Un nou preot la Catedrala Ortodoxa din Sighisoara (Cuvântul liber)

Duminica, 22 mai, dupa slujba, parintele protopop Ovidiu Dan, in prezenta primarului Ioan Dorin Danesan, deputatului Toader Stroian, viceprimarului Savu Sorin si a altor personalitati din municipiul Sighisoara, a preotilor din parohiile orasului si comunele invecinate, a arhimandritului staret Ghelasie Tepes de la Manastirea “Izvorul Tamaduirii” din apropiere de Sighisoara, in fata zecilor de enoriasi, a fost prezentat tanarul preot Petrisor Bleahu, care, in urma concursului sustinut, il va inlocui pe Preafericitul preot si duhovnic al Sighisoarei, parintele Adrian Dobre, iesit la pensie, care a pastorit mai bine de 54 de ani in Catedrala Ortodoxa din Sighisoara. (Citeşte mai departe)

Părintele arhimandrit Ghelasie Ţepeş: “Ultima chemare la pocăinţă e boala…”

Părintele arhimandrit Ghelasie Ţepeş

În duminica dinaintea începutului Sfântului şi Marelui Post al Păresimilor sau Postul Paştilor cum este numit mai pe scurt, paşii pelerinului-reporter s-au îndreptat spre Mânăstirea “Sfântul Dimitrie” din cătunul Aurel Vlaicu, locul unde tot creştinul dreptmăritor găseşte atmosferă de rugăciune autentică dar şi sfat folositor în caz de asuprire sufletească şi dezordine interioară. După slujba de seară, părintele arhimandrit Ghelasie Ţepeş, stareţul aşezământului monahal,  ne-a primit cu multă bunăvoinţă şi dragoste părintească, pentru a discuta despre timpul sfânt şi sfinţitor  al Postului Mare.  Din convorbirea noastră am selectat pentru cititorii noştrii, sub formă de interviu, materialul de mai jos. Părintele stareţ ne-a tâlcuit multe din dilemele  lumii contemporane şi relele cu care ne confruntăm astăzi pe toate palierele vieţii personale şi sociale. Din perspectivă duhovnicească tot ce ni se întâmplă capătă alt relief şi semnificaţie. Este vorba despre vederea “dinspre Dumnezeu”, mereu limpede şi lămurită,  care nu se obţine fără multă rugăciune, exerciţiul smereniei şi a iubirii creştine.  Vă invităm,  aşadar,  să luaţi aminte la cuvintele  părintelui Ghelasie şi să agonisiţi un pic de înţelepciune folositoare în tot ceasul !

Postul face diferenţa între om şi dobitoace

Rep.: Ce este postul şi la ce foloseşte el, cuvioase părinte?

Părintele arhimandrit Gelasie Ţepeş: Postul este o rânduială de la Dumnezeu lăsată pe pământ pentru binele şi sănătatea oamenilor. Prin post ne deosebim de dobitoace prin faptul că  suntem capabili  să ne dominăm instinctele şi apucăturile…. animalul nu-şi poate face nicio rânduială pentru că e sclavul firii. Or, postul este rânduială în viaţa omului şi arată că e chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, care s-a întrupat şi a postit 40 de zile în pustie deşi n-avea nevoie de post, dar a făcut aceasta să ne arate că e de mare  folos . Apoi, pe lângă ridicarea dintre dobitoace, postul este izvor de sănătate trupească şi sufletească. Trupească pentru că ţine boala departe de noi şi sufletească pentru că postul ne ţine credinţa vie, luminează mintea, ne  limpezeşte  gândirea. Postul îl  ţinem de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni.  Dar când se arată omului boala în trup, medicii recomandă regim alimentar şi abţinere de multe, iar omul  se supune de nevoie că dacă nu-l ascultă pe medic,  trupul se năruieşte şi moare. Însă noi să ascultăm de Hristos şi  să postim cu dragoste, când suntem sănătoşi şi în putere! Postul aduce  foame trupească iar aceasta este  urmată de foamea duhovnicească, foamea şi setea de Dumnezeu…

Rep.: Cum se manifestă foamea şi setea de Dumnezeu?

G. Ţ.: Noi la Sfânta Liturghie îl mâncăm pe Dumnezeu. Oricât de ciudat ar suna acest cuvânt, nu este o metaforă. Dumnezeu ne-a dat trupul Lui să-l mâncăm şi sângele Lui să-l bem. La Sfânta Liturghie, preotul se roagă ,  Duhul Sfânt se pogoară şi preface pâinea în trupul lui Hristos şi vinul în sânge Lui.  Acolo duce foamea şi setea de Dumnezeu…la Sfânta Împărtăşanie. Am auzit pe unii care se miră că se pot împărtăşi atâţia oameni dintr-un singur potir fără să se îmbolnăvească unii de la alţii. Alţii se scârbesc şi stau neîmpătăşiţi. În potir e mare putere, este foc dumnezeiesc. Dacă în focul pământesc se mistuie orice bacterie şi virus, apoi focul dumnezeiesc poate fi oare purtător de boli? Bolnavă e credinţa noastră atunci când gândim aşa. Mântuitorului nu i-a fost scârbă de păcatele noastre cele nenumărate dar văd că multora le este scârbă de El. Să ne fie clar: la Împărtăşanie noi ne tămăduim nu ne îmbolnăvim!

Boala este frâna păcatului

Rep.: Deci postul şi Sfintele Taine tămăduiesc inclusiv boala fizică…

G.Ţ.: Cu siguranţă da! Însă mulţi nu cunosc minunile credinţei până nu ajung să experimenteze pe pielea lor boala şi suferinţa. Eu le zic adeseori oamenilor că boala e un semn al dragostei lui Dumnezeu, ultima chemare la pocăinţă, la schimbarea vieţii. Pentru că boala îl sileşte pe om să pună  frână păcatului să se oprească de la răutăţi. Dacă omul pricepe chemarea Domnului atunci îşi schimbă viaţa şi o îndreaptă spre mântuire, renunţă la  dezordine  şi îmbuibare, şi-şi face rânduială. Dar vă spun: e mai fericit bolnavul întors la Dumnezeu decât sănătosul cu inima împietrită! Nu trebuie să-i plângem  pe  credincioşii întorşi în Biserică  prin lecţia dură a bolilor şi suferinţelor de tot felul, ci pe creştinul cu numele, căruia îi pare că-i merge bine şi crede că n-are nevoie de vindecare sufletească. E o vorbă: „mai bine o oaie slabă, bolnavă şi râioasă dar în turma lui Hristos decât o oaie sănătoasă şi grasă dar în afara turmei şi singură în faţa primejdiilor”.

Rep.: De ce este răul aşa de prezent în lume?

G.Ţ.: Din cauza necredinţei oamenilor. Când nu mai crezi în nimic sau crezi cine ştie ce aiureli eretice,  te faci singur agent al răului. Ne întristează faptul  că mulţi creştini botezaţi ortodocşi trăiesc ca şi cum n-ar avea nicio fărâmă de credinţă în suflet. Atâţia oameni botezaţi care au “indoieli”!… Îndoiala în credinţă e cârligul dracului. Şi odată ce te-a prins în cârlig  te duce unde vrea el. Omul cu credinţă slabă este uşor de manipulat pentru că viaţa lui e zidită pe nisip, orice val îl surpă şi îl duce încoace şi-ncolo. Şi mai ales în zilele noastre sunt destule “valuri “ de-astea care-i prostesc pe oameni şi îi ţin departe de Hristos şi Sfânta Biserică.

Rep.: Şi dacă se trezeşte un de-ăsta cu îndoieli şi vrea să se îndrepte,  ce trebuie să facă prima dată?

G.Ţ.: Să alerge neîntârziat la un duhovnic să se spovedească până nu-l adoarme dracul la loc! Nu trebuie să ne fie frică de spovedanie aşa cum nu trebuie să ne fie frică de doctor când suntem bolnavi. Uneori, când mergem la doctor, trebuie să ne dezbrăcăm de haine şi să trecem peste ruşinea goliciunii. Tot aşa, în faţa duhovnicului ne dezbrăcăm sufletele de mândrie şi orgoliu, şi  rămânem aşa cum suntem, plini de păcate şi răutăţi. Dar  după mărturisire şi  în urma pocăinţei, primim  har să îmbrăcăm hainele cele curate ale faptelor bune. Experienţa ruşinii în faţa duhovnicului ne va ajuta mai târziu,  când suntem ispitiţi să cădem iarăşi în păcat. Duhovnicul e şi el un om, cu păcatele şi neputinţele lui, dar la spovedanie el  traduce fără greşeală  voia lui Dumnezeu pentru cel ce se mărturiseşte. Cu alte cuvinte, când merg la spovedanie mă întâlnesc cu Dumnezeu prin duhovnic. Părintele Arsenie Boca mi-a dat o îndrumare pentru slujire tare frumoasă şi folositoare :”cînd spovedeşti gândeşte că cel ce stă  în genunchi eşti  tu, preotule,  iar cel care primeşte mărturisirea e însuşi Hristos Domnul”. Dacă toţi ortodocşii ar avea duhovnic şi l-ar asculta, altfel ar arăta ţara asta.

Semnul îndrăgostiţilor ar trebui să fie Crucea nu “inimioara”

Rep.: De la părinţi duhovniceşti cu viaţă sfântă aflăm că şi dragostea de aproapele e cam pe ducă în zilele noastre….

G.Ţ.: Dragostea de aproapele e pe ducă dar să ştiţi că şi semnificaţia cuvântului “dragoste” are aceiaşi soartă. Cuvântul “dragoste” e chemat să însemne tot felul de prostii. Or , noi creştinii legăm dragostea de Cruce,  acolo unde Dumnezeu a şi dovedit-o, prin jertfa Sa,  omenirii din toate timpurile. Semnul îndrăgostiţilor ar trebui să fie Crucea nu “inimioara”. Crucea înseamnă biruinţa definitivă a dragostei asupra răului de-aia dracii fug de Cruce pentru că n-au dragoste.  Dar dragostea înseamnă şi lepădare de sine, răbdare şi suferinţă adeseori.

