Concurs Naţional de Teatru Medieval la Sighişoara (Zi de zi)

Marţi, 19 iulie, a debutat la Sighişoara a 7-a ediţie a Concursului Naţional de Teatru Medieval. La festival participă aproximativ 200 de copii din palate ale copiilor, cluburi şi şcoli din 18 localităţi din ţară. După deschiderea oficială de marţi, miercuri, 20 iulie, Elevii au fost participat la  concurs numit „Vănătoare de comori”, iar după-amiaza la competiţie de alpinism, căţărări şi jocuri sportive, iar seara  spectacole şi concerte. (Citeste mai departe)

Concurs pentru elevi la Sighişoara Film Festival (Adevărul de seară – Mureș)

Organizatorii Festivalului de Film de la Sighişoara i-a provocat pe elevi la un concurs de scurt metraj. Câştigătorul va fi invitat la festival, unde va petrece un weekend cu cei mai importanţi cineaşti ai momentului. Teama aleasă de organizatorii din acest an pentru filmuleţele de scurt metraj a fost „Globalizarea”. Elevii pasionaţi de cinematografie au avut de realizat un filmuleţ de exact 99 de secunde pe această temă. Filmuleţul putea fi realizat cu o cameră de filmat sau chiar şi cu telefonul mobil. (Citește mai departe)

Referințe: 99 de secunde – concurs de (foarte) scurt metraj (de pe site-ul oficial al Sighișoara Film Festival)

99 de secunde – concurs de (foarte) scurt metraj (de pe site-ul oficial al Sighișoara Film Festival)

SCHIMBA LUMEA IN 99 DE SECUNDE… LA SIGHISOARA FILM FESTIVAL 2011

Tema: GLOBALIZARE

F.R.E.E., organizatorul Sighisoara Film Festival, anunta inceperea inscrierilor la concursul „Schimba lumea in 99 de secunde”. Tema propusa pentru anul acesta este GLOBALIZAREA iar termenul limita pentru inscriere este Miercuri, 15 iunie 2011.

Juriu, organizator, public, sunt cu totii nerabdatori sa vada ce gandeste noua generatie. Clipurile se vor uploada pe www.youtube.com sau www.vimeo.com , iar link-urile aferente se vor tirmite la sighisoarafilmfestival@gmail.com impreuna cu datele de contact!

„Elevii sunt extrem de creativi. Daca au o camera digitala, foto sau video, sunt tentati sa se joace, facand filme. Unii dintre ei realizeaza intr-o zi ca joaca se transforma in pasiune sau in dorinta de a urma o profesiune inrudita cu realizarea filmelor, fie de fictiune, documentare sau jurnalism. Altii descopera prin intermediul filmului digital pasiunea pentru dezvoltarea de aplicatii software. Pe unii dintre acesti elevi ii sustin profesorii la scoala, chiar daca materia film nu este obiect de studiu. Ii incurajeaza sa faca filme pentru concursuri cum ar fi Data Protection Day, organizat de Parlamentul European, anual in ianuarie (http://dataprivacyday2010.org/) sau Imagine Cup, la sectia Digital Media, organizat anual de Microsoft ( http://imaginecup.com/Default.aspx ). Stiu ca, incurajand elevii sa realizeze filmul de 99 de secunde, ii stimulez sa creada in potentialul lor creativ, nu doar sa se joace pe calculator, degeaba.„, spune Sanda Foamete, SNR Manager pentru Audienta Academica si Educationalã la Microsoft Romania.

Regula e simpla: Orice tanar care isi doreste sa schimbe lumea intr-un fel sau altul este invitat sa-si puna la bataie telefonul mobil, camera digitala sau orice instrument care are incorporata o camera de filmat si sa astearna pe ecran propunerile lui pe tema „Globalizare” in fix 99 de secunde. Un finalist va fi ales de un juriu format din specialisti in cinematografie si va fi invitat sa petreaca un weekend la Sighisoara alaturi de cei mai importanti cineasti romani ai momentului.

Clipurile trebuie upload-ate pe www.youtube.com sau www.vimeo.com pana pe 15 iunie 2011. Participantii vor trimite un e-mail cu link-ul aferent la sighisoarafilmfestival@gmail.com impreuna cu titlul filmului, numele complet, data nasterii, orasul de provenienta, liceu si numar de telefon.

Pentru mai multe informatii despre concurs, scrieti-ne la sighisoarafilmfestival@gmail.com

Mult succes tuturor!

