Pierderi în 2010 pentru Târnava Sighişoara (Zi de zi)

Producătorul de confecţii textile SC Târnava SA Sighişoara a înregistrat o pierdere de 162.212 lei în exerciţiul financiar 2010, conform raportului anual prezentat către Bursa de Valori Bucureşti. „Evoluţia negativă a preţurilor la utilităţi şi combustibil, în sensul creşterii lor, majorarea termenelor de încasare impuse de clienţii externi concomitent cu reducerea comenzilor pe piaţa externă, atât la export cât şi la nivelul UE, datorată de criza economică mondială, fluctuaţia forţei de muncă, reducerea numărului personalului direct productiv, dar şi din lipsa unor măsuri guvernamentale în sprijinul mediului de afaceri sunt câteva elemente care au influenţat în sens negativ activitatea desfăşurată în exerciţiul financiar 2010, activitate concretizată într-o pierdere de 162.212 lei”, a precizat Cecilia Hâncu, directorul general al SC Târnava SA Sighişoara. (Citește mai departe)

Referințe: Economia sighişoreană faţă cu criza economică (II)

Economia sighişoreană faţă cu criza economică (II)

Târnava Sighişoara – flexibilitate şi fermitate

SC Târnava SA Sighişoara (Foto: Adrian Diţă)

Anul 2009, anul aniversării a 60 de ani de la fondarea firmei, a fost unul foarte dificil pentru SC Târnava SA Sighişoara, fiind una din societăţile comerciale sighişorene cel mai puternic afectată de situaţia economică din ţară. Dacă în 2006-2007 Târnava deţinea cel al doilea loc în Sighişoara în ce priveşte numărul de angajaţi, şi un loc fruntaş ca valoare a cifrei de afaceri, situaţia s-a schimbat dramatic începând cu anul 2008. În 2006 Târnava Sighişoara avea în jur de 1.200 de angajaţi şi era cea mai mare firmă din domeniul confecţiilor textile din oraş, pentru ca la sfârşitul lui 2008 numărul angajaţilor acestei societăţi să ajungă la numai 506, iar la sfârşitul lui 2009 la doar 397. Potrivit datelor cuprinse în „Raportul privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Sighişoara în anul 2009” întocmit de Primăria Sighişoara, aceasta a fost una dintre cele mai drastice reduceri a numărului de salariaţi dintr-o firmă din Sighişoara. Un efect direct al acestei reduceri a fost scăderea cifrei de afaceri a societăţii, aceasta a ajungând de la 12,8 milioane lei în 2008, la 9,4 milioane lei în 2009, înregistrând o scădere de aproape 36%. Însă este de remarcat faptul că, potrivit „Raportului consiliului de administraţie” al SC Târnava SA prezentat la Adunarea Generală a Acţionarilor din aprilie 2010, reducerea numărului de angajaţi nu s-a datorat iniţiativei conducerii societăţii de a efectua concedieri colective din cauza crizei economice, cauzele fiind altele: „pensionări pentru limită de vârstă, pensionări anticipate, cereri de demisie, desfacere disciplinară a contractului individual de muncă ca urmare a neprezentării la servici şi concedieri individuale pentru necorespundere profesională.” Acelaşi raport menţionează faptul că salariul mediu brut anual în 2009 la Târnava Sighişoara a fost de 991 de lei (inclusiv tichete de masă), în creştere cu 10% faţă de 2008.

În ciuda acestei situaţii şi a pierderilor înregistrate de societate în ultimii doi ani, SC Târnava SA este departe de a fi „îngenuncheată” de criza economică globală. Ba din contră, ne asigură Cecilia Hâncu, managerul general al societăţii: deşi previziunile nu erau foarte încurajatoare, anul 2010 a început destul de optimist datorită adaptării producţiei la cerinţele pieţei, introducerea de noi produse, dar şi datorită seriozităţii şi prestigiului de care se bucură Târnava Sighişoara, atât în ţară, cât şi în Europa.

O marcă cu renume

În 2006 şi România participa la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, dar nu cu echipa naţională aşa cum ar fi fost normal, ci cu Târnava Sighişoara care a confecţionat pentru acel eveniment sportiv mondial 437.000 de brăţări sau benzi textile cu simbolurile naţionale ale echipelor participante la acel campionat mondial. În anii care au urmat firma sighişoreană s-a remarcat prin produsele sale confecţionând bluze şi cămăşi pentru producţii TV de mare succes, cum ar fi serialele de televiziune „Aniela” (Acasă TV) şi „Fetele marinarului” (Antena 1). De asemenea, a declarat Cecilia Hâncu, cămăşile purtate de delegaţia României la Eurovision 2010 de la Oslo au fost confecţionate tot la Târnava Sighişoara, managerul societăţii exprimându-şi admiraţia pentru rezultatul obţinut de România la Eurovision, fiind cel mai bun de când participă la această competiţie. Firma sighişoreană a confecţionat şi bluzele şi cămăşile purtate de membrii Filarmonicii din Iaşi şi „a îmbrăcat” Poliţia germană… Toate aceste realizări s-au datorat prestigiului şi seriozităţii firmei câştigate de-a lungul timpului. „Deşi într-o perioadă scurtă de timp ne-am confruntat cu o reducere drastică de personal, acest lucru n-a afectat în mod serios calitatea produselor noastre sau livrarea la termen a comenzilor”, a susţinut Cecilia Hâncu.

Cecilia Hâncu, manager general SC Târnava SA Sighişoara: „Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort.” (Foto: Adrian Diţă)

Şansa pe care o are Târnava Sighişoara în faţa crizei economice globale este flexibilitatea producţiei. Conducerea firmei are în desfăşurare proiecte ce vizează dezvoltarea de produse personalizate, mai ales în ce priveşte cămăşile bărbăteşti, în care să se ţină seama de constituţia fizică a fiecărei categorii de clienţi, dar şi de preferinţele şi gusturile acestora. În acest sens, a spus, Cecilia Hâncu, firma dispune de un compartiment de creaţie foarte competent şi bine dezvoltat şi, mai nou, colaborează chiar şi cu un designer italian care a lucrat pentru Versace. În ce priveşte designer-ii români din domeniul modei, aceştia nu s-au arătat prea interesaţi de a colabora cu o firmă românească, a precizat managerul societăţii.

Totodată, pe lângă reţeaua de nouă magazine proprii din toată ţara (Bucureşti, Braşov, Bistriţa, Cluj-Napoca, Constanţa, Alba Iulia, Tîrgu Mureş, Sighişoara), Târnava Sighişoara încearcă să dezvolte şi un magazin on-line prin care clienţii să-şi poată comanda produsele dorite pe internet, iar rezultatele de până acum sunt încurajatoare. „Este demn de remarcat faptul că, mai ales în această perioadă, clienţii români se orienteză tot mai mult către produsele autohtone după ce, în perioada aşa-zisului „boom economic”, aceştia manifestau un oarecare dispreţ pentru acestea”, a afirmat Cecilia Hâncu. „Asta deşi, de multe ori, produsele noastre aveau un raport calitate-preţ mult superior produselor similare aduse din afară. De asemenea, se constată o orientare a clienţilor către produsele superioare calitativ, aşa-numitele produse „premium”, fabricate în serii reduse sau limitate. Fiind foarte flexibilă din punct de vedere al producţiei, Târnava Sighişoara poate asigura livrarea unor astfel de comenzi. Asta, spre deosebire de marile firme de confecţii din zona asiatică, cu mii de angajaţi, care sunt astfel constituite încât nu pot livra decât comenzi uriaşe, de sute de mii, chiar milioane de unităţi per comandă”.

Conform „Raportului consiliului de administraţie” pe 2009 al SC Târnava SA puţin peste 50% din veniturile firmei au rezultat din vânzările de produse finite către piaţa internă, exporturile către ţările comunitare au reprezentat aproape 42% din venituri, iar exporturile directe, aproape 8%. Ţările către care se îndreaptă produsele Târnava Sighişoara sunt Germania, Italia, Marea Britanie şi Elveţia. În acest moment cam 70% din producţia societăţii o reprezintă lohn-ul şi semi lohn-ul iar restul producţiei sub marcă proprie. Este un pas înainte faţă de anii anteriori când lohn-ul reprezenta 100% din producţia societăţii. Obiectivul firmei este creşterea producţiei sub marcă proprie.

