Sighişoara Freelance Reporter's Blog

Articole din şi despre Sighişoara (arhiva 2010 – 2012)

Economia sighişoreană faţă cu criza economică (V)

Posted by ditzacontra pe 19 iulie 2010

SC Transtex SRL – stabilitate şi echilibru

Foto: Adrian Diţă

În primele patru episoade ale serialului nostru am văzut cum stau lucrurile în condiţiile actuale la patru mari firme sighişorene cu vechime şi tradiţie, fondate înainte de 1989 şi care sunt active şi azi. Iată că în această săptămână a venit rândul unui „newcomer” în industria textilă din Sighişoara: SC Transtex SRL, societate cu capital româno-german fondată în 1991 care produce cămăşi şi bluze de damă.

Transtex Sighişoara este singura firmă din oraş care, potrivit „Raportului privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Sighişoara în anul 2009” întocmit de Primărie, a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri cu circa 9,8% faţă de 2008, de la 3,9 milioane lei la 4,3 milioane lei. „Această creştere se datorează însă în mare parte fluctuaţiilor cursului de schimb leu-euro”, explică Ioan Schubert, directorul executiv al societăţii. „Pentru că altfel putem vorbi de un echilibru în ce priveşte producţia comparativ cu anul 2008. Criză la Transtex a fost acum 5 ani când cursul euro a căzut brusc la 3,2 lei, lucru ce ne-a afectat foarte grav. Ani de zile n-am putut face nici o majorare de salarii, nici o investiţie. Abia am putut supravieţui. Dacă nu se luau măsurile corespunzătoare, acum am fi avut lacătul pe firmă. În acea perioadă am suferit pierderi nu numai în cifra de afaceri, ci şi în bilanţ, pierderi de producţie, de clienţi, de personal… Tot atunci am pierdut şi principalul client de la acea vreme, firma Olymp, cu care aveam negociate nişte înţelegeri în ce priveşte majorarea preţului manoperei la produsele executate de noi, înţelegere care nu s-a respectat. Şi nu din vina noastră. Între timp am găsit un nou client, firma Eterna din Germania, cu care avem o colaborare foarte bună şi pentru care producem acelaşi tip de cămaşă, clasică, pentru costum, de o calitate înaltă, atât ca execuţie, cât şi din punct de vedere al materialului. Această cămaşă se vinde bine în Europa şi am început s-o comercializăm şi prin intermediul magazinului nostru de prezentare.” Peste 90% din producţia firmei merge la export în ţări precum Anglia, Austria, Belgia, Franţa, Elveţia, Germania, Grecia, Italia, Slovenia şi Cipru.

Pe lângă colaborarea cu Eterna, Transtex a lansat şi 2 linii de produse pentru piaţa internă, cămăşi cu eticheta Transtex, sub marcă proprie: linia Transtex Clasic şi Transtex Select. „Diferă puţin croiul şi aspectul cămăşii, dar din punct de vedere al calităţii este similar produselor exportate”, spune Ioan Schubert. „Preţul produselor destinate pieţei interne este mai mic dar nu din cauză că folosim materiale mai ieftine sau ne ocupăm mai puţin de produs, ci din cauză că nu mai avem cheltuielile de transport ca pentru produsele destinate exportului, care ridică preţul pe cămaşă. Fabricarea acestor cămăşi este abia la început, şi reprezintă cam 1 – 2% din producţia fabricii, dar cu perspective de creştere a acestor linii de producţie.”

Forţa de muncă – eterna poveste

Şi în ce priveşte numărul de angajaţi, la Transtex Sighişoara se constată o oarecare stabilitate în sensul că în ultimii 3 ani numărul salariaţilor firmei n-a avut oscilaţii semnificative. Anul 2008 a fost încheiat de firmă cu 181 de angajaţi, iar 2009 cu 186. În momentul de faţă sunt 198 de angajaţi. „În momentul de faţă se lucrează într-un singur schimb şi într-un singur sector” susţine Ioan Schubert. „Rareori se mai lucrează şi sâmbătă. Producţia este controlată, supervizată şi foarte bine pusă la punct astfel că din acest punct de vedere nu sunt probleme. Probleme ar fi poate referitoare la calitatea forţei de muncă. Migraţia masivă au dus şi la o criză a forţei de muncă mai bine calificată pe piaţa din Sighişoara, şi nu numai, fiind o problemă naţională, atât din punct de vedere numeric, cât şi calitativ. Noi ne-am străduit să angajăm oameni cu o minimă experienţă sau măcar cu dorinţa de a învăţa să lucreze într-o fabrică de confecţii. Am pregătit în cadrul firmei foarte mulţi confecţioneri pentru ca apoi unii dintre ei să plece. Au venit alţii, fără experienţă, şi azi sunt foarte buni confecţioneri. Dar în continuare se menţine această penurie de personal. Ne străduim să menţinem numărul de angajaţi la cifra de 200 pentru că este o cifră optimă şi se poate coordona foarte bine activitatea lor ca şi eficienţă, calitate, productivitate, stabilitate, posibilitate de câştig salarial etc. Cei mai mulţi angajaţi i-am avut în urmă cu 5 ani, 650 de muncitori. Dar atunci aveam linii de producţie şi în halele Sibac.”

Reducerea numărului de salariaţi nu s-a produs ca urmare a diponibilizărilor. „N-am făcut concedieri din rândul personalului productiv. Au fost plecări voluntare. Însă urmarea a fost ajustarea compartimentelor funcţionale la dimensiunile reale ale producţiei. S-a redus din persoanlul de deservire, s-au comasat unele compartimente, s-au desfiinţat unele posturi, unele activităţi au fost externalizate etc. A trebuit să păstrăm un echilibru, de acest lucru depinzând eficientizarea activităţii la Transtex, lucru de care suntem preocupaţi în continuare.”

