Repere culturale albeştene

De curând stabilită în Albeşti, am fost plăcut surprinsă de viaţa culturală a acestei frumoase comune, cu oameni inimoşi, devotaţi tradiţiilor  culturale, specifice zonei folclorice Târnava Mare, pe care le promovează continuu, umăr la umăr cu Primăria, Şcoala şi Biblioteca din sat.

Joi, 3 februarie a.c., la biblioteca comunală Albeşti,a fost inaugurat, în cadrul Programului BIBLIONET – LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA, Proiectul BIBLIONET ALBEŞTI (Biblionet fiind un parteneriat între IREX , Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Fundaţia EDS, Asociaţia Naţională a bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice Româneşti), Invitaţii domnişoarei Anca Ciotloş – bibliotecară cu o vechime de 20 de ani – au fost cititori şi colaboratori ai bibliotecii. La inaugurare au participat  coordonatorii de Proiect Melania Suciu, trainerii Alina Fokt şi Magdalena Fall în frunte cu doamna Monica Avram, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, care împreună cu Primarul comunei Albeşti, Nicolae Şovrea şi bibliotecara Anca Ciotloş (foto 1), au tăiat panglica tricoloră. Doamna director ne-a informat că Programul BIBLIONET – LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA cu o valoare de 26,9 milioane de dolari, este finanţat de fundaţia Bill & Melinda Gates pentru următorii 5 ani şi are ca scop dezvoltarea unui sistem modern  de biblioteci publice în România. În judeţul nostru BIBLIONET activează în 20 de biblioteci în care funcţionează 89 de calculatoare, 20 de imprimante şi 20 de scanere (dintre care la biblioteca Albeşti: 3 calculatoare, o imprimantă şi un scaner). În viitorul apropiat se prevede să intre în program încă 15 biblioteci din judeţ. Doamna director a mulţumit Primăriei Albeşti pentru sprijinul acordat, fără de care ar fi fost imposibilă această realizare de care beneficiază deja albeştenii, având acces gratuit la diverse informaţii, fiind ajutaţi de bibliotecara Anca Ciotloş care a urmat cursurile respective de specialitate în domeniu, iar în ziua inaugurării a fost şi moderatoarea spectacolului desfăşurat la Căminul Cultural. Cei prezenţi au luat cunoştinţă de principalele coordonate ale Proiectului însoţite de imagini sugestive din activitatea BIBLIONET, proiectate pe ecran.

Rolul cărţii, Internetului, muncii bibliotecarei albeştene le-a apreciat în cuvântul său directorul Şcolii Albeşti prof. Sorin Suciu, calităţile căruia de bun organizator le-am remarcat şi în cadrul Ediţiei a XVII-lea a concursului pentru elevi „DOR DE EMINESCU” la Şcoala din satul Boiu (foto 2) cu moderatoarea Claudia Crişan – prof. de limba română (foto 3), cât şi în cadrul manifestărilor culturale prilejuite de ZILELE EMINESCU la Şcoala din Albeşti, pregătite de profesoarele Daniela Vlad, Adriana Durutya şi Andrea Georgescu. Un interesant comentariu pe marginea proiectului BIBLIONET în Albeşti a făcut doamna Aurora Pintea – prof. de istorie şi Consilier local.

Neobosita şi talentata Daniela Vlad, învăţătoare şi profesoară de muzică, (pe care am admirat-o atât în cadrul Festivalului de colinde de la Seleuş unde a participat cu un grup de mici colindători albeşteni, obţinând locul II, cât şi în cadrul activităţilor culturale organizate cu clasele primare de ZILELE EMINESCU la Albeşti, moderând şi bogatul spectacol desfăşurat la Căminul Cultural în ziua de 24 Ianuarie – foto 4), de această dată a venit în scenă cu un grup de elevi din cl. a V-a, susţinut de diriginta lor – prof. Valentina Stroian (pe care am cunoscut-o în cadrul unei interesante ore de dirigenţie), prezentând o frumoasă dedicaţie muzicală pentru bibliotecari. Trei dintre micii cititori, Nicoleta Farcaş, Andrei Solomon şi Adrian Ilie Stoica au prezentat sceneta „O zi din viaţa bibliotecii Albeşti, cu BIBLIONET” – creaţie proprie. Unul dintre colaboratorii bibliotecii, profesor – regizor Mihai Şoneriu (profesionalismul căruia l-am cunoscut în cadrul unei Lecţii deschise de teatru la Clubul Copiilor Sighişoara) a prezentat cu un grup dintre tinerii săi elevi – actori, o modernă piesă de teatru într-un act (foto 5).