Forţa de muncă din România – o nebuloasă…

Pentru a face faţă situaţiei economice dificile din ţară, Târnava Sighişoara a implementat programe ce au vizat reducerea costurilor de producţie prin economisirea de energie şi reducerea spaţiilor de producţie. Rămânând doar cu aproximativ 400 de angajaţi, firma a fost nevoită să-şi restrângă activitatea într-un singur pavilion. „Consider că actualul număr de angajaţi de la Târnava este cel corect pentru producţia pe care o realizăm în momentul de faţă”, a precizat Cecilia Hâncu. „S-au dus vemurile în care o firmă de confecţii îşi permitea să aibă mii de salariaţi.”

În 2008 societatea a înfiinţat două noi capacităţi de producţie, în comuna Biertan şi satul Şaroşu pe Târnave investind în acestea peste 50.000 lei. Însă nici una dintre aceste ateliere nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor producând pierderi lunare. Astfel că la sfârşitul lui 2009 atelierul din Biertan a fost închis iar cel din Şaroşu pe Târnave a intrat sub o monitorizare mai atentă. Una dintre cauzele acestor „semi-eşecuri” a fost şi „calitatea slabă a forţei de muncă”, susţine managerul Târnava Sighişoara. „Din păcate şi la nivelul oraşului ne confruntăm cu această situaţie. Pe lângă slaba pregătire a unora dintre salariaţi, ne lovim zi de zi şi de indisciplină, instabilitate, migraţie masivă şi necontrolată… Toate astea încurajate tacit sau făţiş şi de reprezentanţii autorităţilor statului. Ca să dau doar un exemplu, numai de la Târnava Sighişoara s-au pesionat pe caz de boală zeci de foşti angajaţi într-un interval foarte scurt de timp. 99% dintre ei nejustificat, pentru că dacă se face o verificare, mare parte dintre aceştia sunt plecaţi la muncă în străinătate. Este revoltător! Medicii care au dat pe bandă rulantă decizii de pesionare pe caz de boală nu sunt conştienţi probabil că şi-au tăiat singuri craca de sub picioare, pentru că în acest fel şi ei se fac răspunzători pentru situaţia în care a ajuns sistemul de sănătate din România.”

„Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort”

Cecilia Hâncu este de părere că criza economică în România a început încă din 2005 când valoarea monedei naţionale a crescut brusc faţă de euro descurajând astfel exporturile iar România s-a concentrat tot mai mult pe importuri. Această situaţie perpetuată în anii următori, coroborată cu incapacitatea sau chiar reaua-voinţă a guvernelor ce s-au succedat la conducerea ţării de 20 de ani încoace şi cu haosul administrativ şi legislativ din ţară au făcut din România un teren fertil pentru „transplantul” crizei economice globale care a căpătat aici accente de absurd mioritic. „Este imposibil să dezvolţi o economie sănătoasă într-o ţară ca România, cu 20 de milioane de locuitori din care 5 milioane sunt salariaţi, dar numai 2 milioane produc efectiv bani, adică lucrează în producţie. Şi aceştia trebuie să ţină în spate milioanele de bugetari, de pensionari şi de asistaţi sociali. De nenumărate ori am atras atenţia oficialităţilor care au vizitat Sighişoara, fie ei miniştri sau parlamentari, fie că s-au numit Nicolăescu sau Berceanu, că presiunea asta pe buget are să explodeze într-o bună zi. Şi de fiecare dată am fost privită cu circumspecţie sau chiar cu dispreţ… În România de 20 de ani îmi conduc afacerile ca în vreme de criză. Nu pot să fac planuri pe mai mult de un an pentru că nu mi se oferă nici un fel de stabilitate. Tot timpul apar elemente noi, legi noi, taxe noi, politici noi etc. şi toate astea se bat cap în cap. Acum, de pildă, degeaba se încearcă reîncurajarea exporturilor… E ca şi cum ai oferi o gură de oxigen unui mort…”, a încheiat Cecilia Hâncu.

Adrian Diţă & Florin Chiorean