(Sursa: http://sighisoarafilmfestival.ro/concurs)

Referințe: Comunicat de presa – Sighisoara Film Festival – editia a III-a – 23 – 26 iunie (2 iunie 2011)

Liceului Teoretic „Joseph Haltrich”, pe podium (Punctul)

La concursul a X-a ediţie a Festivalului de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène”, organizat la Baia Mare Liceul Liceului Teoretic „Joseph Haltrich”. Acest eveniment a fost organizat de Asociaţia Română a Profesorilor de Franceză, Ambasada Franţei în România şi Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca. Au participat 55 de concurenţi din toată ţara şi doi cântăreţi din Serbia şi Croaţia. (Citeşte mai departe)

Marş „verde” la Sighişoara (Zi de zi)

Pentru marcarea zilei de 5 iunie,  Ziua Mondială a Mediului, Clubul Copiilor Sighişoara, cu sprijinul Primăriei municipiului Sighişoara organizează în perioada 2-5 iunie Concursul Naţional de Educaţie ecologică „Pământul e casa noastră”, ajuns la cea de-a VIII-a ediţie. „În cadrul acestui concurs va avea loc o acţiune de conştientizare a comunităţii locale asupra problemelor de mediu, cu accent pe educarea copiilor în spirit ecologic. (Citeşte mai departe)

Cina festivă cu maestrul bucătar Cezar Petru Munteanu (a.k.a. Chef Cezar) şi somelierul Sergiu Mihai Nedelea – Proiectul Curcubeu – 17 martie 2011, restaurantul Hotelului Binder Bubi

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Adrian Diţă

Referinţe: Comunicat de presa – Cina festiva Curcubeu, rezultate (21 martie 2011)

Pro şi contra Valentine’s Day

Hai să vorbim despre Valentine’s Day. Toată lumea ştie că Valentine’s Day este Ziua Îndrăgostiţilor în tradiţia occidentală şi se sărbătoreşte pe data de 14 februarie. Nu cunoaştem însă toţi legenda Sfântului Valentin, care povesteşte despre un cetăţean roman care a trăit in secolul al III-lea, despre care surse din cadrul Bisericii Catolice spun că ar fi fost martirizat pentru că a refuzat să renunţe la religia creştină…

Odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit şi a avut multe războaie, din această cauză dorind o armată puternică, dar majoritatea soldaţilor săi nu vroiau să lupte. Împăratul s-a gândit că bărbaţii voiau să stea acasă cu soţiile şi copiii lor în loc să se bată pentru el. Claudiu a găsit o soluţie pentru această problemă. A decis ca niciunul dintre soldaţii din Roma să nu se mai poată căsători, gândindu-se că această lege îi va face pe bărbaţi să meargă la război. Valentin, care era un tânăr preot, credea că oamenii trebuiau să se căsătorească, continuând a lega destinele celor îndrăgostiţi în taină şi în locuri secrete, ca să nu poate fi găsit de către împărat.  Dar Claudiu l-a găsit. Valentin a fost arestat şi adus în faţa împăratului. Acestuia din urmă i-a plăcut de Valentin crezându-l un om înţelept. L-a încurajat să renunţe la creştinism şi să devină un soldat roman, dar Valentin a refuzat. Atunci el a fost întemniţat şi condamnat la moarte. Până în ziua execuţiei, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi şi le-a semnat scriind „Adu-ţi aminte de Valentin al tău.” 

Valentin a fost probabil ucis pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Totuşi este necunoscută data datorită faptului că nu se ştie dacă legenda este adevărată sau nu. De-a lungul timpului au fost vehiculate diferite versiuni despre viaţa şi activitatea sfântului Valentin, niciuna nefiind confirmată în vreun fel. În lipsa unor probe sau mărturii convingătoare, toate aceste versiuni rămân simple speculaţii. Mult mai plauzibilă pare varianta conform căreia această sărbătoare şi legendele care o acompaniază fac parte din campania Bisericii Creştine în primele secole de existenţă, de înlocuire şi asimilare a tradiţiilor şi a sărbătorilor păgâne, precreştine. În acest sens, merită menţionat faptul, că în Imperiul Roman ziua de 14 februarie era închinată zeiţei Iunona, care după unele legende, era ocrotitoarea căsătoriei.

Oricum  povestea lui Valentin este una foarte frumoasă, iar ziua de Sfântul Valentin este celebrată în onoarea acestui tânăr preot martir. Treptat, însuşi sfântul Valentin a devenit, în tradiţia popoarelor occidentale, ocrotitorul îndrăgostiţilor, iar ziua de 14 februarie a devenit un prilej pentru tinerii îndrăgostiţi de a-şi trimite poezioare de dragoste, flori şi alte daruri simbolice. În America, este desuet să mai vorbim despre ziua îndrăgostiţilor ca fiind Valentine’s Day, unde la începutul secolului al XIX-lea au apărut primele felicitări comerciale (cărţi poştale) având ca subiect „Valentine’s Day”. Acesta a fost semnalul pentru comercializarea tot mai accentuată a sărbătorii, până la acapararea ei totală de către cultura de masă a societăţii de consum. Astfel, datorită unui efort de marketing concentrat, această sărbătoare, ca şi altele, cum ar fi Ziua Tuturor Sfinţilor (Halloween) sau chiar Crăciunul, este însoţită de numeroase lansări de produse mai mult sau mai puţin utile, de campanii promoţionale de mare amploare şi de alte evenimente cu caracter comercial.