Această perioadă n-a fost propice pentru investiţii la Transtex Sighişoara. Acestea au fost minime şi s-au rezumat la cele strict necesare în întreţinere.

Valorificarea surplusului de spaţiu

Datorită restrângerii activităţii Transtex într-un singur sector, halele de producţie rămase libere sunt disponibile pentru închiriere sau chiar vânzare. La sfârşitul lui 2008 au început tatonări ale unui retail-er (lanţ de super-marketuri) pentru cumpărarea halelor Sibac şi construcţia în locul lor a unui super-market. „Proiectul n-a fost abandonat de tot” declară directorul executiv al Transtex. „Doar că în acest moment retail-erul Plus, care s-a interesat de aceste hale, a fuzionat între timp cu grupul Lidl iar acum se aşteaptă încheierea operaţiunilor de prelure şi recunoaşterea lor şi de către Consiliul concurenţei din România, în timp ce organismul similar din Germania şi-a dat deja acordul pentru operaţiune. Noi am avut discuţii separate şi cu Plus şi cu Lidl.”

„Dacă din criza economică vom ieşi într-un fel altul, va fi mai greu să depăşim criza de metalitate”

„Ieşirea din criza de mentalitate în România va mai dura mult şi bine şi chiar se va agrava dacă nu se vor schimba radical regulile „jocului” şi nu se va veghea strict respectarea lor.” Ioan Schubert, directorul executiv al SC Transtex SRL Sighişoara. (Foto: Adrian Diţă)

Majorarea TVA-ului la 24% nu afectează firma sighişoreană foarte mult pentru că materia primă şi materialele le primeşte de la clientul care face comanda de produse. „Ne afectează în măsura în care cumpărăm energie, de pildă”, spune Ioan Schubert. „Şi dacă preţurile la energie cresc datorită TVA-ului majorat, o să ne crească şi nouă cheltuielile de producţie.” În acest moment Transtex Sighişoara plăteşte către bugetul de stat circa 90.000 lei pe lună.

Ioan Schubert este de părere că, în ciuda situaţiei economice actuale, industria textilă din România nu va dispărea. Îşi va reduce însă şi mai mult activitatea. „Vor supravieţui cei care ştiu să-şi adapteze activitatea la contextul economic, cei pe care criza nu i-a prins cu investiţii masive în derulare sau care au făcut aceste investiţii înainte, fără credite şi datorii mari, aşa cum suntem şi noi acum, şi cei care ştiu să-şi dezvolte şi să-şi pună în valoare marca proprie şi care au parteneri serioşi şi puternici.”

„Criza n-a cauzat-o firmele de producţie. Aceste firme însă trebuie să suporte costurile. Nici o firmă care produce sau care vinde şi cumpără produse nu e implicată în cauzele producerii crizei, dar nici n-a fost ocolită de efectele ei pe care trebuie să le înlăture suporând costurile acesteia: creşterile de preţuri şi taxe şi sporirea birocraţiei. Cel mai proxim exemplu este înfiinţarea Registrului operatorilor intracomunitari, o găselniţă românească căreia nu-i văd scopul din moment ce avem deja un Registru al comerţului şi codul de identificare fiscală care este acceptat şi recunoscut de UE. În acest nou Registru trebuie să se înscrie până la 1 august toate firmele româneşti care au operaţiuni de export-import în Uniunea Europeană, altfel nu mai pot face comerţ în spaţiul UE… Ori UE n-are nevoie de un alt registru. Cred că registrul acesta este înfiinţat pentru a absorbi o parte a forţei de muncă ce va fi disponibilizată din sectorul de stat în urma restructurărilor. În plus, măsurile anti-criză luate de guvernanţi sunt contraproductive. Creşterea taxei omoară taxa, spune un vechi proverb francez. Iar de măsuri care să aducă bani la buget prin creşterea sau încurajarea economiei (sporirea consumului, investiţiilor etc) încă n-am auzit. Noi avem şi o firmă de consultanţă prin intermediul căreia am consiliat cu succes firme mari care au investit la Sighişoara, între care Sefar şi Siderarc. Acum această firmă are activitatea suspendată. Odată din cauza impozitului forfetar, apoi din cauză că nu avem ce să oferim potenţialilor clienţi. Cum să-i consiliez să-şi deschidă afaceri în Sighişoara când nu li se oferă nimic: nici stabilitate a forţei de muncă, nici stabilitate fiscală sau economică, nici infrastructură, nici un fel de încurajare de a investi? Singurele sfaturi pe care le mai pot oferi acum sunt despre cum să se descurce în hăţisul birocratic de la noi. Dar de vreme ce e greu şi pentru noi acest lucru, un eventual client n-ar fi atras de aceste „beneficii”. Criza este departe de a se fi încheiat. Nu este numai o criză financiară, ci şi una de mentalitate şi morală. Şi dacă criza economică va trece într-un fel sau altul, ieşirea din criza de mentalitate în România va mai dura mult şi bine şi chiar se va agrava dacă nu se vor schimba radical regulile „jocului” şi nu se va veghea strict respectarea lor”, a conchis Ioan Schubert.

Adrian Diţă & Florin Chiorean

Un răspuns to “Economia sighişoreană faţă cu criza economică (V)”

  1. […] Economia Sighişoarei faţă cu criza economică (V) […]

Sorry, the comment form is closed at this time.

 
%d blogeri au apreciat asta: