Proiect de promovare turistică la Sighişoara (Zi de zi)

Primăria municipiului Sighişoara este în faza de precontractare a proiectului ”Crearea şi dotarea unui centru naţional de informare şi promovare turistică în municipiul Sighişoara”, depus pe Programul Operaţional Regional, prin care se va putea face o promovare profesionistă, dar se va putea ţine şi o evidenţă a numărului de turişti care vizitează oraşul, relatează Agepres. Eforturile administraţiei publice locale au urmărit atât proiecte de dezvoltare a infrastructurii – reabilitare străzi, iluminat arhitectural, reabilitare sisteme de apă şi canalizare, restaurare şi conservare Zona UNESCO – cât şi promovarea Sighişoarei ca destinaţie turistică, alături de asociaţia profesională a proprietarilor de structuri de cazare, Asociaţia Turistică Sighişoara. (Sursa: Zi de zi)

Lucrări de canalizare şi alimentare cu apă la Nadeş (Zi de zi)

Comuna Nadeş este una dintre puţinele localităţi din judeţul Mureş care a primit finanţare din fonduri europene pe Măsura 322 privind „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Consiliul Local şi-a însuşit proiectul

Aşa că ieri, consilierii locali din comuna Nadeş au adoptat în unanimitate, în cadrul şedinţei ordinare din luna iunie, proiectul de hotărâre ce viza „însuşirea contractului de execuţie lucrări încheiat între Comuna Nadeş şi SC Licasir Trust SRL, din Baia Mare în vedere implementării proiectului Canalizare menajeră cu staţie de epurare în comuna Nadeş, alimentare cu apă potabilă în comuna Nadeş, modernizare reţea stradală în localitatea Nadeş, reabilitare şi modernizare aşezământ cultural în localitatea Nadeş, comuna Nadeş, judeţul Mureş”. (Citește mai departe)

Sighisoara isi retrage cererea de finantare pentru Cetate? (CityNews – Mureș)

Sighisoara ar putea retrage cererea de finantare pentru proiectul “Reabilitarea şi revitalizarea ansamblului Cetatii Sighişoara, zona inscrisa in patrimoniul mondial”, dupa ce primaria municipiului nu a reusit sa atraga bani europeni pentru reabilitarea cetatii. In 2010, Sighisoara a ajuns prea tarziu cu proiectul pentru finantarea lucrarilor de reabilitare a Cetatii. Prezent la Targu Mures, secretarul de stat la Ministerul Dezvoltarii, Razvan Murgeanu a declarat in 2010 ca municipalitatea a prezentat un proiect de finantare in ultima zi de depunere a proiectelor, cand banii europeni erau deja epuizati. (Citește mai departe)

Viceprimarul din Apold, micul Botis de Mures?! (CityNews – Mureş)

Viceprimarul comunei Apold, Nicolae Goga este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ca a ajutat-o pe sotia sa,  Maria Goga, sa obtina in mod nelegal fonduri europene acordate prin schemele de sprijin pe suprafata. In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut ca in cursul anilor 2007 si 2009, inculpatul Goga Nicolae, in calitate de viceprimar al comunei Apold, judetul Mures, in calitate de viceprimar al comunei Apold si sotia sa, Goga Maria, in calitate de administrator la S.C. „AGROMIRO” SRL, au incheiat mai multe contracte de inchiriere a unor terenuri agricole situate pe raza comunei Apold si aflate in patrimoniul Consiliului Local Apold cu incalcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese privind alesii locali, motiv pentru care toate aceste acte sunt nule. (Citeşte mai departe)

Sighişoara întră în rândul lumii cu bani europeni (Adevărul de seară – Mureş)

Municipiul Sighişoarara a fost inclus în cadrul Proiectului privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de către localnici prin implementarea unui sistem informatic de registratură electronică şi gestiune a documentelor, asemănătoare celui din Târgu-Mureş – Oraş Digital. Cu alte cuvinte, locuitorii Cetăţii vor putea, în viitorul apropiat, să evite cozile de la ghişee şi să îşi rezolve problemele ce ţin de birocraţie… din faţa calculatorului personal. Proiectul de investiţii face parte din Strategia de Dezvoltare a municipiului Sighişoara, care acordă o atenţie deosebită asupra eficientizării managementului strategic şi a serviciilor publice. (Citeşte mai departe)