Cei prezenţi au avut parte şi de multe alte surprize plăcute încheiate cu cântecul sugestiv „Amintirile rămân” în interpretarea autoarei.

Bibliotecara Anca Ciotloş a mulţumit, în încheiere sponsorilor acestei importante manifestări din viaţa satului, primăriei Albeşti, în frunte cu primarul Nicolae Şovrea şi Nestor Com SRL reprezentată de dna. Teodora Van Middendorp, domnului Cezar Neghină, responsabil al Căminului Cultural şi tuturor celor prezenţi pentru participare, invitându-i să se programeze din timp pentru a putea beneficia de serviciile BIBLIONET.

Prof. Eugenia Cimborovici-Teodoreanu

Şezătoarea în spectacol la Albeşti

Sursa foto: Târnava TV

Şezătoarea este o instituţie tradiţională a fetelor şi băieţilor având funcţie multiplă, toate izvorâte din hărnicia unui model de muncă şi într-ajutorare. Chiar dacă lumea satului păstrează seva obiceiurilor străvechi, nu toţi locuitorii se simt legaţi de aceste tradiţii.

În comuna Albeşti, grupul folcloric DOINA, condus în prezent de către coordonatorul Laurenţiu Stan a încercat sâmbătă seara, la orele 20.00, să reînvie obiceiul şezătorii într-un spectacol plin de încărcătură populară. Laurenţiu Stan, coordonatorul grupului folcloric Doina a declarat că sâmbătă, după spectacol:

„Am vrut să rupem, din lucrul de zi cu zi al omuluişi să ne întâlnim într-o seară minunată, aici, în Albeşti şi să prezentăm dansurile din bătrâni, ca să ne aducem aminte ce frumos era o dată!”

Din nefericire, debutul artiştilor folclorici nu a fost valorificat la maxim de către localnici, membrii grupului folcloric Doina nu s-au descurajat şi au declarat că este datoria lor să ducă mai departe aceste valori, indiferent de reacţia publicului.

„Ne gândim că suntem la prima ediţie. În viitor, sperăm ca evenimentul să aibă o amploare mai mare. Şi localnicii din Albeşti puteau să vină în număr mai mare, să simtă ce frumos era cândva. Grupul Doina speră în sprijinul localnicilor ca să putem face împreună o şezătoare prin care împreună să ajungem mai departe!” a mai declarat Laurenţiu Stan.

Şezătoarea albeştenilor a fost organizată în cadrul Căminului Cultural al comunei Albeşti, o locaţie centrală, care a reunit dealungul timpului, sute de spectacole şi manifestări culturale. Întrebat asupra viziunii personale legate de păstrarea tradiţiei şi obiceiurilor populare, Laurenţiu Stan a fost rezervat în ceea ce priveşte tânăra generaţie.

„Sigur că este foarte greu de spus,  pentru că păstrarea tradiţiei este din ce în ce mai dificilă. Cu greu vin tinerii să înveţe în grupul nostru. Noi suntem un grup mixt, însă probabil când se va pune mai mult accent pe cultură şi pe tradiţiile româneşti, sperăm ca prezenţa tinerei generaţii în mijlocul nostru să se îmbunătăţească. Noi, membrii Grupului folcloric Doina suntem obligaţi moral să ducem mai departe acetse valori. Ce va veni după noi, vom vedea!” a concluzionat Laurenţiu Stan.

Şezătoarea era des întâlnită în zile de sărbătoare, aşa cum a fost ziua de sâmbătă, când avea un caracter distractiv: se cânta şi se dansa, dar mai ales în zilele de lucru, atunci când se ţesea, cosea, se scărmăna lâna şi în acelaşi timp se povestea, se cânta sau  se spuneau ghicitori şi zicale. Gazdă, Grupul Folcloric Doina din Albeşti a pregătit bucate tradiţionale iar şezătoarea s-a încheiat ca-ntotdeauna cu joc şi cântec.

Dorothea Sabina Dâlbea

Vigilenţa cetăţeanului – Câteva precizări privitoare la materialul de numărul trecut