Sărbătoarea a fost  împrumutată dealtfel de toată ţările occidentale şi celebrată similar, fie prin surprize oferite partenerului, fie prin mesaje transmise unei iubiri secrete. În Suedia, de exemplu, este numită ziua tuturor inimilor, nefiind o sărbătoare oficială. În Slovenia, un proverb spune că Sfântul Valentin aduce cheile rădăcinilor, aşa că pe 14 februarie plantele şi florile încep să crească. Ziua îndrăgostiţilor a fost sărbătorită ca ziua în care încep lucrările în vii şi pe câmpuri. Este de asemenea spus că păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranţă, numai de curând este sărbătorită ca Ziua iubirii…

Totul foarte frumos, până când şi ţărişoara noastră a hotărât să împrumute Valentine’s day. Probabil, pentru că era o zi importantă a Statelor Unite, cel mai puternic stat din lume şi ca să nu cumva să „rămânem mai prejos” faţă de celelalte ţări, sau motivul poate fi pur şi simplu, pentru că aşa trebuia. Alt motiv nu-mi pot imagina a exista. Pentru că, noi, românii, aveam deja o zi a îndrăgostiţilor.

În România, sărbătoarea tradiţională pentru iubiţi este Dragobete, care este sărbătorit pe 24 februarie în strânsă relaţie cu venirea primăverii şi trezirea naturii la viaţă şi este numit după un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Parte din numele lui drag, care poate fi găsit şi în cuvântul „dragoste”. Tradiţia spune că, de Dragobete, fetele şi flăcăii, îmbrăcaţi de sărbătoare, se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau şi vorbeau fetele şi băieţii. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit „zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse fata dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia „Dragobetele sărută fetele!”. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ţi afişa dragostea în faţa comunităţii.

Fiind însă în preajma acestui „eveniment” mult gustat de români, deci şi de către sighişoreni, am ieşit pe stradă şi am intervievat mai mulţi concetăţeni. Întrebarea mea a fost următoarea: Cum întâmpinaţi Valentine’s Day?

Răspunsurile s-au împărţit în două categorii: pro şi contra. Mai mulţi respondenţi, cei mai mulţi tineri, mi-au zis că este cea mai aşteptată sărbătoare din an, pe care o petrec în braţele partenerilor de viaţă. Băieţii devin mai romantici, cumpărând fetelor flori, bomboane, felicitări şi alte chiţibuşuri, profitând şi de numeroasele oferte puse în circulaţie de către diferitele instituţii  cu această ocazie unică.   Cealaltă categorie, din fericire mai numeroasă,  a condamnat  Ziua Îndrăgostiţilor ca fiind o sărbătoare superficială, comercială, importată drept un kitsch occidental. Aceşti oameni au numit Dragobetele, ca fiind ziua autohtonă a iubirii. „De ce trebuie să copiem întotdeauna pe alţii, doar nu suntem maimuţe?! De ce nu ne putem onora propriile noastre sărbători?” – au fost vorbele unei doamne între două vârste.

Noemi Popa

Cina festivă cu maestrul bucătar Cezar Petru Munteanu (a.k.a. Chef Cezar) – Proiectul Curcubeu – 27 ianuarie 2011

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Adrian Diţă

Referinţe: Comunicat de presa – Cina festiva Curcubeu, rezultate (31 ianuarie 2011)

Comunicat de presa – Cina festiva Curcubeu (23 ianuarie 2011)

Marşul Toleranţei la Sighişoara, un pas înainte!

Sursa foto: Târnava TV

Elevii din liceele şi gimnaziile din Sighişoara s-au întâlnit joi, 9 decembrie, pentru Marşul Toleranţei, în ciuda vremii ploioase iar mai apoi au continuat serbarea acestui eveniment printr-un program artistic de zile mari. Cultura violenţei trebuie înlocuită cu o cultură a păcii, această încercare este o luptă zilnică, însă tinerii sighişoreni au vrut să ofere un semnal public comunităţii locale, cât şi administraţiei Publice despre dorinţa lor pentru o lume a toleranţei. Evenimentul a început la ora 10.00 prin marşul propriu-zis, pe traseul: Scările Acoperite, Primăria Sighişoara, Grupul Şcolar Agricol, Grupul Şcolar de Industrie Uşoară, Colegiul Naţional Mircea Eliade şi Sala de Spectacole Mihai Eminescu. Primarul a întâmpinat elevii aflaţi în marş şi a primit din partea acestora însemnele acestei manifestări.