Ştiri pe scurt

Noi propuneri pentru parcarea în cetate

Fiecare agent economic cu domeniu de activitate turism ce îşi desfăşoară activitatea în cetatea medievală şi-ar putea concesiona în viitor parcarea din faţa unităţii de cazare, parcarea în cetate urmând a fi astfel permisă turiştilor cazaţi în respectivele parcări şi riveranilor, adică celor care au domiciliul în cetate. Ceilalţi conducători auto fie vor putea staţiona 15 minute în cetate fie nu vor putea opri pe majoritatea străzilor şi stradelelor urmând a fi amplasate indicatoare rutiere de interzicere a opririi. Consilierii locali au luat în discuţie mai multe variante privind Regulamentul de parcare, acces şi trafic auto în Cetatea medievală Sighişoara – Zonă protejată cu valoare UNESCO, executivul urmând a prezenta un proiect de hotărâre în acest sens. Agenţii economici cu activitate în turism ce îşi desfăşoară activitatea în cetatea medievală au atras atenţia consilierilor că dacă va fi interzis accesul în cetate afacerile lor ar avea de suferit.

Cu titicarul prin cetate

Două trenuleţe turistice de tip titicar ar putea fi văzute în viitor în cetatea medievală şi poate şi în oraşul de jos. Executivului local i s-a solicitat în cadrul şedinţei extraordinare de săptămâna trecută să faciliteze acordarea de licenţe de transport pentru operatorul care doreşte să investească în aceste trenuleţe turistice de agrement. Pe de altă parte există solicitare şi pentru două trăsuri care să transporte turiştii pe stradele cetăţii. Astfel de trăsuri au mai circulat în cetate în urmă cu câţiva ani însă pentru scurt timp. Principala problemă a turismului sighişorean este legată de lipsa oportunităţilor de petrecere a timpului liber, de agrement pentru turişti ceea ce face ca numărul nopţilor de cazare pe turist să fie foarte mic.

Sighişoara dorită ca punct de întâlnire a persoanelor cu dizabilităţii

Persoanele cu dizabilităţi din ţară ar dori să se întâlnească la Sighişoara. Mai precis aceştia şi-ar dori ca în municipiul nostru să organizeze un târg cu lucrările personale ale persoanelor cu dizabilităţi. Ideea organizării acestui târg este susţinută de sighişoreanca Sabina Gall care a participat la un târg similar la Deva unde a prezentat lucrări personale şi lucrări realizate de copii din grădiniţele şi învăţământul primar sighişorean. Sighişoreanca a declarat că va propune municipalităţii să sprijine organizarea unui astfel de târg.

Deşeurile vor trebui colectate selectiv

Deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze selectiv, cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă, se precizează pe site-ul Ministerului Mediului. Până în 2015, autorităţile locale sunt obligate să introducă sisteme de colectare separată cel puţin pentru aceleaşi patru categorii de deşeuri, iar până în 2020 producătorii de deşeuri de ambalaje vor trebui să pună la punct un sistem de reutilizare şi reciclare a ambalajelor aruncate la gunoi, se arată în proiectul supus dezbaterii pe site-ul Ministerului.

Mesele sănătoase depăşesc salariul minim

Cea mai ieftină masă sănătoasă depăşeşte lunar salariul minim pe economie. Anul trecut am cheltuit aproximativ 40% din venit pentru alimente şi băuturi non-alcoolice conform Institutului Naţional de Statistică. Astfel micul dejun a fost calculat la 5 lei, masa de prânz ajunge la circa 10 lei conform acestor calcule iar cina costă aproximativ 9 lei. Aceasta ar însemna un cost zilnic de persoană de 24 de lei şi un cost lunar de persoană de 720 de lei, aceasta pentru a ne hrăni aşa cum ne recomandă nutriţioniştii. Costurile au fost calculate pentru masa luată acasă şi alimente achiziţionate din super-marketuri, unde preţurile sunt mai mici.