Şi apoi observ că oamenii nu mai au linişte, nu mai au stare… nu se mai suportă unii pe alţii,  soţia pe soţ,  copii pe părinţi şi invers, fraţii,  vecinii între ei. Se învrăjbesc din nimicuri…. Oare nu este acesta un semn de netăgăduit al nepostirii? Vedeţi cum se leagă toate între ele? Postul înseamnă lepădare de sine, exerciţiul răbdării, care toate împreună duc la  agonisirea dragostei de Dumnezeu şi de aproapele, împlinirea celei mai mari porunci dumnezeieşti. Nepostirea duce la închiderea în sine, singurătate, disperare, materialism bezmetic,  ba mai rău, la idolatrizarea propriei persoane. Că sunt trei rădăcini de mari păcate care stau ca un zid între oameni şi Dumnezeu: egoismul, egocentrismul şi egolatria. Observaţi că sunt strâns înrudite între ele şi se trag unele din altele. Egoism,  adică trăiesc numai pentru mine şi celălalt e un simplu instrument pe care-l folosesc ca să-mi satisfac dorinţele, egocentrismul care înseamnă că  tot universul se învârte în jurul meu şi sunt cel mai important în orice împrejurare şi egolatria care înseamnă că eu mă cred un fel de zeu căruia  trebuie să-i aducă laude şi să  i se închine toată lumea, sminteală în care cad de obicei vedetele , dictatorii şi posesorii de prea multă putere pământească.

Rep.: În încheiere , un cuvânt de încurajare pentru noi şi cititorii noştrii.

G.Ţ.: Marele dar al postului este pacea şi liniştea sufletească în casele noastre şi în toată lucrarea noastră. Ca să iubim pacea trebuie să “ne umplem gurile noastre de lauda Domnului”, cum cântăm la Sfânta Liturghie. Avem ca dar de sus o aripă, voia lui Dumnezeu din care dracul nu poate smulge nicio pană. Cealaltă aripă este voinţa noastră liberă şi buna ei strunire depinde numai şi numai de noi. Dacă nu suntem atenţi aripa voinţei noastre va fi jumulită de necuratul, pană cu pană. Dar dacă reuşim să facem aceste două aripi să se mişte în armonie,  putem zbura oricât de sus,  pentru că a primi harul Sfintei Treimi înseamnă a primi libertatea fără de margini.

Rep.: Mulţumim şi binecuvântaţi!

G.Ţ.: Binecuvântarea Domnului cu al Său har şi a Sa iubire de oameni pentru tot postul şi toată viaţa noastră.

A consemnat Florin Chiorean

Vigilenţa cetăţeanului – Un model de urmat

Părintele Adrian Dobre- cetăţean de onoare al municipiului Sighişoara

Părintele Adrian Dobre (Foto: Florin Chiorean)

Data de 9 ianuarie 2011 rămâne în memoria colectivă a comunităţii sighişorene cu o semnificaţie deosebită deoarece în această zi părintele Adrian Dobre a primit diploma de cetăţean de onoare a municipiului Sighişoara în deplină rezonanţă cu creştinii ortodocşi aflaţi în catedrala sighişoreană la slujba duminicală. În acest cadru festiv, primarul municipiului, Ioan Dorin Daneşan i-a acordat acest titlu, felicitându-l în acelaşi timp din partea administraţiei locale. Iniţiatorii acestui demers au fost membrii organizaţiei „ASTRA SIGHIŞOREANĂ” (Asociaţia Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român) susţinută prin semnatura de peste patru mii de credincioşi, din toate parohiile chiar şi ale altor confesiuni, acţiune aflată încă în desfăşurare.

Motivaţia acestui demers trebuie căutată în dimensiunile personalităţii părintelui Adrian Dobre şi privind biserica din punct de vedere instituţional şi ca o locaţie. Părintele Adrian Dobre s-a născut la 20 august 1935 la Sighişoara în familia preotului protopop de atunci, tatăl părintelui.A absolvit gimnaziul şi liceul la Sighişoara după care a urmat Facultatea de Teologie de la Sibiu. În anul 1958 s-a căsătorit cu Aurelia Dobre cu care va avea doi fii, deveniţi ulterior ingineri spaţiali. Tot în acelaşi an a fost hirotonisit ca paroh al bisericii Valea Viilor pentru ca după zece ani să devină preot la catedrala din Sighişoara chiar în locul tatălui său.

Privită ca instituţie preotul Adrian Dobre din punct de vedere ECLEZIASTIC a dovedit o frumoasă cultură teologică în spiritul gândirii mitropolitului Andrei Şaguna a cărui efigie este în catedrala noastră.Valorificând prin educaţie de la părintele său şi prin studiu universitar a devenit constant cunoscut ca având har şi vocaţie de predicator şi duhovnic în descifrarea tainelor bisericeşti. Cu acces la vasta cultură naţională şi universală a ajuns la cultura ENCICLOPEDICĂ ,urmaş al lui Horea Teculescu şi Tuliu Racota de la Astra Sighişoreană. În predicile duminicale a dublat pildele Mântuitorului cu metafore (versuri şi proză) din clasicii naţionali şi universali. S-a implicat în viaţa culturală a comunităţii fiind vicepreşedinte la Astra şi alături de soţia sa Aurelia Dobre timp de 50 de ani a fost un păstrător autentic şi propovăduitor de credinţă prin corul ortodox ,,Buna Vestire”, de pe lângă catedrala ,, Sfânta Treime”.

Dimensiunea ECUMENICĂ  a personalităţii preotului s-a concretizat mai ales prin îndemnul către toţii mirenii : ,, Crede în Iisus Hristos şi bucură-te că cel de lângă tine crede în acelaşi Dumnezeu”. În anul 1983,  după incendiul de la Biserica Romano- Catolică ,a îndemnat credincioşii să doneze  pentru refacerea acestei biserici. Apreciate au fost şi frumoasele predici ecumenice cu celelalte culte şi un gest deosebit de frumos a fost prezenţa,  în 9 ianuarie la acea omagiere,  a preoţilor de la celelalte culte. Dacă privim la dimensiunea de EDUCAŢIE si MORALĂ aceasta a fost pentru preotul Dobre exemplară prin familie şi efort personal pentru că totul începe şi se termină cu educaţia. Din discuţiile cu susţinătorii am aflat ca este cunoscut de către credincioşi ca fiind: harnic, cinstit, onest , vertical , devotat , perseverent , bun , drept, empatic , tolerant , modest , cult.

Privind biserica şi ca locaţie descoperim o altă dimensiune a personalităţii sale, cea ECONOMICO-FINANCIARĂ . În deceniile în care preotul Adrian Dobre a slujit la ,, Sfânta Treime ” multiple şi importante au fost contribuţiile sale. Cu mari eforturi,  împreună cu enoriaşii au fost depăşite consecinţele inundaţiilor din 1970 şi 1975 urmate de reabilitarea secvenţială a catedralei începând cu reparaţia acoperişului, zugrăveli, refacerea picturii, amenanjarea sediului protopopiatului împreună cu parintele protopop Ioan Boian şi continuând cu ultimele realizări : amenanjarea unei capele , a grupurilor sanitare şi înfiinţarea unui muzeu propriu Bisericii Ortodoxe. A susţinut permanent corul catedralei. De asemeni lucrarea reprezentată de realizarea unor picturi mozaic rezistente la intemperi. Activitatea rutinieră a însemnat asigurarea plăţii facturilor pentru utilităţi timp de decenii , regularizarea râului Târnava Mare l-a găsit pe ,,baricade ” , ca şi îngrijirea spaţiului ambiental în jurul catedralei şi continuând cu optimizarea cimitirelor adiacente parohiilor.

În ceea ce priveşte spiritul EUROPEAN  în vremuri tulburi preotul Adrian Dobre a fost împreună cu biserica un factor de echilibru pentru conservarea dreptului la opinie liberă, respectarea principiilor drepturilor omului după conferinţa de la Paris din 1948.

Concluziv a înţeles ca a fi sighişorean înseamnă ca formaţia ta ca intelectual o datorezi în principal comunităţii, iar dacă te reîntorci trebuie să îi dai acesteia însutit, să iubeşti nespus oraşul şi oamenii lui, să-l promovezi,  să-l ajuţi să crească şi tu o să creşti  o dată cu el. Preotul Adrian Dobre a trăit aşa cum a predicat deci ca sighişorean, ,, examenul de viaţă,, înseamnă ,, REUŞIT”. Pentru aceste dimensiuni Consiliul Local al municipiului Sighişoara prin Hotărârea nr. 182 din 28.octombrie 2010 acordă părintelui Adrian Dobre titlul de cetăţean de onoare.

Presedinte ASTRA SIGHISOREANĂ, Dr. Stelian Larga

Referinţe: Vigilenţa cetăţeanului – Părintele Adrian Dobre

Vizita pastorală a Înaltpreasfinţiei sale Andrei Andreicuţ arhiepiscop al Alba Iuliei

Vigilenţa cetăţeanului – Părintele Adrian Dobre

Părintele Adrian Dobre (Foto: Florin Chiorean)

Cu riscul de a-mi atrage antipatia multor slujitori ai altarelor din Sighişoara, afirm cu tărie că părintele Adrian Dobre este cel mai credibil preot ortodox din Sighişoara. Şi nu e doar o opinie personală! Dacă cineva ar face un sondaj printre enoriaşii de pe la noi, rezultatele ar releva acelaşi lucru. Pentru că credibilitatea părintelui nu vine în urma unor ingenioase şi viclene manevre de promovare a unei imagini false despre sine. Este, aş putea spune, un anume acord între vorbă şi faptă în vieţuirea părintelui, cum rar mai găseşti chiar şi în Biserică, locul de unde ar trebui să emane virtutea în cel mai înalt grad.

Îl cunosc de aproape 30 de ani, de pe vremea când eram un puşti care dorea să înţeleagă ce se întâmplă în Biserică şi cu ce se ocupă această instituţie divino-umană atipică pentru orice societate. Prima carte „bisericească” am primit-o în dar de la cucernicia sa şi de atunci am înţeles că un preot adevărat trebuie   musai să semene cu acest om plăpând a cărui blândeţe neprefăcută a căpătat valoare de model. Mai târziu  am aflat că părintele Adrian este foarte bine pregătit în cele ale preoţiei şi că îşi ia vocaţia în serios, deşi s-a format în nişte vremuri grele, când stalinismul prindea rădăcini puternice în România iar  clerul era marginalizat, boicotat, descurajat prin tot felul de metode de care ne aducem aminte cu oarecare silă. În aceste condiţii grele, iată că Domnul şi-a pus deoparte şi slujitori destoinici, capabili să ducă stindardul credinţei mai departe cu toate împotrivirile mai mult sau mai puţin evidente ale mediului social.

Nu ştiu cât de bine conştientizată este lucrarea de duhovnic a părintelui Dobre. Îndrăznesc să cred că mulţi sighişoreni plecaţi la cele veşnice îşi vor fi dobândit mântuirea şi datorită sfaturilor tainice ale cucerniciei sale, pe care le-au primit cu siguranţă la spovedanie atunci când s-au decis să-şi îndrepte faptele. Lucrul acesta este, cred eu, cea mai importantă realizare a unui preot în toată slujirea sa. Pentru că ce poate fi mai important pentru orice credincios decât dobândirea mântuirii?