Adolescenţii din Sighişoara au pregătit şi un eveniment al Toleranţei pentru a dovedi că generaţia lor respectă educaţia pentru toleranţă şi pace şi promovează diversitatea culturală. A fost o adevărată provocare pentru cei implicaţi să-şi atingă scopul, mai ales că sala a fost arhiplină! Tinerii organizatori au pregătit activităţi colective pe secţiuni şi categorii de vârstă.  Prioritate a avut concursul de postere tematice împotriva violenţei în şcoli iar în foaierul sălii de spectacole Mihai Eminescu s-au întrecut elevii din gimnazii la concursul de desen. Publicul format din elevi de liceu şi gimnaziu, dar şi cadre didactice invitate  s-au bucurat de colindele corului de elevi de la Grupul Şcolar Agricol. Evenimentul demarat de către Grupul Şcolar Agricol Sighişoara a angrenat elevi din toate gimnaziile şi liceele din municipiu.

Cadrele didactice coodonatoare: Cristina Vodă, Bianca Cioc şi Ionela Brătean au gândit acest marş al toleranţei ca un mijloc de a forma noi valori, fiind un proiect adus la viaţă la propunerea Consiliului Elevilor.  În timpul concursurilor interactive de istorie, de cultură generală sau de psihologie intitulat: „Şcoala are prioritate, Spuneţi nu violenţei!”, elevii din sală au fost suspuşi primei probe a toleranţei, chiar dacă nu a fost uşor, tinerii au demonstrat că pot face lucruri valoroase împreună dacă trec peste prejudecăţi şi dacă se bucură de tinereţea lor împreună. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine dar nu lăsăm loc la cârcoteli deoarece vorbim de un eveniment al toleranţei. Adrian Ivaniţchi le-a oferit tinerilor un recital deosebit iar profesorul Mihai Negulescu, alături de elevii Marcel Petruşel şi Constantin Valentin au ridicat în picioare iubitorii de muzică populară. Publicul a fost entuziasmat şi de prestaţia scenică a grupului de dans a claselor a XI a din partea Colegiul Naţional Mircea Eliade, care i-au surprins din nou pe cei prezenţi cu mişcări ritmice ameţitoare şi cu zâmbetul pe buze!

Evenimentul s-a încheiat în jurul orei 14.00, printr-o festivitate de premiere. Nu contează dacă cineva a ieşit pe locul întâi sau nu, important este că toţi elevii din Sighişoara au militat pentru  siguranţa în şcoli, pentru relaţii mai bune între elevi şi profesori, pentru pace, pentru diversitate şi pentru toleranţa care a făcut posibilă această zi!

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Marşul toleranţei la Sighişoara

Meseria, brăţară de aur

Marcel Drăguţoiu (Foto: Florin Chiorean)

Un sondaj recent, aplicat pe un eşantion de vârstă format din  adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, a furnizat o serie date interesante despre opţiunile profesionale ale tinerei generaţii, oarecum îngrijorătoare pentru viitorul naţiei. Aproape trei sferturi dintre tinerii chestionaţi   habar n-au ce fel de muncă vor presta când îşi vor încheia studiile, mai mult de jumătate şi-ar dori să trăiască în altă ţară, cam un sfert îşi lasă în seama hazardului alegerile pentru viaţa de adult. Desigur, cu toţii doresc să trăiască cât mai bine dar puţini au un plan schiţat cât de cât pentru a atinge râvnita prosperitate. Dacă sondajul cu pricina s-ar fi făcut pe adolescenţi din zona Sighişoara, datele furnizate ar fi fost cu siguranţă şi mai îngrijorătoare. Întrebările cruciale pentru tinerii sighişoreni ar fi: îmi pot lega viitorul de oraşul natal? Pot să fac ceva aici şi să trăiesc totuşi omeneşte şi nu de azi pe mâine cum se trăieşte acum?  Va avea cândva parte de prosperitate ţinutul ăsta care nu se găseşte nici în Sahara nici la Polul Nord, ci într-o parte privilegiată a României?

N-avem cum să răspundem la toate întrebările acum dar am  încercat să vedem dacă se poate face ceva în Sighişoara care să asigure un trai cât de cât îndestulat şi asta fără a intra în mafii, oligarhii locale, partide politice şi alte căi mai mult sau mai puţin legale şi morale, cu alte cuvinte dacă competenţa, priceperea şi talentul pot fi valabile într-o comunitate care mai are mult de tras până la normalitate. Am căutat exemple în zona meseriaşilor, a tinerilor care au învăţat bine o meserie  şi acum trăiesc de pe urma ei. Demersul nostru, pe care-l dorim totuşi de durată, a întâmpinat unele dificultăţi. Există, fără îndoială, tineri meseriaşi, unii din ei chiar foarte pricepuţi, dar nu sunt chiar uşor de găsit. Săptămâna aceasta vom publica o discuţie cu Marcel Drăguţoiu, un tânăr care s-a orientat spre frizerie-coafură, deţine în prezent un mic salon şi practică acestă meserie cu succes. Cum a ajuns la meşteşugul ăsta şi alte detalii despre mica sa afacere găsiţi citind interviul de mai jos.