Poate că am derutat puţin cititorii în numărul trecut când am publicat la această rubrică un material al colegei Anca Maria Radu despre cei patru voluntari care vor ajuta poliţiştii din comuna Albeşti în activitatea lor. Pare  nepotrivit ca la o rubrică ce se doreşte de reacţie civică la diverse împrejurări, fapte, întâmplări anormale din spaţiul public, să discutăm subiecte mai puţin „atrăgătoare” cum ar fi cele cu impact pozitiv asupra societăţii. Doar pare nepotrivit, pentru că cetăţeanul vigilent are obligaţia morală să arate publicului şi aspectele  frumoase şi exemplare care se petrec în jurul nostru, că doar nu trăim doar să ne înjurăm permanent unii pe alţii mai mult sau mai puţin justificat,  iar rolul presei nu e doar de a vâna toate relele văzute sau nevăzute din societate. Prin urmare,  ne vom concentra în viitor atât pe aspectele negative cât şi pe faptele, puţine sau multe, care pot fi exemplare pentru noi toţi.  Am ţinut să fac acestă precizare pentru a sublinia faptul că nu vom călca pe urmele presei de scandal care, după părerea noastră şi nu numai a noastră, are o contribuţie importantă la atmosfera înveninată care persistă de cam multă vreme în societatea românescă. Nu vom închide ochii la abuzurile evidente şi anomaliile stridente din jurul nostru, dar nici nu ne vom transforma în contestatari isterici ai autorităţilor, doar pentru a face mai atrăgătoare această rubrică.

Acestea fiind zise să punctăm un eveniment frumos ce s-a petrecut în zona noastră nu înainte de a anunţa că cetăţenul vigilent va fi foarte supărat săptămâna viitoare deoarece un membru valos al comunităţii a fost mazilit fără explicaţii din funcţia pe care o ocupa pe merit, sub pretextul disponibilizărilor din aparatul bugetar, , gest care trădează că deţinătorii puterii locale se găsesc într-o confuzie a valorilor cu consecinţe grave pentru istoria şi cultura locală.

Hramul Mănăstirii „Sfântul Dimitrie, izvorâtorul de mir”

E deja o tradiţie ca de frumosa sărbătoare „Sfântul Dimitrie, izvorâtorul de mir” sute de pelerini să participe la slujbele sărvârşite cu ocazia hramului la Mănăstirea Sighişoara. Din nefericire, timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie pentru o vizită la mănăstire nu ne-a permis să facem un reportaj amplu despre această sărbătoare a obştii monahale sighişorene dar promitem că, nu peste mult timp, ne vom afla în dialog cu părintele Arhimandrit Ghelasie Ţepeş, stareţul şi duhovnicul aşezământului, dialog care va fi publicat în paginile Jurnalului Sighişoara Reporter. Până atunci vă lăsăm să vă delectaţi cu câteva imagini surprinse de la eveniment (mai multe fotografii găsiţi în secţiunea Galerii foto)

Florin Chiorean

Şcoala din Albeşti are preşedinte a Consiliului Elevilor

Sursa foto: Târnava TV

Începând din acest an, Preşedintele Consiliul Elevilor din unităţile şcolare gimnaziale şi liceale se alege prin vot democratic şi prin depunerea candidaturii eleviilor interesaţi de această funcţie. Luni, acest eveniment a avut loc la Şcoala din Albeşti. Responsabilitatea de a fi preşedintele Consiliului Eleviilor a trecut de anul acesta mai mult în sarcina copiilor. Elevii au fost informaţi de aceste alegeri iar cei interesaţi au avut timp să-şi întocmească afişe de promovare şi de prezentare a propriei viziuni asupra intereselor colegilor lor. În această zi, în cursul pauzelor dintre cursuri, elevii au venit la urna organizată de către cadrele didactice şi au completat carnetele de vot, în funcţie de preferinţa fiecăruia. Comisia de supraveghere a fost alcătuită din: profesoara Valentina Stroian, coordonator educaţional, profesoara Gabriela Bolea şi secretar, Bianca Muntean.

Cei mai mici dintre ei au fost emoţionaţi deoarece au fost conştienţi că imită gestul celor mari iar exercitarea dreptului la vot este o responsabilitate de care elevii sunt conştienţi. Profesoara Gabriela Bolea ne-a oferit informaţii despre modul în care a fost organizată această activitate educaţională şi a declarat că elevii şi-au prezentat propunerile elevilor  pentru candidatură la careul şcolii şi în clase. Avantajele acestei activităţii şi implicarea activă a elevilor în actul de alegere a preşedintelui elevilor este cu siguranţă un demers cu valenţe pozitive, aşa după cum a declarat profesoara Valentina Stroian.

„Elevii au învăţăt un de xemplu de democraţie şi pentru viitor s-au pregătit, în aşa fel încât să ştie să participe având în vedere că vor mai fi alegeri, pe viitor, unde ei vor participa ca oameni mari.”La alegerile din acest an au participat 3 candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Elevilor de la Şcoala Albeşti.

Georgiana Vălică este elevă în clasa a VII-a A şi a fost singura reprezentantă a fetelor. ”Eu îmi doresc cu adevărat ca elevii din această şcoală să primească ceea ce îşi doresc. Aş dori chiar să organizez un concurs de handbal şi fotbal, pentru cei mici şi pentru cei mari, anumite concursuri de logică şi multe alte activităţi.” a declarat Georgiana.