Am auzit şi eu zvonuri despre retragerea părintelui din activitate şi,  probabil,  aceasta a fost şi semnificaţia primirii titlului de cetăţean de onoare. Dacă e adevărat, atunci pot spune că Sighişoara, prin manevrele cuiva,  este pe punctul de a se lepăda de un mare binefăcător al ei, lucru care nu poate fi ignorat şi ar trebui să ne dea de gândit. Că deja exodul de personalităţi exemplare devine alarmant şi mi-e teamă că antielitele îşi consolidează poziţia şi vom ajunge, în curând, la fundul sacului. Lăsând la o parte aceste constatări triste, să mergem mai departe cu speranţa că personalităţi de calibrul părintelui Adrian Dobre nu sunt pe cale de dispariţie şi că Domnul nu ne va abandona pe mâna  ciocoilor mai vechi sau mai noi.  Dincolo de toate, se cuvine să-i mulţumim părintelui pentru că, în vremuri grele de care încă se vede că n-am scăpat, a fost mereu lângă omul apăsat de poverile vieţii şi că ne-a arătat calea spre lumina Duhului.

Să trăiţi întru mulţi ani  părinte Adrian Dobre!

Florin Chiorean

Referinţe: Vizita pastorală a Înaltpreasfinţiei sale Andrei Andreicuţ arhiepiscop al Alba Iuliei

Vizita pastorală a Înaltpreasfinţiei sale Andrei Andreicuţ arhiepiscop al Alba Iuliei

Sursa foto: Târnava TV

Părintele Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Alba Iuliei a fost prezent duminică, 9 ianuarie, la Catedrala Sfânta Treime din Sighişoara, pentru a susţine o slujbă religioasă, dedicată în mod special începutului de an. Vizita pastorală a înaltpreasfinţiei sale a fost programată încă de anul trecut şi este o tradiţie ca el să oficieze o liturghie la fiecare început de an, a declarat protopopul Bisericii Ortodoxe din Sighişoara, Ovidiu Dan. Sute de credincioşi au participat la acest eveniment iar impunătorul locaş bisericesc s-a dovedit neîncăpător. La slujba au fost prezenţi senatorul Petru Başa şi numeroase oficialităţi locale. Chiar dacă nu au mai avut loc să intre în Catedrală, cei sosiţi mai târziu au înfruntat vremea ceţoasă şi înnorată şi au ascultat slujba de afară. In timpul slujbei, IPS Andrei a rostit un cuvânt de invăţătură pentru toţi cei prezenţi. La sfârşitul slujbei, Protopopul Bisericii Ortodoxe din Sighişoara Ovidiu Dan a mulţuimit părintelui Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Alba Iuliei, oficialităţilor prezente pentru tot ce fac pentru Sighişoara şi pentru prezenţa acestora acum la început de an printre credincioşi.

IPS Andrei Arhiepiscop de Alba Iulia a acordat în cadrul slujbei religiose de la Catedrala ortodoxă Sfânta Treime rangul de iconom preoţilor  Cosmin Boian şi Florin Avram. Iconom este un rang onorific bisericesc care se conferă preoţilor cu o activitate pastorală remarcabilă de către episcopul eparhiot. Preoţii care au un asemenea rang poartă ca semn distinctiv un brâu roşu, iar la serviciile religioase şi o bederniţă. Tot duminică a fost hirotonit din ierodiacon în ieromonah părintele călugăr Dimitrie. După terminarea ceremoniilor religioase IPS Andrei Andreicuţ a acordat consilierului Constantin Ştefănescu cel mai înalt grad bisericesc acordat persoanelor neecleziastice respectiv: stavrofor, purtător de cruce.

Fiind vorba despre o ceremonie care depăşeste limitele serviciului religios părintele Ovidiu Dan a cerut îngăduinţă arhiepiscopului Andrei Andreicuţ ca în Catedrala Sfânta Treime din Sighişoara să i se confere preotului Adrian Dobre titlul de Cetăţean de Onoare a Sighişoarei de către primarul municipiului. Dr. Stelian Larga a ţinut să rostească câteva cuvinte şi să explice ce l-a determinat să propună acordarea titlului de Cetăţean de Onoare părintelui Adrian Dobre. După primirea titlului de cetăţean de onoare şi a cheii oraşului, preotul Adrian Dobre a ţinut să multumească tuturor celor prezenţi pentru această distincţie.

Redacţia TârnavaTV, JSR şi Radioson îl felicită pe părintele Adrian Dobre pentru distincţia primită, pentru întreaga sa activitate şi îi multumeşte încă o dată pentru tot ce a făcut şi ce va face pentru sighişoreni.

Anca Maria Radu & Dorothea Sabina Dâlbea

Ştiri pe scurt

Un an fără carnet pentru agresori şi teribilişti

Depăşirile repetate, în zigzag ori frânarea bruscă, slalomul printre maşini ar urma, dacă parlamentarii susţin iniţiativa Poliţiei, să fie pedepsite de noul Cod Rutier cu suspendarea permisului de conducere, nu doar cu amendă. Pentru a pune capăt valului de acte de violenţă în trafic, poliţiştii de la Circulaţie au propus unele măsuri de pedepsire, inspirate din modelul spaniol. În noul Cod Rutier, poliţiştii vor ca cei care se bat în trafic, pe lângă sancţiunile de ordin penal, să rămână şi fără carnet de conducere.  În acest moment, agresivitatea în trafic e sancţionată în cazul “proferării de injurii sau folosirea de gesturi obscene”. Potrivit prevederilor în vigoare, “săvârşirea de gesturi obscene, injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participanţilor la trafic” se pedepsesc cu 21 până la 100 puncte amendă (un punct de amendă este 67 de lei). Orice alte agresiuni, chiar dacă sunt comise în trafic, cad sub incidenţa legilor civile sau penale, pentru că pur şi simplu ele nu sunt prevăzute în Codul Rutier.

Dacă iniţiativa poliţiştilor se va materializa, pedeapsa va fi aplicată pentru infracţiunea comisă cu violenţă în trafic, iar ridicarea permisului ar urma să fie o pedeapsă complementară aplicată de Poliţia Rutieră. Dosarul penal se va întocmi la sesizarea victimei, Parchetul urmând să soluţioneze cauza. Dacă e faptă penală, iar instanţa se pronunţă în acest sens, respectivul şofer va putea rămâne fără permis de la şase luni la un an. Ordonanţa 69 din 2008 de modificare a Legii Circulaţiei se află în procedură parlamentară din septembrie 2008.

Termene pentru depunerea actelor în ianuarie

Direcţia Generala a Finanţelor Publice a judeţului Mureş a anunţat termenele obligaţiilor fiscale declarative pentru luna ianuarie 2011.

Până la 15 ianuarie, inclusiv:

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare  pentru obligaţiile de declarare aferente operaţiunilor desfăşurate în luna decembrie 2010 – formular 390 VIES.

- Declaraţia privind venitul estimat – formular 220. Se depune de către persoanele fizice care care la sfârşitul anului 2010 au realizat venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere sau subînchiriere, cu excepţia contractelor de arendare a bunurilor agricole.

Până la 20 ianuarie, inclusiv:

- Declaraţiile de înregistrare fiscală/de menţiuni, pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – formular 010, pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere – formular 070, pentru persoane fizice române – formular 020. Se depune de către persoanele înregistrate ca plătitori de TVA conform art. 153 din Codul Fiscal, care, în cursul anului 2010, nu au depăşit plafonul de scutire de 35.000 euro şi solicită anularea înregistrării în scopuri de TVA. Reglementare: art. I, pct. 75 din OUG nr. 117/2010;

Până la 25 ianuarie, inclusiv:

- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, cu termen lunar, trimestrial, semestrial  pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii decembrie, trimestrului IV sau semestrului II 2010, după caz – formular 100;

- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, cu termen lunar, trimestrial, semestrial pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii decembrie, trimestrului IV sau semestrului II 2010, după caz – formular 102;

- Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cu termen lunar, trimestrial, semestrial, anual  pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii decembrie, trimestrului IV, semestrului II, anului 2010, formular 300;

- Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, pentru contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 153^1 din Codul Fiscal şi care au efectuat achiziţii intracomunitare în luna precedentă, precum şi pentru contribuabilii neînregistraţi şi care nu au obligaţia înregistrării, care au efectuat achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile, contribuabilii care au efectuat achiziţii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, formular 301;

- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România – pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii decembrie 2010, formular 224;

- Declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor, pentru asocierile fără personalitate juridică constituite între contribuabili (persoane juridice străine cu persoane fizice nerezidente pentru activităţi din România; persoane fizice rezidente asociate cu persoane fizice române pentru activităţi din România şi străinătate), formular 104;

- Declaraţie informativă privind livrările, prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, în semestrul II 2010, formular 394;

- Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, pentru semestrul II 2010, pentru notarii publici – formular 208;

- Declaraţie privind stabilirea impozitului reprezentând plata anticipată trimestrială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil pentru câştigurile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise pentru trimestrul IV 2010, formular 225;

- Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent – formular 094;

- Declaraţie privind comunicarea proratei provizorii care va fi utilizată în anul 2011 de către plătitorii de TVA;

- Situaţia principalilor indicatori realizaţi din exploatarea jocurilor de noroc, pentru obligaţiile trimestrului IV 2010, se depune la ANAF de organizatorii de jocuri de noroc;

Până la 31 ianuarie, inclusiv:

- Declaraţia de înregistrare fiscală/de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – formular 010. Se depune de către contribuabilii persoane juridice care optează pentru schimbarea sistemului de impunere de la impozit pe profit la impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Reglementare: art. I, pct. 46 din OUG nr. 117/2010;

- Declaraţia privind venitul estimat, formular 220. Se depune de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale care optează pentru schimbarea modului de impozitare în sistem real/normă de venit, folosit în anul 2011 şi în mod obligatoriu, de către persoanele fizice autorizate care desfăşoară activitatea autorizată de transport persoane în regim de taximetrie, şi care începând din anul 2011 sunt obligaţi să îşi schimbe modul de impozitare de la norma de venit în sistem real.