Reporter: Când şi în ce condiţii ţi-ai ales meseria?

Marcel Drăguţoiu: După terminarea clasei a VIII-a m-am înscris la Liceul Agricol la secţia „mecanici auto”. Ulterior am realizat, împreună cu părinţii,  că nu e o meserie potrivită pentru mine şi m-am transferat la Şcoala de Arte şi Meserii „Spiru Haret” din Odorhei, la secţia coafură frizerie, unde timp de trei ani am învăţat această meserie îndrumat fiind de nişte oameni deosebiţi, foarte pricepuţi atât în meseria propriu-zisă cât şi în transmiterea ei.

R: La ce vârstă crezi că se alege profesia?

M.D.: În general meseria se alege între 14 şi 16 ani, în funcţie de înclinaţiile şi calităţile tânărului şi cu ajutorul părinţilor. În cazul meu a fost vorba şi de o tradiţie de familie.

R: Ce calităţi trebuie să aibă un bun meseriaş?

M.D.: Cel mai important lucru e să-i placă meseria pe care a ales-o. Apoi,  să fie harnic şi răbdător, atent şi concentrat la ce are de făcut. În coafură-frizerie contează mult şi îndemânarea şi capacitatea de a înţelege şi aplica cerinţele clientului.

R: Cum poţi să fi creativ în meseria ta?

M.D.: Asta depinde foarte mult şi de ajutorul clientului dar şi de imaginaţia mea. În momentul de faţă, dacă clientul îmi dă mână liberă, pot realiza coafuri deosebite, dar până să ajung aici am acumulat ceva vechime şi experienţă, şi totuşi  asta nu înseamnă că nu mai am de învăţat. În permanenţă mă informez caut să fiu la zi cu tot ce se întâmplă în domeniul meu de activitate. Apoi contează mult şi ce produse utilizez. De exemplu, eu folosesc produse Matrix, de cea mai bună calitate, deoarece părul este de mai multe tipuri şi adesea foarte sensibil.

R: Cum e cu satisfacţiile materiale (şi nu numai) în cazul tău?

M.D.: Până la formarea unei clientelei a fost nevoie de multe zile de  muncă  „zi lumină”, în plus am dat  importanţă organizării şi am fost foarte atent la nevoile clientului.  Practic preţuri adaptate la locuitorii din Sighişoara, având  în vedere nivelul modest al veniturilor de la noi. Se poate trăi decent din acest tip de activitate. În plus mai sunt şi satisfacţiile  profesionale atunci când văd oamenii bucuroşi că le-am aranjat părul într-un anumit fel.

R: Cum e piaţa din Sighişoara?

M.D.: Piaţa a fost foarte bună până spre finalul anului 2009 când s-au resimţit efectele crizei economice. În 2010, în ciuda înmulţirii saloanelor şi a înteţirii concurenţei, lucrurile s-au mişcat satisfăcător. Noi suntem afectaţi mai mult de munca la negru şi de concurenţa neloială decât de alţi factori,  deoarece o  societate comercială trebuie să plătească taxe şi impozite iar cei care lucrează „clandestin” bagă toţi banii în propriul buzunar.

R: Ce-ţi propui pentru  viitor?

M.C: Îmi doresc să am cât mai mulţi clienţi şi să pot astfel să practic preţuri tot mai avantajoase. Şi îmi mai doresc ca oamenii să nu mai creadă tot felul de zvonuri cum că aş fi cel mai scump din oraş. Să vină şi să se convingă că nu e aşa!

A consemnat Florin Chiorean

Cina Regală în Sighişoara

„Un salt uriaş de la bucătăria tradiţională germană” (Simona Lazăr)

Foto: Adrian Diţă

Asociaţia “Centrul Educaţional Interetnic Pentru Tineret” a organizat joi, 28 octombrie, în cadrul proiectului „Curcubeu – Centrul de formare şi integrare profesională” cea de-a IV- a cină festivă. În urma cursurilor de gastronomie desfăşurate în perioada 25-28 octombrie, sub coordonaterea maestrului bucătar Ştefan Florin Varga, joi cu începere de la ora 18.00, a avut loc un eveniment de excepţie în cadrul cursurilor de formare profesională în domeniul turismului, parte a seriei de 12 cursuri de gastronomie cu participarea unor profesionişti renumiţi din domeniul gastronomiei. Aceste cursuri sunt organizate cu implicarea partenerului naţional al proiectului – Jurnalul Naţionalul, Suplimentul de Bucătărie. Simona Lazăr a declarat că evenimentul a reprezentat „un salt uriaş”:

„Am considerat că avem deja un pic de experienţă, aşa că am făcut un salt uriaş de la bucătăria tradiţională germană la o bucătărie foarte elevată, pentru că era cea care se pregătea pentru festinurile casei regale  României. Castelul Peleş e la o aruncătură de băţ. Am considerat că 100 km şi ceva şi 100 ani şi ceva sunt prea puţini ca să ne despartă de bucatele preţioase pe care le serveau regii României. Pe de altă parte, am considerat că este util să facem o astfel de demonstraţie de forţă, dat fiind faptul că în aceste zile, la Sighişoara s-au aflat şi partenerii noştrii germani, mai exact partenerul transnaţional SOS Kinderdorf. În acest fel am avut ocazia să demonstrăm cât de mult au avansat tinerii, în deprinderile practice ale gastronomiei.”

Peste 90 de invitaţi au luat parte la cea de-a IV a cină festivă, printre ei numărându-se reprezentanţi ai oficialităţilor locale, partenerii transnaţionali şi un grup de tineri voluntari din Germania dar şi colaboratori ai centrului. Proiectul CURCUBEU este implementat în cadrul unui parteneriat cu 7 parteneri locali, naţionali şi transnaţionali şi are ca beneficiari 20 de tineri cu vârsta între 18-24 de ani, provenind din medii dezavantajate social, din Sighişoara şi din satele din jur. Conştienţi de importanţa acestui eveniment, tinerii au avut o prestaţie deosebită. Mai ales că maestrul Ştefan Florin Varga şi-a axat cursul şi pe deprinderile corecte de servire a mesei, pentru evenimentele de gală.  Militar de carieră şi pasionat gastronom, domnul Ştefan Florin Varga s-a ocupat, o perioadă îndelungată, de organizarea activităţilor de protocol (dejunuri, dineuri, recepţii) la castelele Peleş, Pelişor şi Foişor de la Sinaia, aflându-se de asemenea în staff-ul de organizare a unor evenimente de protocol şi la Palatul Cotroceni ori la Palatul Parlamentului. În ultimii şase ani a colaborat, cu articole pe teme gastronomice, în Jurnalul de Bucătărie, supliment al Jurnalului Naţional. De asemenea, este prezent cu mai multe reţete în “Poveştile bucătăriei româneşti” de Radu Anton Roman (editura Jurnalul şi editura Paideia, 2010).

Este membru fondator a două cluburi gastronomice din Sinaia, dintre care unul funcţionează de aproape 30 de ani. De asemenea, a obţinut mai multe premii la numeroase concursuri de gastronomie. Pentru delectarea invitaţilor, tinerii cursanţi, sub îndrumarea domnului Ştefan Florin Varga, au pregătit o cină inspirată de meniurile regale de la Castelul Peleş, o temă care să pună în evidenţă eleganţa gastronomiei româneşti din perioada interbelică. Meniul regal a cuprins supa reginei, o delicatese, uşor picantă servită cu crutoane, somon cu garnitură de salată de ţelină şi nucă şi viţel cu conopidă şi pireu de cartofi dulci iar la final o delicioasă şi aromată îngheţată de casă, din kiwi şi banane, garnisită cu pere şi mentă. Delicatesele servite au fost la înălţimea unei cine festive regale. Cei prezenţi s-au bucurat de atmosfera caldă dar şi degajată a tinerilor ospătari iar maestrul Ştefan Florin Varga a primit din partea invitaţilor toate complimentele. Dar mai mult decât atât, Volker Reiter, directorul Centrului Cultural Interetnic şi coordonatorul proiectului a declarat că: „Partenerii s-au uitat la evoluţia tinerilor, dar mai important pentru ei era vorba şi de evoluţia noastră ca şi centru, dacă ne-am făcut sau nu temele. Au fost foarte severi cu noi şi au identificat foarte bine punctele noastre slabe şi ne-au oferit un training excelent  şi acum ştim şi noi unde trebuie să ne îmbunătăţim activitatea.”

Proiectul Centrul de Formare şi Integrare Profesională Curcubeu este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, „Investeşte în Oameni!”, 2007-2013.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Cina festivă cu maestrul bucătar Ştefan Florin Varga – Proiectul Curcubeu – 28 octombrie 2010

Comunicat de presa – Cina festiva Curcubeu, rezultate (2 noiembrie 2010)

Cina festivă cu maestrul bucătar Ştefan Florin Varga – Proiectul Curcubeu – 28 octombrie 2010

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Adrian Diţă

Referinţe: Comunicat de presa – Cina festiva Curcubeu, rezultate (2 noiembrie 2010)

Let’s do it Sighişoara – România

Sâmbătă 25 septembrie a fost pe lângă o zi superbă de toamnă, un prilej pentru sighişoreni de a arăta că şi lor le pasă de mediul înconjurător… Acţiunea din Sighişoara s-a înscris în proiectul naţional Let’s do it Romania, respectiv Mureş şi a fost coordonată de d-na Gyongyi Secăşan, director la Gimnaziul de Stat Victor Jinga. Municipiul Sighişoara, prin Primarul Ioan Dorin Dăneşan,  a fost parte  în proiectul naţional prin  protocolului încheiat cu Consiliul Judeţean Mureş, în baza aprobării Consiliului Local din luna iulie.