Trei hoţi de capace de canal prinşi în flagrant

Au încercat să fure capace de canal dar au fost prinşi de poliţişti. Duminică in jurul orelor amiezii mai precis la ora 14.30 poliţiştii sighişoreni au fost informaţi cu privire la faptul că trei persoane fură capace de canal de pe strada Nicolae Titulescu. La faţa locului s-a deplasat o patrulă de siguranţă publică, care a surprins trei persoane ce sustrăgeau un capac de canal amplasat pe trotuar. În portbagajul autoturismului cu care se deplasau aceştia, au mai fost găsite încă 2 capace de canal sustrase de pe str. N. Titulescu şi Vlad Ţepeş. Suspecţii au fost identificaţi. Este vorba despre trei tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 31 ani, toţi din municipiu. Capacele au fost recuperare şi restituite unui reprezentant al Primăriei Sighişoara. Cercetările sunt continuate de către lucrătorii Biroului de Investigaţii Criminale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, cu autorii în stare de libertate. Pagubele produse la nivelul municipiului de hoţii de capace de canal pe parcursul unui singur an, mai precis a anului trecut, se ridică la aproape o jumătate de miliard de lei vechi.

Tot mai puţini sighişoreni se căsătoresc

La nivelul municipiului, comparativ cu anii anteriori Revoluţiei se poate constata o scădere a numărului căsătoriilor, a numărului relaţiilor de cuplu asumate oficial. Astfel dacă în anul 1989 vorbeam de 301 căsătorii sau chiar de 318 căsătorii în 1986, anul trecut numărul acestora de abia a depăşit 200, fiind înregistrate 203 căsătorii pe raza municipiului.

Statistica arată că numărul de căsătorii încheiate la Oficiul de stare civilă din Sighişoara în decursul a douăzeci şi cinci ani este: anul 1985 – 279 căsătorii , 1986 – 318 căsătorii, 1987 – 245 căsătorii, 1988 – 253 căsătorii, 1989 – 301 căsătorii , 1990 – 350 căsătorii, 1991 – 374 căsătorii, 1992 – 275 căsătorii, 1993 – 248 căsătorii, 1994 – 254 căsătorii, 1995 – 245 căsătorii, 1996 – 208 căsătorii, 1997 – 241 căsătorii, 1998 – 262 căsătorii, 1999 – 234 căsătorii, 2000 – 249 căsătorii, 2001 – 242 căsătorii, 2002 – 255 căsătorii, 2003 – 283 căsătorii, 2004 – 286 căsătorii, 2005 – 271 căsătorii, 2006 – 233 căsătorii, 2007 – 315 căsătorii, 2008 – 244 căsătorii, 2009 – 190 căsătorii 2010 – 203 căsătorii.

Sprijin de 10.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri

Tinerii care îşi vor deschide o afacere anul  acesta pot fi sprijiniţi de stat cu sume ce pot ajunge până la 10.000 de euro. În acest sens anul acesta vor fi sprijinite 1.100 de noi afaceri.

Sumele primite ca sprijin vor reprezenta 50% din valoarea proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 10.000 euro. Banii vor fi alocaţi într-un cont din care pot fi plătite cheltuieli eligibile, pe bază de factură. Sprijinul se acordă tinerilor de până la 35 de ani , debutanţi în afaceri , care nu au mai deţinut calitatea de acţionar sau asociat în vreo firmă şi au un plan bun de afaceri cu care să obţină un punctaj cât mai mare la aplicaţia online. De asemenea, tânărul întreprinzător trebuie să angajeze cel puţin 2 salariaţi la momentul obţinerii facilităţilor de finanţare şi să reinvestească cel puţin 50% din profitul realizat. O altă facilitate de sprijinire a tânărului întreprinzător este cea potrivit căreia cheltuielile de asigurări sociale datorate de angajatori sunt scutite pentru veniturile a cel mult 4 salariaţi – dar nu mai mult de echivalentul salariului mediu brut pe economie din anul anterior pentru fiecare salariat. Microîntreprinderea trebuie să  aibă în obiectul de activitate cel mult 5 grupe de activităţi CAEN, cu excepţia următoarelor activităţi: intermedieri financiare şi asigurări; tranzacţii imobiliare, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, plante şi substanţe aflate sub control naţional, precum şi activităţile excluse de normele europene cu privire la ajutorul de stat.