Sat medieval în municipiu

Un sat medieval se doreşte a fi amenajat în municipiu. În perioada martie-septembrie, iniţiatorii proiectului membrii ai noului Ordin Cavaleresc din Sighişoara, îndrumaţi de Nelu Roman, îşi propun ca în perimetrul burgului medieval, într-un spaţiu în aer liber, ce se află la baza Turnului Fierarilor, să creeze un mic sat medieval care va fi deschis tuturor celor ce vizitează Sighişoara pe toată perioada sezonului turistic. În acest sat doresc să amplaseze activităţile principale ale proiectului: ateliere meşteşugăreşti în cadrul cărora tinerii vor învăţa de la meşterii populari tehnicile şi arta vechilor meşteşuguri (pielărit, fierărit, olărit, pictură pe scoarţă de copac şi piatra de râu, sticlăria etc.) desfăşurarea unor spectacole de teatru medieval, lupte cavalereşti, concursuri şi animaţie stradală, dans medieval etc.) Iniţiatorii proiectului îşi propun atragerea şi sensibilizarea unui număr cât mai mare de tineri, creându-le astfel un cadru non-formal de petrecere a timpului liber. În proiect se doresc a fi cooptaţi cel puţin 30 de tineri-voluntari, dispuşi să participe activ la activităţi dar şi 20 de adulţi meşteri populari si artişti.

Peste 600 de sighişoreni au fost chestionaţi

Peste 600 de sighişoreni au fost chestionaţi pe parcursul lunii decembrie de către SC ATT, operatorul de transport în comun din municipiu. Aceştia au fost întrebaţi  rintre altele dacă utilizează transportul public sau cel individual , dacă transportul public este accesibil din punct de vedere al costurilor sau nu. Începând cu data de 20 ianuarie 2011 rezultatele studiului vor fi disponibile pentru consultare la chioşcurile de bilete, în autobuze şi on-line la adresa www.attsighisoara.ro. Şi noi vă vom prezenta în numerele următoare rezultatele acestui sondaj, părerile dumneavoastră faţă de transportul în comun din municipiu.

În plină desfăşurare recensământul general agricol

Situaţia terenurilor arabile din judeţul Mureş continuă să fie o problemă. 40.000 de hectare de teren arabil sunt lăsate în paragină, însemnând aproximativ 25% din suprafaţa care poate fi cultivată.

Retragerea unor subvenţii ar putea însă  să îi pună pe gânduri pe proprietarii de terenuri şi să înceapă să cultive. Pe de altă parte în această perioadă se desfăşoară recensământul general agricol iar ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, face apel la populaţia din mediul rural să răspundă cu sinceritate la întrebările care vor fi puse în cadrul recensământului care are doar un scop pur statistic şi nu unul fiscal.  Recensământul general agricol se va încheia în 31 ianuarie 2011 şi vizează reactualizarea datelor privind suprafeţele agricole existente, efectivele de animale, sistemele de irigaţii, numărul producătorilor agricoli şi nivelul de dotare al fermelor.

Şi în judeţ se pot depune cereri pentru cetăţenia maghiară

Locuitorii judeţului interesaţi de obţinerea cetăţeniei maghiare pot apela de astăzi la Centrul pentru Democraţie deschis în Târgu Mureş . Membrii biroului îi vor ajuta să îşi întocmească dosarul pentru obţinerea cetăţeniei, dosar care va fi mai apoi depus personal la consulat. Biroul a fost înfiinţat de către reprezentanţii Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi îşi propune să îi ajute pe cei interesaţi să îşi întocmească dosarul necesar obţinerii cetăţeniei maghiare. Sute de români de etnie maghiară şi-au depus actele pentru a obţine şi cetăţenia ţării vecine. Oamenii spun că aleg dubla cetăţenie pentru avantajele pe care le oferă. Cele mai râvnite sunt dreptul de a călători în Statele Unite fără viză şi dreptul de a lucra în Anglia fără permis de muncă. Potrivit legii votată în Parlamentul de la Budapesta, o persoană poate obţine cetăţenie dacă are un strămoş care a fost cetăţean al Ungariei şi certifică faptul că are cunoştinţe de limbă maghiară, chiar dacă nu are domiciliu pe teritoriul ţării. Noul act normativ nu dă drept de vot.

Un sighişorean a rămas cu maşina suspendată pe calea ferată

Deşi a rămas cu maşina suspendată pe terasamentul căii ferate, un sighişorean a avut noroc. Săptămâna trecută, mai precis marţi seara în jurul orei  22.15, pe DN 15/E60, la trecerea de cale ferată simplă, fără bariere din localitatea Cheţani, sighişoreanul O.A. de 53 ani, aflat la volanul autoturismului personal , pe fondul neadaptării vitezei, într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul direcţiei de mers şi a rămas suspendat pe terasamentul căii ferate. După producerea evenimentului rutier, autoturismul a fost lovit de către un tren marfar care circula din direcţia de mers Tg. Mureş – Războieni. În urma evenimentului rutier autoturismul a fost avariat în proporţie de 50%, trenul continuându-şi deplasarea, neavând avarii.  Din fericire în urma accidentului nu au rezultat victime.

Asigurările sociale în 2011, între 31,3% şi 41,3%

Procentele pe care angajaţii şi angajatorii trebuie să le plătească în 2011 la fondul de asigurări sociale sunt cuprinse între 31,3 şi 41,3, anunţă reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii. În anul 2011, cotele de contribuţie de asigurări sociale vor fi de 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori, 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă şi 41,3% pentru condiţii speciale de muncă. Stabilirea noilor procentaje s-au făcut pe fondul noului salariu mediu brut, care în 2011 este de 2.022 de lei.

Senator sighişorean pe primul loc

A fost realizat un raport al activităţii  legislative a senatorilor mureşeni după primii doi ani de mandat. Potrivit acestui raport pe primul loc în ceea ce priveşte activitatea parlamentară se situează senatorul PD-L Petru Başa  care a făcut 21 de declaraţii politice,  a avut 13 întrebări şi 14 interpelări având totodată 23 de iniţiative legislative. Senatorul independent Corneliu Grosu a făcut 11 declaraţii politice, a avut 2 întrebări şi interpelări. Frunda Gyorgy (UDMR) nu a făcut nicio interpelare,  nu a depus nicio întrebare, a avut două declaraţii politice în 2009 şi a contribuit alături de alţi colegi ai săi la iniţierea a patru moţiuni de cenzură împotriva guvernului PSD – PD-L. În acest raport pe ultimul loc se află Marko Bela (UDMR) actual vicepremier , acesta realizând doar două declaraţii politice, fiind şi el alături de alţi colegi iniţiatorul  a patru moţiuni de cenzură.

Nu se mai înregistrează la ITM contractele individuale de muncă

Din această lună nu se vor mai înregistra la Inspectoratele teritoriale de muncă, contractele individuale de muncă. Acestea se vor înregistra în format electronic în registrului general de evidenţă a salariaţilor în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare. Tot din acest an  nu se vor mai depune actele privind executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, încetând existenţa şi a carnetului de muncă, din această lună evidenţa muncii realizându-se electronic prin intermediul registrului general de evidenţă a salariaţilor.

Certificat energetic pentru locuinţe

Legea care obligă proprietarii să obţină certificatul energetic a intrat în vigoare. Certificatul energetic pentru locuinţe este obligatoriu şi nu prea. Legea care impune proprietarilor să obţină actul înainte de a încheia o tranzacţie imobiliară a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Clientul şi proprietarul pot cădea, însă, la înţelegere şi fără el. Dezvoltatorii cred totuşi că rezultatele certificatului vor influenţa preţurile de pe piaţa imobiliară. Potrivit dezvoltatorilor rezultatul certificatului energetic le va da posibilitatea vânzătorilor de apartamente, termoizolate sau noi, să ridice preţurile, iar pe cei cu imobile vechi şi nereabilitate îi va forţa să le coboare. Autorităţile au încercat să introducă certificatul energetic încă din anul 2009, însă legea s-a tot amânat până acum.

Mai ai timp până la 15 iulie să-ţi asiguri locuinţa

Dacă nu aţi avut posibilitatea să vă  asiguraţi casa împotriva dezastrelor naturale până la data de 15 ianuarie, nu trebuie să vă îngrijoraţi. Legea 260/2008, care prevede obligativitatea încheierii poliţei de asigurare a locuinţei, a fost amânată. Aceasta urmează să se aplice de la 15 iulie anul acesta.

Poliţele de asigurare au început să fie emise proprietarilor încă de la data de 15 iulie 2010, dar vor fi obligatorii abia de la 15 iulie 2011, şi nu din 15 ianuarie, cum s-a anunţat iniţial. Poliţa îţi va fi emisă de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor PAID, o companie deţinută de 13 asiguratori locali. În funcţie de tipul casei în care locuieşti, pentru a obţine o astfel de asigurare vei fi nevoit să plăteşti o taxă de 10 sau 20 de euro pe an. Asigurarea acoperă doar trei riscuri: inundaţiile, cutremurul şi alunecările de teren, iar valoarea despăgubirii ajunge la 10.000 sau 20.000 de euro. Dacă nu reuşeşti să închei poliţa de asigurare până la 15 iulie, poţi  fi sancţionat de Primărie cu o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.

Şcoală nouă în Seleuş

În Seleuş anul acesta se va construi o şcoală nouă. Primarul comunei Daneş Nicolae Mosora a declarat că vechea şcoală este retrocedată Bisericii Evanghelice iar pentru continuarea activităţii s-a plătit lunar chirie. Noua şcoală va fi construită printr-un program al Băncii Mondiale şi al Guvernului României şi va funcţiona pentru elevi ai claselor I-VIII. În momentul de faţă 250 de elevi ai claselor I-VIII îşi desfăşoară activitatea educaţională în şcoala retrocedată.

Telefoanele mobile vor avea încărcător unic

Peste doar câteva luni, telefoanele mobile din UE vor avea încărcător comun. Standardul pentru un astfel de încărcător unic este gata astfel încât primele modele vor fi lansate pe piaţă în cel mai scurt timp, au anunţat agenţiile europene de standardizare. Ideea unui încărcător unic pentru telefoanele mobile a fost lansată în urmă cu doi ani de Comisia Europeană. În 2009, Executivul Comunitar a reuşit să-i convingă pe principalii producători de telefoane mobile să asigure compatibilitatea încărcătoarelor pe baza unui conector micro USB. În final, cei care vor beneficia de pe urma acestor încărcătoare unice sunt consumatorii. Aceştia nu vor mai fi nevoiţi să îşi schimbe şi încărcătorul de fiecare dată când vor avea un tip nou de telefon şi vor avea certitudinea că sunt şi mai rezistente.

