permitem acest lucru. Să stăm numai în casă, nu se poate. Avem nevoie de bunici, pentru a sta din când în când cu nepoţeii, trebuie să ne plătim facturile, trebuie să mergem la serviciu, trebuie să ne plătim taxele şi impozitele… Doar suntem cetăţeni conştiincioşi…

Şi atunci, de ce să plătim, dacă nu ne putem deplasa în siguranţă?

Popa Noemi