Numărul de angajaţi va scădea în toate sectoarele economice

Activitatea din servicii, construcţii şi comerţul cu amănuntul va scădea în lunile următoare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Se estimează că în perioada următoare numărul de salariaţi continuă să se reducă în toate sectoarele economice. În industria prelucrătoare managerii estimează o stabilitate a producţiei. Numărul de salariaţi va continua să se reducă. Pentru unele dintre activităţi, respectiv fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, metalurgie, precum şi fabricarea altor mijloace de transport, se va înregistra o tendinţă de scădere mult mai accentuată decât pe total. Activitatea în construcţii îşi menţine tendinţa de scădere accentuată. În ianuarie, managerii din sectorul comerţului cu amănuntul au estimat o scădere a activităţii economice pentru următoarele trei luni. Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de scădere. Conform estimărilor din luna ianuarie, cifra de afaceri din servicii va cunoaşte o scădere moderată. Numărul de salariaţi va înregistra de asemenea o diminuare.

Daneşul şi Albeştiul preluate de operatorul regional de apă-canal

Din această lună şi în Daneş şi Albeşti serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare vor fi furnizate de către operatorul regional Aquaserv. La baza deciziei de a trece aceste servicii în administrarea operatorului a stat faptul că operarea serviciilor de apă/canal de către un operator regional licenţiat  va da posibilitatea accesării fondurilor europene disponibile pentru modernizarea reţelelor de apă/canal din aceste localităţi. Activitatea de relaţii cu clienţii din cele două localităţi preluate, va fi asigurată de către Sucursala Sighişoara a companiei Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă operate este de aproximativ 1000 de km, cele de canalizare însumează aproape 700 de km, iar numărul locuitorilor şi agenţilor economici deserviţi este de peste 250 000.

Ţigarete netimbrate confiscate de la o sighişoreancă

O tânără sighişoreancă vindea ţigări fără timbru, dar a fost prinsă de către poliţişti. Săptămâna trecută ofiţerii din cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor – Poliţia municipiului Sighişoara, au identificat pe raza localităţii, o tânără în vârstă de 20 ani, care comercializa la diferite persoane ţigări de provenienţă străină, pe care nu sunt aplicate banderole de marcaj fiscal. Tânăra a rămas şi fără ţigări, acestea fiind confiscate şi a fost şi amendată conform Lg. nr. 12/1990.

Este interzisă comercializarea de ţigări sau băuturi alcoolice fără timbru fiscal, vizaţi de sancţiuni fiind chiar şi cei care comercializează rudelor sau cunoştinţelor astfel de produse.

Sighişoara ar mai avea nevoie de un medic de familie

Autorităţile din judeţul Mureş au identificat patru localităţi unde nu este acoperit în totalitate necesarul de medici de familie. Astfel, la Sighişoara, Luduş, Band şi Bălăuşeri ar mai fi necesară înfiinţarea câte unui cabinet de medicină de familie. În judeţul Mureş, asistenţa medicală primară este asigurată de 315 medici de familie titulari şi 26 medici angajaţi, 173 medici de familie desfăşurându-şi activitatea în mediul urban şi 142 în mediul rural. Comisia paritară pentru medicina de familie, formată din reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor, Asociaţiei Medicilor de Familie şi Patronatul medicilor de familie, a stabilit necesarul de medici de familie pe localităţi, la un număr optim de un medic la 1.800 de locuitori.