Reducere la impozit pentru Fundaţia Gaudeamus

Fundaţia Gaudeamus a primit şi pentru anul acesta acordul din partea consilierilor locali pentru a plăti impozite reduse. Pentru acestea s-a stabilit pentru anul 2011 cota de impozit la impozitul pe clădiri, la 0,25%. Fundaţia GAUDEAMUS a fost înfiinţată în toamna anului 1993 din iniţiativa unor foşti elevi ai secţiei maghiare a Liceului teoretic ”Mircea Eliade” Activitatea fundaţiei s-a desfăşurat în două direcţii principale: înzestrarea infrastructurii din liceu prin dotarea cu calculatoare, maşini de scris, copiator şi acordarea unui sprijin social elevilor capabili, cu rezultate foarte bune la învăţătură, care din cauza condiţiilor materiale slabe nu ar putea continua studiile gimnaziale. Solicitarea de reducere a impozitului a fost justificată de către reprezentanţii fundaţiei ca urmare a crizei financiare cu care se confruntă, mai ales în ceea ce priveşte administrarea internatului în care sunt înscrişi elevi ai Colegiului Mircea Eliade, ai Liceului Joseph Haltrich, Gimnaziului Aurel Mosora, Şcolii generale Radu Popa şi Grupului şcolar de industrie uşoară.

S-au scumpit maşinile înmatriculate

Taxa de poluare a maşinilor second-hand a crescut cu până la 70%. Drept urmare s-au scumpit maşinile deja înmatriculate şi s-a redus numărul maşinilor importate. Majorarea taxei de poluare în ceea ce priveşte motorizările Euro 4 a dus la creşterea preţurilor maşinilor la mâna a doua deja înmatriculate în România, în timp ce tot mai mulţi din cei care aduc maşini din Vest preferă să le vândă neînmatriculate. Numărul maşinilor care vor fi vândute ca neînmatriculate se va reduce în următoarele luni pe fondul majorării taxei de poluare. Potrivit calculelor taxa de poluare ce trebuie achitată acum pentru maşinile second-hand importate a crescut chiar şi de peste trei ori, majorare care va înfrâna importul de automobile la mâna a doua în acest an.

Şcoli şi licee monitorizate

Şi anul acesta şcolile şi liceele din municipiu vor fi monitorizate de către poliţiştii comunitari. Zilnic agenţii comunitari vor desfăşura acţiuni de patrulare în perimetrul unităţilor educaţionale, o data pe săptămâna având loc si întâlniri cu conducerea unităţilor de învăţământ pentru a se identifica problemele cu care aceştia se confrunta. Potrivit conducerii politiei comunitare directorilor unităţilor de învăţământ li s-a solicitat să sesizeze orice altercaţie sau comportament necorespunzător a elevilor pentru a se putea interveni operativ şi pentru ca părinţii elevilor implicaţi în astfel de fapte să poată fi chemaţi la sediul Poliţiei comunitare pentru a fi avertizaţi sau sancţionaţi, în funcţie de situaţie. La nivelul municipiului unele scoli au sistem de alarmare iar altele doar paznici.

Burse sociale pentru elevii săraci

Şi elevii sighişoreni fără resurse financiare pot beneficia de burse sociale. Astfel pot beneficia de aceste burse sociale elevii care se află în întreţinerea familiilor al căror venit brut pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni anterioare depunerii dosarului este de 390 lei, precum si elevii care beneficiază de o măsura de protecţie. La stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de toţi membrii familiei cu excepţia: alocaţiei de stat, alocaţiei suplimentare pentru familiile cu mulţi copii, burselor sociale.

Doi urmăriţi reţinuţi de către poliţiştii sighişoreni

Poliţiştii sighişoreni au reţinut zilele trecute două persoane pe numele cărora existau emise mandate de arestare şi care se sustrăgeau executării pedepsei. Cele două persoane au fost identificate şi reţinute de către poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia municipiului Sighişoara. T.T. de 47 ani, domiciliat în Sighişoara, fusese condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, iar – M.C. de 25 ani domiciliat în Sighişoara, fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Cei doi au fost introduşi în Penitenciarul Tg. Mureş.

Creşte numărul cazurilor de viroze în această perioadă

Ţinând cont de temperaturile oscilante din ultima perioadă dar şi de creşterea numărului de cazuri de gripă sau viroză respiratorie,  medicii sighişoreni ne dau unele sfaturi pentru a ne feri de viroze . Pentru a ţine departe gripa este foarte important să adoptaţi o dietă echilibrată. Aceasta trebuie să fie bogată în legume şi fructe, cu un conţinut ridicat de vitamine. Se recomandă consumul de lichide calde. Cafeaua trebuie evitată deoarece deshidratează organismul.  Evitaţi pe cât puteţi şi grăsimile. Alcoolul este de asemenea interzis iar dulciurile şi produsele zaharoase nu sunt recomandate.

Medicii recomandă şi vaccinarea antigripală mai ales la categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire, printre care, bolnavii cronici şi bătrânii peste 65 de ani.

Biserica Ortodoxă solicită vacanţa şcolară de Bobotează

Slujba de Boboteaza a născut unele nemulţumiri din partea feţelor bisericeşti, care s-au arătat contrariate de faptul că la această sărbătoare au lipsit copiii.

Tot mai multe semnale întăresc ideea formulată de ministrul Educaţiei Daniel Funeriu, care la finele anului 2010 vorbea de o vacanţă de iarnă de 5 săptămâni, astfel încât să fie acoperite toate sărbătorile din această perioadă.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului analizează de mai multe săptămâni oportunitatea prelungirii vacanţei de iarnă şi a scurtării celei de vară. La nivelul MECTS au fost identificate o serie de argumente în favoarea prelungirii vacanţei de iarnă.  Un prim argument este legat de faptul că absenteismul şcolar creşte în cazul unor condiţii meteorologice defavorabile, specifice iernii. În al doilea rând, se asigură un confort sporit elevilor dacă au mai multe zile de şcoală în luna septembrie comparativ cu ianuarie, o lună friguroasă şi cu zăpadă, iar, în al treilea rând, este vorba de o scădere a costurilor prin reducerea cheltuielilor primăriilor cu încălzirea. O decizie finală privind durata vacanţei de iarnă nu a fost luată încă şi doar dacă va fi luată până în vară se va putea aplica începând cu anul şcolar următor

Femeile care nasc al doilea copil în timpul concediului de maternitate primesc mai puţini bani

Persoana care se află în concediu de maternitate şi naşte al doilea copil nu beneficiază de majorarea indemnizaţiei cu 600 lei. Normele se aplică atâta timp cât cele două indemnizaţii se suprapun. Potrivit noilor norme mămicile care intră în concediu de maternitate au două variante. Ele trebuie să aleagă dacă vor concediu timp de un an cu o indemnizaţie de cel mult 3.400 de lei pe lună sau timp de doi ani, în care vor primi cel mult 1.200 de lei pe lună. De la 1 ianuarie 2011, durata concediului maternal s-a redus la un an, iar indemnizaţia are o valoare cuprinsă între 600 şi 3.400 lei. După expirarea anului în care părintele beneficiază de acest tip de concediu, există posibilitatea de a solicita concediu fără plată, în intervalul de până la 24 de luni de la naşterea copilului. De asemenea, statul va acorda părintelui o primă de reîntoarcere la muncă de 500 de lei oricând, în intervalul de 24 de luni. O veste bună pentru mamele care frecventează cursurile liceale, universitare, de masterat sau doctorat, indemnizaţia va fi acordată timp de doi ani.

Jumătate din banii pacienţilor  vor rămâne în judeţul de unde provin

Conceptul “banii urmează pacientul” se va materializa în perioada imediat următoare. În acest sens a fost aprobat actul normativ potrivit căruia 60% din contribuţiile persoanelor fizice şi juridice dintr-un judeţ vor reveni Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din judeţul respectiv. Diferenţa va fi virată în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, maximum 3% se va folosi la cheltuielile de administrare şi de capital pentru Casa naţională şi Casele judeţene de asigurări de sănătate, urmând ca 37% din contribuţie să intre într-un fond de redistribuire, a cărui utilizare se va determina prin criterii elaborate printr-un Ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din acest Fond de redistribuire se vor plăti serviciile medicale efectuate între judeţe sau acolo unde este cazul, se vor distribui unde fondurile dintr-un anumit judeţ sunt insuficiente.

Facilităţi pentru pensionari

Pensionarii sighişoreni beneficiază de gratuitate la transportul urban de călători în baza unor legitimaţii anuale gratuite, eliberate la chioşcurile de bilete ale S.C. A.T.T. S.A. Aceste legitimaţii trebuie vizate lunar  şi dau dreptul posesorilor la efectuarea unui număr nelimitat de călătorii cu mijloacele de transport urban de călători ale S.C. A.T.T. De aceste gratuităţi beneficiază doar pensionarii în vârstă de peste 65 ani bărbaţii şi în vârstă de peste 62 ani femeile.

Mediul asociativ din municipiu reprezentat de 16 ONG-uri

La nivelul municipiului mediul asociativ este reprezentat de aproximativ 16 organizaţii neguvernamentale. Cea mai mare pondere, 11 ONG-uri, o deţin organizaţiile care activează în domeniul social. Activitatea acestora se îndreaptă către familiile  în dificultate, copiii care provin din familii defavorizate, copiii abandonaţi, vârstnici, persoane de etnie rromă, victime ale violenţei domestice sau persoane cu dizabilităţi. Pe parcursul unui an potrivit datelor statistice aceste organizaţii asigură asistenţă la peste 500 de persoane, majoritatea copii. Aceleaşi raporturi arată că aproape toate organizaţiile non-guvernamentale din municipiu  sunt mici, îşi desfăşoară activitatea cu mai puţin de 5 angajaţi şi au bugete sub 25.000 euro/an. Sursele de finanţare sunt cu precădere externe localităţii, programe guvernamentale, granturi sau parteneriate internaţionale.

Anca Maria Radu

Sărbătorile iernii din ianuarie 2011

Boboteaza şi Sfântul Ioan Botezătorul

Gerul Bobotezei ne-a îngheţat miercuri-noapte. A fost exrem de frig şi în Sighişoara, unde s-au înregistrat temperaturi de minus 14 de grade Celsius. Pe de altă parte credincioşii au participat la sărbătoarea Botezul Domnului. Creştinii ortodocşi şi catolici au sărbătorit joi, 6 ianuarie, Boboteaza, urmată vineri de ziua Sfântului Ioan Botezătorul.  În ziua de Bobotează se sfinţeşte apa. Prin urmare şi credincioşii ortodocşi sighişoreni au luat parte la acest ritual religios şi au dus la biserica tot felul de recipiente cu apă. La Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime din Sighişoara, credincioşii au participat în număr mare, la fel ca-n fiecare an, în ciuda temperaturilor foarte scăzute de chiar -14 grade la orele dimineţii şi de gheaţa lunecoasă de pe trotuare. Boboteaza înseamnă pentru români respectarea unor vechi obiceiuri, a marcat sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Crăciunului şi Anului Nou, fiind închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor. În această zi toţi românii au mers la biserică pentru a lua apă sfinţită, pentru tămăduire şi purificare.