Proiectul a cuprins mai multe etape, cea de sâmbătă fiind evident cea mai importantă şi vizibilă. Astfel, după ce s-a făcut cartografierea mormanelor de gunoi şi înscrierea online a voluntarilor, aceştia şi-au alocat mormanele pe care au dorit să le cureţe, în funcţie de aceste date făcându-se pregătirile  administrative. Cei 158 de voluntari sighişoreni au strâns în decurs de 8 ore 358 de saci de 120 l cu gunoaie din zona Sighişoarei: Venchi, Hetiur, Albeşti, Archita, Şaeş, Rora care au fost transportate cu ajutorul autovehiculelor puse la dispoziţie de municipalitate.

Dincolo de acest rezultat palpabil, participarea sighişorenilor la curăţirea gunoailor aruncate cu inconştienţă şi dispreţ faţă de ceilalţi, a fost un gest civic menit să atragă atenţia asupra importanţei de a participa la menţinerea unui mediu înconjurătot curat, în beneficiul nostru şi al generaţiilor următoare. Voluntarii au provenit din toate domeniile  de activitate dar mai ales din învăţământ şi administraţie publică,  ceea ce constituie o premisă a continuării acestei iniţiative, un prim proiect conturându-se deja: STRADA,  PARCAREA SAU  PĂDUREA NU SUNT TOMBERONUL TĂU

Uica Mihai şi cursanţii Curcubeu au cucerit invitaţii la cină

Un meniu şvăbesc şi un apetit românesc

Foto: Adrian Diţă

Un nou prilej de încântare a simţurilor, dar şi a spiritului, a fost oferit săptămâna trecută la cea de-a treia cină festivă din cadrul Programului „Curcubeu” iniţiat de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara (ibz) cu sprijinul partenerilor naţionali şi europeni. De data aceasta amfitrion a fost maestrul bucătar Ioan Mihai sau Uica Mihai, cum mai este cunoscut, care timp de trei zile înaintea evenimentului a fost şi dascăl pentru cursanţii Centrului „Curcubeu” care se pregătesc să urmeze o carieră în domeniul gastronomic.

Cina festivă a fost precedată de cuvântările directorului ibz, Volker Reiter care a subliniat evoluţia pozitivă a cursanţilor Centrului „Curcubeu” şi rezultatele tot mai încurajatoare obţinute de aceştia, şi a Simonei Lazăr, editorul suplimentului Jurnalul de bucătărie al cotidianului Jurnalul Naţional, partener al Programului „Curcubeu”. Cu prilejul împlinirii a 300 de numere al Jurnalului de bucătărie, Simona Lazăr a oferit în dar cursanţilor din cadrul Proiectului „Curcubeu” o colecţie a acestui supliment, 7 volume din „Poveştile bucătăriei româneşti” istorisite de marele cronicar al artei culinare româneşti, regretatul Radu Anton Roman, precum şi o colecţie de reţete semnate de către Jamie Oliver, renumitul bucătar englez, o adevarată vedetă internaţională, cel mai bine vândut autor din Marea Britanie.

Ca şi la precedentele cine festive organizate de ibz în contextul Programului „Curcubeu”, şi de această dată invitaţii au avut parte de plăcute surpize culinare (vezi Comunicatul de presă legat de eveniment), alesele feluri de mâncare fiind armonios completate cu buna dispoziţie, umorul şi filozofia de viaţă originală a maestrului bucătar Uica Mihai prezent pe tot parcursul evenimetului în mijlocul invitaţilor. Dânsul a prezentat cina ca fiind una „plină de colesterol” dar specifică şvabilor şi desigur pe gustul celor care iubesc mâncarea cu acest specific şi a declarat că acest deliciu culinar nu va afecta silueta dacă va fi consumată de nişte oameni drăguţi.

Maestrul s-a arătat încântat de modul cum au lucrat cursanţii sub supravegherea sa declarând chiar că n-ar ezita să dea bucătăria unui restaurant pe mâna unora dintre aceştia. Cursanţii au muncit din greu pentru ca servirea oaspeţilor prezenţi la Centrul Cultural Interetnic să fie ireproşabilă şi au reuşit cu siguranţă să demonstreze că au vocaţie pentru această profesie şi că sunt pe drumul cel bun. Nu au lipsit desigur emoţiile însă servirea a fost de înaltă ţinută iar mâncarea savuroasă şi pe gustul celor care iubesc mâncarea „ca la mama acasă”.

La finalul cinei festive maestrul a dat citire unui sonet emoţionant pe care l-a compus în aceste zile, dedicat Sighişoarei, oraş pe care l-a vizitat ultima oară acum 25 de ani, demonstrând că arta culinară şi literatura merg mână în mână. Apoi a mulţumit invitaţilor în numele său şi al cursanţilor „Curcubeu”, „spiriduşii” – cum i-a numit dânsul, pentru privilegiul pe care i l-au oferit: acela de a găti pentru ei…

Mai multe fotografii de la cina festivă „Curcubeu” găsiţi în secţiunea „Galerii foto„.