Elevii sighişoreni vor primi mere la pauză

2848 de elevi din municipiu vor primii mere la şcoală, mere ce urmează a fi distribuite conform programului naţional Fructe în şcoli. Consilierii locali  au aprobat proiectul de hotărâre privind asigurarea de fructe pentru elevi, distribuţia fiind propusă a se realiza indiferent de situaţie în pauza dinaintea ultimei ore de curs. Conform programului de încurajare a consumului de fructe în scoli în anul şcolar 2010 – 2011, se vor acorda gratuit mere, în limita valorii zilnice de 0,3 lei/elev, pentru o perioadă de maximum 93 de zile de şcolarizare.

Din 15 februarie va fi relansat programul Rabla

Va fi relansat programul Rabla 2011 din 15 februarie, tot cu trei prime de casare, suma alocată iniţial fiind de 400 de milioane de lei. Valoarea voucherelor pentru programul Rabla va fi tot de 3.800 lei. In luna decembrie a anului trecut, ministrul Mediului, a declarat că sistemul cu trei tichete Rabla nu trebuie dat peste cap, în condiţiile în care acesta funcţionează optim. De aceea, şi în 2011 programul va funcţiona ca şi în acest an. Vor fi trei tichete valorice a câte 3.800 de lei”.

Peste 100 de agenţi economici sighişoreni şi-au vizat autorizaţiile

A început şi vizarea autorizaţiilor de funcţionare pentru desfăşurarea unor activităţi comerciale într-un anume loc. Agenţii economici trebuie să îşi vizeze aceste autorizaţii pe anul în curs până la data de 31 martie. Până acum 138 de agenţi economici din municipiu şi-au vizat aceste autorizaţii. Pentru viză agenţii sunt obligaţi să plătească şi o taxă stabilită conform HCL nr. 91/2010, aceasta fiind cuprinsă între 100 şi 150 lei în funcţie de tipul activităţii prestate. Pentru a obţine viza , agenţii economici trebuie să depună o cerere , iar aceasta trebuie să fie însoţită de autorizaţia de funcţionare în original, dovada plăţii taxei de viză şi cererea administratorului agentului economic, avizată de către Compartimentul Creanţe al Municipiului Sighişoara, cu privire la eventualele debite restante.

Mii de puieţi de stejari îngrădiţi pe Breite

2000 de puieţi de stejari au fost îngrădiţi în ultimii doi ani pe platoul Breite în cadrul proiectului de conservare derulat de Fundaţia Mihai Eminescu Trust, fundaţie ce a deţinut până în toamna anului 2010 custodia platoului alături de Consiliul Local co-custode al rezervaţiei. Tot anul trecut au fost defrişate de pe Breite 24 hectare de carpen răspândite pe întreaga suprafaţă a rezervaţiei. Potrivit  raportului de activitate proiectul pentru conservarea rezervaţiei a fost finanţat din fonduri EEA şi se va desfăşura până la sfârşitul lunii aprilie. După această perioadă se va încerca accesarea de noi fonduri pentru continuarea activităţilor, în momentul de faţă administrarea platoului aflându-se la Progresul Silvic Sibiu  care administrează situl comunitar Sighişoara-Târnava Mare.

Plăcuţe comemorative în aşteptarea renovării faţadelor

Trei plăcuţe comemorative urmează a fi amplasate pe trei clădiri reprezentative din municipiu,  însă asta doar după ce faţadele acestor clădiri vor fi renovate. Este vorba despre plăcuţa ce urmează a fi amplasată pe sala Ciprian Porumbescu pentru marcarea concertului susţinut de George Enescu în Sighişoara în 12 decembrie 1931, împreună cu orchestra simfonică sighişoreană Musikverein. O altă plăcuţă comemorativă urmează a fi amplasată pe clădirea din strada Bastionului nr 5 şi va fi dedicată lui Michael Melas despre care se spune că a adus renume Sighişoarei în Europa prin intermediul faptelor sale de vitejie, acesta primind în anul 1800 de la Napoleon o sabie pentru curajul dovedit de armata sa pe câmpul de luptă de la Marengo. Şi pe imobilul din Piaţa Hermann Oberth nr 29 urmează a fi amplasată o plăcuţă comemorativă ce va purta numele lui Gheorghe Cernea personalitatea sighişoreană dedicată folclorului şi etnografiei româneşti.