A doua zi, vineri, 7 ianuarie, credincioşii sighişoreni au revenit la catedrală pentru a cinsti Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Vineri, încă de la primele ore ale dimineţii credincioşii ortodocşi au participat la slujba religioasă dedicată sfântului Ioan Botezătorul, organizată la Catedrala Ortodoxa Sfânta Treime din Sighişoara. Aproape două milioane de români şi-au sărbătorit onomastica în România, potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.  Biserica a închinat sfântului Ioan şase sărbători: zămislirea lui în 23 septembrie, naşterea în 24 iunie, soborul lui în 7 ianuarie, tăierea capului în 29 august, prima şi a doua aflare a capului lui în 24 februarie şi a treia aflare a capului său în 25 mai. În calendarele ortodoxe, se face precizarea că în ziua de 7 ianuarie 2011, credincioşii au avut dezlegare la peşte.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Până la Bobotează casele credincioşilor sunt sfinţite

Până la Bobotează casele credincioşilor sunt sfinţite

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătoreşte Botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Această zi marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Crăciunului şi Anului Nou. Până la această zi casele credincioşilor sunt sfinţite. Începând cu primele zile ale anului, slujitorii sfintelor altare merg şi sfintesc casele oamenilor prin stropire cu apă sfinţită şi vestesc Botezul lui Hristos. Sfinţirea caselor credincioşilor se face prin stropirea cu aghiasmă mare în ajunul Bobotezei şi prin slujba sfeştaniei ce se săvârşeşte la mutarea în casă nouă şi care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când se doreşte.
Biblia vorbeşte despre Ioan Botezătorul, considerat înaintemergatorul lui Iisus Hristos, care propovăduia venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăinţă. Îmbrăcămintea lui Ioan era foarte simplă, facută din par de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului această imagine, înfăţişându-ni-l pe Botezător ca pe un pustnic cu părul lung şi barbă aspră. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim şi din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele şi mai ales pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan.

Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-şi marturisească pacatele şi să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar cel ce va veni după el (adică Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Vestind venirea lui Iisus Hristos, Ioan spunea că acela este mult mai mare şi mai puternic decât el.

Sfânta Evanghelie ne povesteşte că şi Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii . Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creştini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul român a păstrat multe tradiţii în legatură cu această zi. De exemplu, în localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe ţărmul mării, se obişnuieşte că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care “botează” apele, oamenii, animalele şi casele.

În tradiţia românească

În tradiţia populară românească, Boboteaza este şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele râului. Acum se colinda, se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobişnuite. Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgane, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toate acestea au în general un rol de curaţire şi de îndepartare a răului. Tradiţia ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Anca Maria Radu

Pastorala de Crăciun a ÎPS Andrei Andreicuţ

Pentru cei care nu au reuşit să meargă la biserică de Crăciun şi astfel nu au auzit pastorala Înalt Prea Sfinţitului  Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia, o prezentăm mai jos pentru că mesajul e foarte folositor mai ales acum,  la început de an. (n.r.)

Iubiţi credincioşi,

Din adânc de dalbe datini ne-a sosit sărbătoarea Crăciunului. Sfântul Evanghelist Luca ne spune că, atunci când Maica Domnului L-a născut pe Domnul Hristos, „L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei” (Luca 2,7). Maica Domnului, dimpreună cu dreptul Iosif, când a venit ceasul întrupării Cuvântului, erau în călătorie la Betleem pentru a se înscrie în cetatea lor de obârşie, pentru că Cezarul August poruncise să se facă recensământ în tot Imperiul. Toate hanurile oraşului fiind pline, obosiţii călători care veneau tocmai de la Nazaret s-au adăpostit într-o peşteră ce servea drept grajd animalelor. Acolo L-a născut pe Mântuitorul lumii şi L-a culcat în iesle, pe nutreţul vitelor. Era frig şi Pruncul Dumnezeiesc a fost încălzit de aburul boului.  Fie că suntem de la ţară, fie că suntem orăşeni, cu părinţi şi bunici la ţară, în noaptea sfântă de Crăciun avem sufletul inundat de duioasele amintiri care ni le transmite tradiţia creştină. În aceeaşi situaţie era şi George Coşbuc, locuitor al Bucureştilor, aducându-şi aminte de serile minunate de Crăciun din anii copilăriei, când în satul lui transilvănean, în jurul vetrei calde, măicuţa sa le relata minunea Naşterii. Afară ningea liniştit, în casă ardea focul, dar copiii nu se îndurau să se culce când mama le povestea „cu glasul rar şi dulce”: „Cum S-a născut Hristos în frig, / În ieslea cea săracă,/ Cum boul peste El sufla / Căldură ca să-I facă”.(1)

Obişnuiţi cu o lume informatizată, cu automobile, cu calculatoare, cu laptopuri, cu case împodobite modern şi cu petreceri zgomotoase, riscăm să trecem pe planul doi ceea ce este mai important: mesajul fermecător al Naşterii, pe care ni-l transmit colindele şi tradiţiile de Crăciun.

Iar prin faptul că mediul rural ne devine tot mai străin, riscăm să nu surprindem lucruri esenţiale din atmosfera mirifică a Crăciunului. De pildă, cine se mai gândeşte la bietele animale care, în noaptea Crăciunului, I-au ţinut companie Domnului Hristos? Cine îşi mai aminteşte de turmele de oi din staulele de la Betleem, de asinul şi de boul care L-au încălzit cu aburul lor?

Erminia picturii bizantine, dându-le sfaturi zugravilor cum să picteze icoana Naşterii Domnului, zice lucrul următor: „peşteră şi într-însa, la partea cea dreaptă, Născătoarea de Dumnezeu îngenunchiată, punând în iesle pe Hristos înfăşat ca un prunc; şi Iosif îngenuncheat de-a stânga, avându-şi mâinile încrucişate la piept. Şi dinapoia ieslei un bou şi un asin, uitându-se la Hristos. Şi dinapoia Preasfintei Fecioare şi a lui Iosif, păstorii ţinând toiege şi uitându-se cu mirare la Hristos; şi din afară de peşteră, oi şi păstori, unul zicând cu fluierul şi alţii uitându-se cu frică în sus; şi deasupra lor un înger îi binecuvântează. Şi deasupra peşterii, prin nori, mulţime de îngeri, zicând: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună-voire»”.(2) Aceasta este ambianţa de taină sfântă a Crăciunului. În icoanele Naşterii Domnului oile au o blană strălucitoare, ducându-ne cu mintea la lumina cea necreată.

O Evanghelie apocrifă ne spune că în momentul în care Maica Domnului a aşezat Pruncul în iesle „un bou şi un asin I s-au închinat. Şi toate celelalte animale din jurul Său I se închinau fără încetare”.(3)

Colindele noastre româneşti, inspirate din propovăduirea Bisericii, prezintă gingăşia şi blândeţea boilor în contextul peregrinării Maicii Domnului: „La un grajd cu boi s-opreşte, / Şi acolo hodineşte. / Boii-s blânzi, la ea privesc, / Suflă şi o încălzesc. / – Bovilenilor, iubiţi! / Binecuvântaţi să fiţi, / De Dumnezeu şi de mine, / Şi de Pruncul care vine”.(4)

O altă variantă ne spune: „Şi când fu de către seară, / Într-o iesle s-aşezară, / În iesle caldă de boi, / Lângă stâna cea de oi. / Şi când Prunc Sfânt se năştea, / Boii veseli hodinea, / Maica Sfântă-i alduia: / – Fire-aţi voi, boi, alduiţi, / Căci bine mi-L încălziţi, / De mine, de Dumnezeu, / Şi de drag Fiuţul meu”.(5)

Oricât am fi de citadini, nu se poate să nu ne înduioşeze imaginaţia creatorilor noştri populari care plasau Naşterea Domnului în această atmosferă de gingăşie, de sărăcie şi de taină.

Iubiţi fraţi şi surori,

Nu numai la Naştere animalele I-au ţinut companie Domnului Iisus Hristos, ci şi mai târziu. Ne spune Sfântul Evanghelist Marcu că, după Botez, Domnul a fost mânat de Duhul în pustie „şi era împreună cu fiarele şi îngerii Îi slujeau” (Marcu 1,13). Atunci când se pregătea pentru marea operă de mântuire a omenirii, postind patruzeci de zile, Îi ţineau companie animalele şi îngerii.

Animalele au fost create de Dumnezeu cu o anumită sociabilitate. (6) Ele sunt în stare să-şi manifeste ataşamentul şi credincioşia faţă de stăpânul lor. Referitor la credincioşia câinelui, Vasile Militaru este atât de convingător: „Câinelui ce-mi stă-n ogradă, îi arunc, de azi pe mâine,/ Pentru paza lui cinstită, câte-un colţ uscat de pâine,/ Şi, de câte ori mă vede prin ogradă sau în prag,/ Câinele, cu-a lui privire, îmi arată-atâta drag,/ Încât, grai de om să aibă, şi iubirea lui fierbinte/ Mai duios el n-ar fin-n stare să mi-o spună în cuvinte!”(7)

De fapt, cuvântul „animal” vine de la latinescul „anima”, adică suflet. Cultura iudeo-creştină afirmă că animalele au un suflet vegetativ, nutritiv, senzitiv, desigur nu un suflet raţional ca al omului.

Literatura pioasă ne relatează că atunci când, de temă ca Irod să nu-L omoare pe Prunc, Maria cu Iosif L-au luat ca să-L ducă în Egipt „Copilaşul Iisus mergea înaintea balaurilor şi le poruncea să nu facă rău nimănui. Dar Maria cu Iosif se temeau foarte tare ca nu cumva balaurii să-L lovească pe Iisus. Atunci Iisus le-a zis: «Nu vă temeţi şi nu vă gândiţi că sunt un copilaş; Eu dintotdeauna am fost şi sunt un bărbat desăvârşit şi toate fiarele pădurii trebuie să se facă blânde înaintea Mea…». Leii mergeau împreună cu ei, cu boii, cu asinii şi cu celelalte animale de povară. Şi nu făceau rău nimănui, ci erau blânzi între oile şi berbecii pe care îi aduseseră tocmai din Iudeea”.(8) Ni se par ca de basm aceste povestiri, dar ele ne spun un mare adevăr: toate dobitoacele recunoşteau în Domnul Hristos pe Creatorul lor, şi-L ascultau.

Ne este foarte cunoscută afirmaţia Proorocului Isaia care-l pune pe omul neascultător în antiteză cu animalele: „Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu Mă pricepe” (Isaia 1,3).