Adrian Diţă & Dorothea Sabina Dâlbea

Vandalii de week-end

Vandalisme la tot pasul

Oricât am încerca să descriem într-un mod pozitiv tinerimea din aceste timpuri, nu se pot trece cu vederea unele fapte constatate în ultimele săptămâni pe străzile şi în parcurile sighişorene. Ca să nu cădem în capcana generalizărilor, precizăm că nu vorbim de tot „tineretul în general” ci de grupuri de tineri (din nefericire, tot mai numeroase) care îşi găsesc să se distreze distrugând mobilier public sau alte obiecte cu diferite utilizări, aflate în spaţii publice. Putem să ne tot aşteptăm la schimbări în mentalul tuturor românilor, ocazionate de promovarea simbolică în primul eşalon al lumii civilizate, dacă cei de la care ne aşteptăm să fie promotorii acestor necesare schimbări ne dau mereu contraexemple. Petrecute mai ales la sfârşit de săptămână, aceste fapte vin să confirme temerile pe care ni le-au împărtăşit mai multe cadre didactice din şcolile sighişorene, foarte pesimiste în ceea ce priveşte viitorul tinerelor generaţii.

În luptă cu tot ce le stă în cale

Sâmbăta seara pentru mulţi oameni însemnă destindere, relaxare, distracţie, bună dispoziţie. Felul cum îşi manifestă „buna dispoziţie” unele grupuri de juni aduce în discuţie probleme ce ţin de educaţie, bună creştere, caracter şi altele din această serie. Ce se întâmplă, de fapt? În serile de primăvară- vară, mulţi tineri se adună în parcuri, aşa cum, de altfel, le stă şi bine. La plecare însă, unii dintre ei îşi manifestă vitejia (stimulată şi de alcool) pe băncile din parcuri pe care le distrug, spre hazul de nestăpânit al „găştii”. Apoi se găseşte un coş de gunoi care, cică, n-ar sta bine în locul în care a fost pus; coşul de gunoi este „demontat” violent şi aruncat aiurea, gest pe seama căruia se râde în hohote. Apoi viteazul demolator, încurajat de asistenţă, este lovit pe neaşteptate de romantism: el rupe câteva flori din parc pe care le oferă batjocoritor unei tinere. Florile sunt acceptate în prima fază, apoi sunt aruncate, la întâmplare, pe trotuar.

Persecutori şi persecutaţi

Asemenea fapte s-au înmulţit în ultimul timp, pe străzile din Sighişoara; mărturie stau băncile avariate sau chiar distruse, florile din parcuri rupte sau călcate în picioare, indicatoarele rutiere îndoite, coşurile de gunoi rupte etc. Pe lângă pagubă (care, fiind publică, se cheamă că o plătim cu toţii), asemenea „vitejii” produc şi un sentiment de nesiguranţă în rândul populaţiei paşnice. Dacă sunt atenţionaţi, tinerii excitaţi de băutură şi prostie devin violenţi: înjură şi uneori lovesc. Nu-i sperie nici măcar sancţiunile contravenţionale, dacă sunt cumva prinşi asupra faptului, lucru care se întâmplă destul de rar; se simt persecutaţi de „comunişti, corupţi sau de Garcea”, ameniţând cu intervenţii pe lângă diverşi reprezentanţi ai autorităţii aflaţi pe poziţii înalte. La nevoie, tinerimea din acestă categorie îşi aduce aminte de democraţie şi de drepturile omului, desigur vagi fragmente culturale citate lăutăreşte şi interpretate după cum le convine mai bine.

Conform concluziilor unor studii efectuate de psihologi de la o universitate din Occident, cei „şapte ani de-acasă” nefructificaţi pentru o dezvoltare pozitivă a persoanei sunt aproape imposibil de recuperat. Aceiaşi specialişti vorbesc despre o asimetrie, constată la mulţi dintre adolescenţii de astăzi, între dezvoltare intelectuală şi caracter. Altfel spus, un tânăr poate să fie foarte isteţ, dar să fie totodată un om de nimic. Singura constatare optimistă a studiului de care am amintit este aceea că asimetria dintre inteligenţă şi caracter poate fi ameliorată fie printr-un proces de autoeducaţie, favorizat fie de dorinţa de succes, fie prin experimentarea unor situaţii-limită cum ar fi întâlnirea cu suferinţa. Aşadar, specialiştii mai acordă, ce-i drept, slabe şanse, de recuperare a tinerilor vandali. Comportamentul celor mai mulţi dintre aceştia face ca premoniţiile sumbre ale dascălilor cu care am discutat să pară cât se poate de probabile. Viitorul nu arată deloc bine!

Florin Chiorean