Centrele de colectare a fierului nu dau în vileag hoţii de capace de canale

Centrele de colectare a fierului vechi de pe raza municipiului nu au răspuns solicitării Poliţiei de a face cunoscute datele persoanelor care au predat capace de la sistemele de apă şi canalizare din municipiu. Poliţia a trimis in nenumărate rânduri adrese acestor centre însă potrivit unui material de informare al Poliţiei nu s-a primit nici un răspuns la acestea. Pe parcursul anului trecut operatorul de apă canal a înregistrat pagube semnificative datorită hoţilor de guri de canale. Potrivit directorului filialei locale Fabian Emil  în anul trecut au fost furate 60 de capace de canal, care au fost ulterior comercializate de hoţi la punctele de colectare fier vechi.  În condiţiile în care costul unui capac este de 700 lei, valoarea pagubei înregistrate datorită acestor furturi se ridică la 42.000 lei. În momentul de faţă la Poliţia municipiului se află în lucru trei dosare penale pentru furt capace canal iar cercetările continuă.

Se pregătesc din nou proteste în învăţământ

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au anunţat că dascălii vor relua protestele şi vor merge până la greva generală. Principalele nemulţumiri sunt atât prevederile legii educaţiei, cât şi nivelul finanţării sistemului educaţional. În următoarele două luni, cadrele didactice vor fi consultate cu privire la formele de protest. Reprezentanţii FSLI au trimis un chestionar în teritoriu pentru a afla ce forme de protest doresc dascălii să fie adoptate. Datele vor fi centralizate şi se va lua o decizie.

Sistarea  furnizării apei fără somaţie prealabilă

Atenţie, restanţierii la plata facturii de apă pot ajunge în situaţia de a rămâne fără apă potabilă la robinete şi aceasta fără a fi somaţi anterior. Operatorul regional de apă-canal SC Aquaserv, a transmis un comunicat conform căruia începând din acest an neachitarea facturii în termen de 45 de zile calendaristice de la data scadenţei are drept consecinţă sistarea în mod automat a furnizării serviciilor de apă şi canal. Potrivit reprezentanţilor societăţii , sistarea furnizării apei potabile se va face fără a mai fi somaţi în prealabil, deoarece factura fiscală emisă constituie şi preaviz pentru sistare în caz de neplată. Reluarea furnizării apei potabile se va face doar după achitarea tuturor obligaţiilor de plată (sold restant şi taxe de debranşare/rebranşare). Aceasta decizie s-a luat în condiţiile în care compania are de încasat datorii care echivalează cu costul de producţie a apei potabile în întreg judeţul aferente unei perioade de 4 luni.

Operatorul regional de apă – canal a acumulat la rândul său, datorii scadente către furnizorii săi iar în cazul în care aceste datorii nu sunt achitate, potrivit aceluiaşi comunicat este pusă în pericol furnizarea apei potabile către toţi consumatorii.

Vom avea expoziţie permanentă de etnografie

În Sighişoara ar putea fi deschisă în viitorul apropiat o expoziţie permanentă de etnografie. Aceasta se doreşte a fi deschisă de către Muzeul de istorie într-o clădire de pe strada Tâmplarilor, clădire ce aparţine muzeului. Această clădire urmează a fi restaurată, până acum fiind reparat doar acoperişul. Directorul muzeului Nicolae Teşculă a declarat că în acest an se va transmite un proiect pentru avizare lucrări la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Odată restaurată, în cele trei încăperi ale clădirii va fi deschisă expoziţia etnografică permanentă urmând a fi expuse obiecte etnografice aparţinând românilor, saşilor şi maghiarilor din Sighişoara şi zonele arondate.