Omul sfânt este ascultat şi slujit şi el de către animalele cele mai fioroase pentru că ele văd în omul sfânt asemănarea cu Hristos. Aflăm din viaţa Sfântului Gherasim de la Iordan că acesta a tămăduit piciorul unui leu bolnav, iar leul i-a rămas credincios toată viaţa. Când a murit Sfântul, şi leul s-a culcat pe mormântul lui, şi a murit şi el.

Dreptmăritori creştini,

Am afirmat că animalele I-au ţinut companie Domnului Hristos atunci când El S-a născut în ieslea din Betleem. Şi nu numai atunci, ci şi mai târziu. Şi pe bună dreptate ne vom pune întrebarea dacă în iconomia mântuirii sunt prezente şi animalele?

Psalmistul David I se adresează lui Dumnezeu şi-I zice: „Oameni şi dobitoace vei izbăvi, Doamne” (Psalmul 35,6). Iar Părintele Dumitru Stăniloae subliniază faptul că „imposibilitatea separării persoanei umane de natura cosmică face ca mântuirea şi desăvârşirea persoanei să se proiecteze asupra întregii naturi şi să depindă de ea… Natura întreagă e destinată slavei de care se vor împărtăşi oamenii în Împărăţia Cerurilor”. (9)

Pentru Părinţii Bisericii, comentatori minuţioşi ai Sfintei Scripturi, intrarea lui Hristos în istorie a făcut posibilă restabilirea ordinii şi armoniei edenice şi, prin urmare, mântuirea pentru cosmosul întreg. Iar, în ceea ce le priveşte pe bietele animale, s-ar putea pune o întrebare scolastică şi mecanicistă: au ele suflet?

Sfântul Antonie cel Mare spune că „deosebirile vieţuitoarelor sunt patru: unele sunt nemuritoare şi însufleţite, ca îngerii, altele au minte şi duh, ca oamenii, altele au numai duh şi suflet, ca dobitoacele, iar altele numai viaţă, ca ierburile”. (10) Aşadar dobitoacele au „suflet”, însă n-au raţiune, conform afirmaţiei Sfântului Antonie.

Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbeşte de trei puteri ale sufletului. Omul le are pe toate trei, pe când fiinţele neraţionale (animalele) le au doar pe două. Iată cuvântul Sfântului Maxim: „Dintre puterile sufleteşti, una hrăneşte şi susţine creşterea, iar alta este imaginativă şi impulsivă, iar alta este raţională şi intelectuală. De cea dintâi se împărtăşesc plantele. Fiinţele neraţionale (animalele), pe lângă aceasta se mai împărtăşesc şi de a doua. Iar oamenii, pe lângă acestea două, şi de a treia. Primele două puteri sunt supuse stricăciunii, a treia se dovedeşte nestricăcioasă şi nemuritoare”.(11)

Am trage, din această afirmaţie, concluzia că numai sufletul omului e nemuritor, având puterea raţională şi intelectuală. Dar aceasta nu înseamnă că Domnul Hristos, care a venit să restaureze toată zidirea, nu va restaura şi regnul animal care, conform celor spuse de Părintele Stăniloae, nu poate fi separat de persoana umană. Sfântul Pavel ne spune „că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu” (Romani 8,21).

Pentru ţăranul lui Ion Agârbiceanu întrebarea neliniştitoare era: „De ce să n-aibă suflet boii lui, buni, munciţi, şi care-l priveau cu atâta dragoste şi blândeţe; şi de ce să nu meargă şi ei în rai?”.

Iubiţi credincioşi,

Din peisajul duhovnicesc al Naşterii Domnului fac parte, aşadar: peştera cu ieslea; boul şi asinul; câmpul cu oile; păstorii şi magii; ceata cerească şi cântecul de slavă; iar în centru, Pruncul Dumnezeiesc cu Preasfânta lui Mamă. Din Pruncul Dumnezeiesc se revarsă har şi lumină peste tot acest areal, şi-l sfinţeşte.

Concluzia pe care o tragem este că faţă de întreaga creaţie a lui Dumnezeu, oameni, animale şi lucruri, străluminată de har, trebuie să avem cinstirea cuvenită şi respect. Mai ales în anul acesta când am aniversat 1685 ani de la alcătuirea Crezului, Crez în care mărturisim că Dumnezeu e făcătorul „văzutelor tuturor şi nevăzutelor”. „Natura se dovedeşte, spune Părintele Stăniloae, ca un mijloc prin care omul creşte spiritual şi îşi fructifică intenţiile bune faţă de sine şi faţă de semeni, când este menţinută şi folosită conform cu ea însăşi; dar când omul o sterilizează, o otrăveşte şi abuzează de ea în proporţii uriaşe, el îşi împiedică creşterea spirituală, a sa şi a altora”. (12)

Începând cu lucrurile mici, păstrând curate drumurile şi apele, protejând pădurile, nechinuind animalele, dăm dovadă că aven respect faţă de creaţia lui Dumnezeu.

Dar atunci când împrăştiem gunoaie peste tot, atunci când nu protejăm natura, dăm dovadă de lipsă de educaţie şi, în acelaşi timp, n-avem cinstirea cuvenită faţă de creaţie.

Nădăjduind că atmosfera sfântă a Crăciunului ne va face mai sensibili şi mai buni cu semenii, cu animalele şi cu natura, vă urăm: „Sărbători fericite şi un an plin de realizări!”.

Cu sfântă dragoste întru Hristos,

† ANDREI , arhiepiscop de Alba Iulia

Vigilenţa cetăţeanului – Crăciunul duhovnicesc

Am pornit cu colindatu’

Şi de-a lungul şi de-a latu’

La bogaţi şi la săraci

Că toţi oamenii ni-s dragi

Înainte de a aborda subiectul materialului de faţă, trebuie să explic cititorilor de ce am ţinut să public aici, la vigilenţa cetăţeanului, un text care, în alte circumstanţe, ar fi fost mai potrivit pentru pagina şapte sau şase. În primul rând pentru că subsemnatul se raportează personal la momentul evocat iar în al doilea rând pentru că rubrica aceasta nu urmăreşte doar să observe diverse aspecte negative ale vieţii publice sighişorene sau neajunsuri  care ne fac viaţa mai grea decât ar fi cazul. Cum ne-am obişnuit să bombănim mai tot timpul anului, şi adeseori pe bună dreptate, că lucrurile nu merg deloc bine pe plan local sau naţional, ar fi cazul ca la sfârşitul anului, când sărbătorim creştineşte de la Crăciun  şi până la Bobotează momente importante din istoria restaurării omenirii de către bunul Dumnezeu, să lăsăm la o parte această vânătoare de rele şi anomalii, şi să descoperim ce e frumos şi ziditor în jurul nostru .

Aşa cum mi-a confirmat părintele Adrian Dobre, concertul de Crăciun al corului catedralei ortodoxe are o tradiţie de peste 30 de ani. Asta înseamnă că  şi în anii cei mai întunecoşi  ai comunismului concertul de colinde a avut loc, mai discret  dar cu acelaşi impact asupra sighişorenilor care participau  şi atunci, ca şi acum, în număr mare la eveniment. Cei care îşi mai aduc aminte pot confirma că până şi somităţi din nomenclatura locală a comuniştilor veneau la  acest concert, dar,   spre deosebire de urmaşii lor pe linie administativă (şi nu numai) de astăzi care stau în stranele  rezervate VIP-urilor şi sunt privelişte pentru toată asistenţa , se aşezau cuminţi în ungherele mai întunecoase ale bisericii pentru a nu fi văzuţi de cine nu trebuie. În perioada comunistă, în condiţiile în care colindul era descurajat formal de autorităţi şi exilat în viaţa privată a oamenilor,  concertul corului catedralei era un prilej de mari emoţii duhovniceşti sau poate doar culturale,  o insulă luminoasă într-o societate tristă şi cenuşie . Poate şi din acestă cauză, fiecare seară de 26 decembrie are rezonanţe speciale în inimile celor care îşi aduc aminte de bucuriile interzise de altădată.

Desigur, nu numai tradiţia recomandă acest concert ca un eveniment de excepţie. Momentul este pregătit cu mare grijă încă din luna noiembrie pentru ca în a doua zi de Crăciun fiecare corist în parte şi toţi la un loc să fie apţi de cea mai înaltă performanţă la  întâlnirea cu publicul. Repertoriul a fost bogat şi în 2010, cuprinzând 24 de piese corale din creaţia cultă sau inspirate din folclor, una mai frumoasă ca alta. N-au lipsit colindele arhicunoscute de  toată suflarea românească dar nici nestemate rare din bogatul tezaur muzical ce împodobeşte uriaşa sărbătoare a Naşterii Domnului. Aplauzele îndelungate şi entuziaste  ale asistenţei au răsplătit simbolic o prestaţie de bună calitate a coriştilor de la  „Vox animi”, care au oferit sighişorenilor dornici de o trăire creştinească a Crăciunului  încă o seară memorabilă.

Concertul din anul acesta a mai oferit şi alte bunătăţi duhovniceşti celor prezenţi, prin prezenţa monahilor de la Mănăstirea „Sfântul Dimitrie” împreună cu avva Ghelasie Ţepeş, stareţul mănăstirii, care au susţinut un scurt recital de colinde absolut inedite, de o frumuseţe rară,  interpretate în manieră psaltică. Aici trebuie să fac precizarea că monahii de la mănăstirea din cătunul Aurel Vlaicu sunt adevăraţi experţi în psaltică, o muzică bisericească specifică monahismului ortodox, pretenţioasă, complexă  şi care nu se învaţă chiar uşor.  Recitalul monahilor, deşi scurt, a încununat o seară cum cred că-I place Domnului să  sărbătorim taina sosirii Sale în umanitate. Un regal, cum a numit concertul din 2010 părintele protopop Ovidiu Dan cu cunoscuta-i vervă retorică.

Florin Chiorean

Marşul Luminilor la cea de-a X-a ediţie

Surssa foto: Târnava TV

Marşul Luminilor din Cetatea Sighişoara a ajuns la cea de-a X-a ediţie, anul acesta. Duminică, 12 decembrie, credincioşii din partea mai multor confesiuni religioase s-au întâlnit pentru a celebra una din activităţile sărbătorii de Advent. Marşul Luminilor a încheiat activităţile înscrise în agenda sărbătorii adventului în Sighişoara. Duminică seara, la orele 18.00, un grup de localnici, din partea câtorva biserici din oraşul nostru au participat la un eveniment unic în peisajul religios. Programul a fost susţinut în mai multe locaţii. Biserica Mănăstirii a fost primul popas al credincioşilor, care au primit aici salutul gazdei, respectiv a Bisericii Evanghelice.