Laurenţiu Ciurar este elev în clasa a VIII-a, fiind cel mai în vârstă candidat iar motivaţia sa a fost la fel de credibilă. „Vreau ca elevii să înveţe să lucreze mai mult în grup, să socializeze şi voi face jocuri sportive de şah şi alte competiţii.”

Dragoş Stroian este cel mai tânăr candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Eleviilor, fiind elev în clasa a VI a. „Vreau să organizez mai multe activităţi şi să fac şcoala un loc mai atractiv. Mă gândesc să organizez activităţi ecologice şi un Concurs de miss şi mister şcoala.” a declarat Dragoş şi se pare că i-a convins pe mulţi din colegii săi de şcoală.

Dragoş Stroian a obţinut 95 de voturi şi va fi desemnat preşedintele Consiliului Elevilor, urmat de Laurenţiu Ciurar cu 58 de voturi şi de Georgiana Vălică cu 32 de voturi. Din cele 185 de voturi, 3 au fost anulate iar la Şcoala Albeşti sunt înscrişi 234 de elevi, a declarat secretara, Bianca Muntean.

Dorothea Sabina Dâlbea

Şcoala din mediul rural între adevăr şi prejudecăţi

Sursa foto: Biblioteca comunală Albeşti

Există o prejudecată tot mai răspândită între elevii şi părinţii care locuiesc la sate,  care încercă să instaureze o mentaliate  greşită, cum că la şcolile de la ţară nu se prea învaţă carte iar şcolile din mediul rural n-ar oferi cine ştie ce condiţii pentru elevi. Cum suntem porniţi să demontăm cât  mai multe prejudecăţi care circulă în popor, ne-am interesat despre starea învăţământului din comunele din jurul Sighişoarei, oprindu-ne la Şcoala Generală Albeşti unde  nu am găsit nimic din delăsarea despre care vorbesc oamenii dezinformaţi, ba chiar am constatat la faţa locului că şcoala din comuna cea mai apropiată spaţial de Sighişoara, are dotări, activitate şi personal, adecvate unei şcoli de secol XXI. În exterior am observat sala de sport nouă, teren de fotbal cu nocturnă (în contrucţie) , curăţenie şi bună rânduială iar în interior, pregătiri gospodăreşti pentru noul an şcolar. Am stat de vorbă şi cu directorul instituţiei, prof. Suciu Sorin Nicolae, care ne-a declarat că nu este de acord cu impresiile care circulă în popor. „ În momentul de faţă oferim condiţii care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din Sighişoara” a afirmat directorul Suciu.

În  privinţa activităţilor complementare programelor şcolare, şcoala din Albeşti se poate lăuda cu un ziar al şcolii şi, în curând, cu radioul şcolii. De asemnea, în palmaresul elevilor şi profesorilor a intrat situarea între primele 10 şcoli la un concurs naţional pe teme ecologice intitulat „Şcoli pentru un viitor verde ”. Acest concurs a făcut posibilă o foarte frumoasă colaborare între localnici şi elevii şcolii în strângerea şi valorificarea deşeurilor din material plastic, ocazie cu care a devenit evidentă pentru toată lumea importanţa păstrării unui mediu înconjurător curat, fără deşeuri inestetice şi dăunătoare.

Din relatările directorului şcolii din Albeşti am mai aflat că în momentul de faţă e în curs de desfăşurare un proiect în colaborare cu organizaţia  americană „Corpul Păcii” prin intermediul căreia un voluntar american va locui o lungă perioadă de timp în  zona Albeşti şi va da o mână de ajutor la ferma ecologică a şcolii, va organiza  cursuri de limba engleză pentru copii dar şi pentru adulţi. Tânărul voluntar trimis de organizaţia „Corpul Păcii” la Albeşti se numeşte Marko Rufolo-Roger şi este din Califonia. El ne-a spus că doreşte să afle cât mai multe despre cultura şi modul de viaţă al românilor şi că e bucuros să dea o mână de ajutor şcolii şi comunităţii în care va locui timp de 24 luni.

Aşadar, opinia conform căreia şcoala din mediul rural e foarte slabă calitativ  nu are acoperire peste tot. Am dat doar un exemplu care contrazice această opinie, dar probabil  că şi la alte şcoli din mediul rural se face mult mai mult decât se cunoaşte. Poate o mai bună informare la faţa locului ar fi indicată pentru părinţii care preferă să-şi pună copii pe drumuri zilnic pentru a ajunge la o şcoală din oraş unde poate nu vor avea rezultate mai bune. Vorba lui Creangă: „decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş”.

Florin Chiorean