O săptămână de vânătoare

Împătimiţii de vânătoare mai au la dispoziţie  o săptămână pentru acest hobby. Sezonul de vânătoare a început în cea de-a doua parte a anului trecut şi se va încheia în data de 15 februarie. Potrivit legii acolo unde mistreţii aduc prejudicii, se pot împuşca şi în afara sezonului legal, cu aprobare specială. După închiderea sezonului de vânătoare vor avea loc şi balurile vânătorilor, organizate de fiecare grupă dar şi balul vânătorilor din toată Asociaţia vânătorilor şi pescarilor din Sighişoara. Cele 6 grupe de vânătoare care fac parte din Asociaţia Vânătorilor au fost constituite pe localităţi Boiu, Sighişoara, Archita, Saschiz, Apold şi Nadeş şi organizează partide de vânătoare în fiecare duminică, în zonele aferente localităţii.

Declaraţia unică se va depune online din 7 februarie

Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator vor putea depune on-line declaraţia unică privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate începând cu data de 7 februarie, ora 9.00. Pentru obligaţiile din luna ianuarie termenul limită de depunere este data de 25 februarie.

49 de petiţii depuse de sighişoreni pentru consilierii locali

Pe parcursul anului trecut Consiliul Local s-a întrunit în 12 şedinţe ordinare şi alte 12 şedinţe extraordinare, adoptându-se pe parcursul lui 2010 un număr de 236 de hotărâri. Principalele probleme dezbătute în cadrul şedinţelor Consiliului Local au fost legate de aprobarea bugetului local, stabilirea impozitelor şi taxelor locale, cofinanţarea unor proiecte de interes local, finanţate prin diverse programe UE, studii şi proiecte economico –sociale, administrarea domeniului public şi privat, servicii publice, comerţ şi turism, protecţie socială, conferirea titlului de “Cetăţean de onoare al municipiului Sighişoara”, aprobarea unor parteneriate. Şi sighişorenii s-au adresat anul trecut consilierilor locali cu diferite probleme. Sighişorenii au depus 49 de petiţii în atenţia Consiliului Local majoritatea petiţiilor sighişorenilor s-au axat pe probleme legate de repartizarea unor spaţii,închirieri, concesionări, stabilirea unor taxe ,scutiri sau reduceri de taxe şi impozite, vânzări spaţii medicale, terenuri şi locuinţe,schimb de locuinţe, probleme sociale, încheierea unor parteneriate de colaborare, lucrări edilitar –gospodăreşti, comerţ stradal dar şi  solicitări de finanţare activităţi culturale şi sportive.

Peste 1300 de cereri pentru atribuirea unei locuinţe în municipiu

Pe parcursul anului trecut la nivelul municipiului au fost depuse 18  cereri noi pentru atribuirea de locuinţe ANL, în total în momentul de faţă la nivelul Sighişoarei existând 886 de solicitări. Au depus cereri pentru locuinţe din fondul de stat  şi chiriaşii evacuaţi din casele retrocedate  în această situaţie aflându-se 142 de sighişoreni .  Alţi  35 de sighişoreni care nu deţin un spaţiu locativ şi nici posibilităţi pentru a-şi cumpăra sau închiria o locuinţă au depus cereri, în această situaţie aflându-se alţi 365 de solicitări. În total 1393 de sighişoreni aşteaptă să le fie atribuită o locuinţă iar pe parcursul anului trecut în urma disponibilizării unor spaţii locative au fost repartizate 5 locuinţe, 4 apartamente construite prin ANL şi o locuinţă socială. Tot anul trecut s-au depus 23 de cereri pentru atribuirea de loturi de teren pentru tineri, în baza Legii nr. 15/2003 pentru construcţia unei locuinţe (în total sunt 243 de solicitări), fiind repartizate în 2010 doar 3 loturi prin redistribuire.

Autorizaţii pentru mărţişoare

Pentru a comercializa mărţişoare agenţii economici sau persoanele fizice autorizate vor trebui să depună o cere pentru autorizare şi închiriere teren în acest sens. Anul trecut tarabele cu mărţişoare au fost amplasate în zona centrală dar şi în cartierul Bărăgan Târnava 2 şi la Stadion. Pe aceste tarabe s-au comercializat atât mărţişoare cât şi flori şi diverse cadouri sau suveniruri pentru sărbătorile lunii martie.