În cadrul acestor momente, cei prezenţi au asistat la rostirea unei scurte slujbe religioase din partea mai multor conducători religioşi de etnie germană, română, maghiară  sau  rromani. La final, cei prezenţi au asistat la un scurt moment artistic susţinut de către Corul Gospel şi un recital susţinut de Teo Halmen la orga bisericii mănăstirii. În această locaţie, credincioşii şi-au luat lumină de la lumânările de pe altarul Bisericii şi au pornit către cea de-a doua locaţie: Primăria Muncipiului Sighişoara, unde au colindat: „O ce veste minunată!”

Următorul popas al pelerinilor a fost în cadrul Bisericii Romano-Catolice unde a fost susţinut colindul: „O, vino tu, azi Emanuel!” Biserica din Deal a fost următorul popas al credincioşilor, aici a fost rostită duminică o rugăciune pentru bisericile din oraşul nostru. La întoarcere, în faţa Liceului Teoretic Joseph Haltrich a fost rostită o rugăciune pentru profesori, elevi şi părinţi iar la întoarcere, credincioşii au poposit preţ de câteva momente la Casa de pe Stâncă, unde au avut parte de părtăşie şi momente de socializare.

Dorothea Sabina Dâlbea

Povestea lui Moş Nicolae

Moş Nicolae venea în fiecare an, punctual, cu aromele primelor portocale care înmiresmau zilele de iarnă ale copilăriei noastre.  În noaptea de 5/6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în ghetuţe. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.

Se spune ca însuşi Sfântul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât modestă. Tatăl lor plănuia să-şi vânda fetele ca sclave  la un proprietar de prostituate, crezând că astfel va scăpa definitiv de sărăcie. Plânsetele şi rugăminţile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe părintele lor cu suflet negru. Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de reşedinţa sa. Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reuşit să se mărite curând. La fel a făcut Sfântul şi în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie şi apoi cea mică au reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi pâna în zilele noastre, în fiecare noapte de  Sfântulul Nicolae, cei dragi nouă, şi în special copiii, primesc daruri, de la Moşul care nu li se arată niciodată.

Cine e Moş Nicolae?

Cunoscut în Transilvania şi sub numele de Sân-Nicoară, Sfântul Nicolae este cel mai popular sfânt în Ardeal. Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor, de la darurile de ”Moş Neculai” şi până la obiceiurile şi legendele diferenţiate de la zonă la zonă. Născut în cetatea Patara din ţinutul Lichiei (pe teritoriul Turciei de astăzi) în preajma anulului 280 d.H. , Sfântul Nicolae (în limba greacă ”biruitor de popor”) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin viaţa sfântă pe care o ducea. După ce i-au murit părinţii, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor şi a întemeiat mănăstirea Sionului de lângă Mira, capitala Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim.

Creştinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viaţă a unui corăbier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune şi post, a furtunii de pe mare ş.a.). În ultima parte a vieţii s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, a Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352. După opt ani, împăratul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserică, în cartierul Vlaherne, cu hramul numelui său. Ducându-se vestea că din mormântul sau izvorăşte mir, creştinii din întreaga lume au facut pelerinaje, vindecându-se de boli incurabile. Din veacul al XIX-lea, mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se păstrează la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucureşti, unde se găseşte şi mormântul Sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi. Numeroase biserici din ţară şi mai ales din Ardeal au hramul Sfântului Nicolae.

La noi, de Moş Nicolae, copiii cuminţi primesc, pe lângă dulciuri şi jucării, o legătura de nuieluşe frumos colorate, iar cei mai puţin cuminţi primesc o nuieluşă adevarată care să le amintească de o eventuală pedeapsă.  Tot în popor se spune că iarna începe la Sf. Nicolae. Moş Nicolae este bătrân şi are barbă albă, iar în această zi Moşul îşi scutură barba, deci trebuie să ningă.  De regulă, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade în luna decembrie, şi se spune ca dacă Sfântul  Nicolae a venit pe un cal alb, Sfântul Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna.

Anca Maria Radu & Florin Chiorean

Am intrat in postul Crăciunului

Creştinii ortodocşi au intrat luni în postul Crăciunului care se va încheia pe 24 decembrie când vor sărbători Naşterea lui Hristos. Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi e considerat mai uşor, din punct de vedere al alimentaţiei, faţă de celelalte posturi din calendarul ortodox.

Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării marelui Praznic al naşterii Domnului.  El aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia. Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie., potrivit basilica.ro.
Prin lungimea şi durata lui, acest post aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră. Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţă sufletele şi trupurile şi se învrednicesc pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară.

În post sunt interzise alimentele de origine animală adică carnea, laptele şi ouăle şi sunt permise alimentele vegetale. În Postul Crăciunului  sunt mai multe dezlegări la peşte, ulei şi vin, fiind aşadar un post mai uşor faţă de cel al Paştelui. Astfel, pot fi mâncate preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică în perioada 21 noiembrie şi 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie ( Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie ( Sf. Varvara), 5 decembrie ( Sf. Sava), 6 decembrie ( Sf. Nicolae), 9 decembrie ( Zămislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie ( Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie ( Sf. Ignatie Teoforul). În afară de dezlegare la peşte, în zilele menţionate pot fi consumate şi vin şi ulei. Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, de pe 25 decembrie.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiază, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.

Anca Maria Radu

Hramul Mănăstirii Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir din Sighişoara – 26 octombrie 2010

This slideshow requires JavaScript.

Foto: Adrian Diţă

Blestem

Religia şi politica au foarte multe lucruri în comun. Aşa se face că din cele mai vechi timpuri cele două „domenii” au strânse legături una cu alta. Dacă există o dilemă în ce priveşte întâietatea apariţiei oului sau a găinii, aceasta se exclude când vine vorba de religie şi politică. În sensul că mai întâi a fost religia, credinţa într-o forţă/fiinţă superioară care a creat lumea şi a stabilit nişte reguli de funcţionare a ei, iar din religie s-a născut politica prin care, în baza unui „drept divin” acordat de forţa/fiinţa ce a creat lumea, nişte oameni cu mai mult tupeu decât restul lumii, îşi arogau titlul sau funcţia de executori ai voinţei divinităţii căreia trebuia să i se supună restul omenirii. Între timp, cu foarte mare dificultate, acest „drept divin” a fost înlocuit cu „voinţa poporului” care-şi deleagă puterea, pe care, cică, o deţine (sic!), unor indivizi, presupus calificaţi pentru acest job, putere pe care aceşti indivizi trebuie să o exercite pentru binele şi în numele poporului. Întrucât puterea nu mai este exercitată ca urmare a „dreptului divin”, ci prin „voinţa poporului”, religia a cedat întâietatea politicii în viaţa „reală”, mulţumindu-se cu rolul principal, destul de important încă, din viaţa „spirituală”.

Una dintre cea mai izbitoare asemănări între religie şi politică este însăşi campania electorală, fie ea din România sau de aiurea. În ambele cazuri ţi se promite o viaţă mai bună dacă eşti de partea cui trebuie. Mai precis, orice religie are la bază lupta dintre o „entitate pozitivă” (să-i zicem, divinitate) care a creat lumea şi i-a stabilit regulile de funcţionare, şi o „entitate negativă” (pe care o vom numi în continuare demon) care are o viziune şi atitudine diametral opusă divinităţii referitoare la creaţie şi regulile ei. La mijlocul acestei lupte este omul. Dacă acesta alege să facă voinţa divinităţii, fiind dispus să facă diverse sacrificii, sufletul îi va fi salvat şi va avea o viaţă (veşnică) de apoi plină de… satisfacţii. Însă în nici un caz pe această lume! Cel puţin nu înainte de finalul luptei dintre divinitate şi demon, final în care toate profeţiile nominalizează drept învingătoare divinitatea. Trecem peste faptul că în trecut omul era forţat prin teroare să fie de partea divinităţii de către autointitulaţii reprezentanţi ai acesteia pe pământ (vezi Inchiziţia din Evul Mediu), şi că astfel de cazuri se mai petrec şi astăzi (fundamentalismul islamic).

La fel e şi în campania electorală din politică: oamenilor li se promite o viaţă mai bună, dar numai după momentul alegerilor şi numai după nişte mari sacrificii generate de greaua moştenire lăsată de predecesori. Diferenţa e că în politică nu ai divinităţi şi demoni impuşi, ca în religie, ci ai candidaţi fabricaţi de industria de PR, care afirmă, toţi despre ei înşişi, că ar fi capabili să salveze bunăstarea poporului, şi toţi despre ceilalţi, că sunt cei care vor distruge această bunăstare.

Spuneam cu ceva vreme în urmă că împotriva situaţiei existente în  România şi a celor care au adus ţara în situaţia asta, nu prea poţi face mare lucru în afară de a-i înjura cum îţi vine la gură. Însă în România, diverse studii şi sondaje plasează biserica pe primul loc în topul încrederii populaţiei, astfel că, în afară de înjurătură, care ca armă n-are nici un efect întrucât ţintele acestora sunt foarte bine blindate cu veste anti-bun-simţ, o altă „armă” ar putea fi… blestemul. Eu, nefiind un indivit religios, nu prea cred că această „armă” ar fi mai eficientă decât înjurătura. Însă, zic eu, credincioşii care au plasat biserica în topul încrederii populaţiei, fără ca acest lucru să aducă vreun folos în viaţa „reală”, pot face şi ei un pustiu de bine oamenilor care au de suferit de pe urma nesimţiţilor care ne calcă zilnic în picioare, fie ei politicieni – făcători de legi strâmbe, oameni de afaceri corupţi şi lacomi, infractori şi criminali ce zburbă în liberatate etc., şi să-i blesteme regulamentar, poate-poate îi va auzi divinitatea şi va pogorî mânia cerească asupra lor.

Sunt conştient de faptul că nu e bine să blestemi, că rişti ca acestea să se întoarcă împotriva ta. Dar nici să-ţi baţi joc de un întreg popor nu se cade. În plus poporul acesta este deja destul de blestemat, aşa că nu văd cum poate dăuna mai mult un blestem împotriva celor ce l-au blestemat. Mai ştiu şi faptul că biserica propovăduieşte iubirea faţă de aproape, dar şi faţă de duşman. Aceeaşi biserică care nu a ezitat să instige la zdrobirea necredincioşilor şi a vrăjmaşilor care călcau graniţele ţării încărcând istoria patriei şi a lumii de glorioase măceluri…

Eu m-aş opri doar la o vorbă pe care obişnuia să o spună bunica mea atunci când comuniştii veneau să-i ia vaca din bătătură: „Deie Dumnezău să aveţi de toate, da’ să nu vă mai trebuiască nimic!”…

Adrian Diţă