Cursuri de recalificare pentru şomeri

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Mureş a anunţat, iniţierea a 16 programe de formare profesională, în urma cărora 431 de persoane vor fi recalificate în 13 meserii. Programele,destinate unui număr de 392 de persoane, şomeri indemnizaţi şi neidemnizaţi, sunt finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar două programe, cu 41 de persoane, sunt finanţate din fondurile structurale europene. Cursurile au o durată de la 2,5 luni până la 7 luni,sunt cursuri cuprinse între nivele I-III. Potrivit directorului AJOFM Mureş, Reghina Fărcaş, cele mai căutate meserii, pentru care se şi organizează cursurile de calificare, sunt:administrator de pensiune turistică, bucătar, coafor, comerciant vânzător produse alimentare,instalator instalaţii tehnico-sanitare, manichiură-pedichiură, operator introducere prelucrare date, ospătar, tehnician maseur, zidar-pietrar-tencuitor, operator calculator şi reţele, asistent relaţii publice şi comunicare.

În Daneş se asfaltează străzile

Cinci kilometri de străzi interioare din satele comunei Daneş vor fi asfaltate până la sfârşitul primăverii acestui an. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 407.609 lei, inclusiv TVA, denumirea obiectivului de investiţii fiind „Modernizare străzi în comuna Daneş, judeţul Mureş”. Potrivit primarului comunei Daneş, Nicolae Mosora, proiectul  se desfăşoară în două etape. Prima etapă s-a realizat, deja la sfârşitul anului trecut, iar cea de-a doua se va finaliza în primăvara acestui an.

Anca Maria Radu

Legea privatizării fondurilor de vânătoare

În cadrul Şedinţei de Consiliu Local Sighişoara, executivul a adus în atenţia consilierilor  o informare privind intenţia de privatizare a fondurilor de vânătoare. Potrivit Legii nr. 407/2006, Legea privatizării fondurilor de vânătoare, tot mai multe administraţii publice locale au încercat privatizarea fondurilor şi preluarea lor din cadrul gestionării Romsilva. Legea nr. 407/2006, modificată şi completată, reprezintă în fapt o compilaţie a Legii nr. 103/1996. Principiile administrării şi gestionării faunei de interes cinegetic s-au păstrat însă, ca şi suprafaţă mare a fondurilor de vânătoare, ceea ce a favorizat o gestionare în continuare durabilă a acestei faune. Consilierii au fost informaţi că firma Terra Agro doreşte preluarea fondului de vânătoare al municipiului Sighişoara, din gestionarea Romsilva. Însă fiind vorba de o simplă informare nu a fost vorba de luarea unui vot.

Mihai Hofnăr, preşedintele Asociaţiei de Vânători şi Pescari din Sighişoara a declarat că  asociaţia beneficiază de un fond de vănătoare de 52.000 de hectare. Vom reveni cu detalii despre evoluţia acestui subiect.

Dorothea Sabina Dâlbea

Asocierea şi colaborarea – cheia succesului micilor fermieri

Participanţii la întâlnire

Deşi starea economică a României precum şi problemele de ordin administrativ, în special birocraţia excesivă, au creat un mediu destul de ostil pentru încurajarea şi dezvoltarea micilor ferme, există, iată, semne că situaţia s-ar putea schimba în bine în următoarea perioadă. Până acum micii producători au simţit pe propria piele că nu au cum să se descurce singuri: nu-şi pot aduce fermele în conformitate cu normele europene, din această cauză nu pot avea piaţă de desfacere pentru produsele lor; nu cunosc suficient de bine normele pentru accesarea fondurilor destul de generoase destinate dezvoltării micilor ferme, astfel că banii rămân necheltuiţi şi ulterior se pierd. Iar din această situaţie au de pierdut nu doar micii producători, forţaţi să-şi restrângă activitatea sau chiar să renunţe la ea, ci şi consumatorii care sunt astfel privaţi de produse agricole sănătoase, generând importul masiv al acestora în detrimentul produselor autohtone.

Întâlnirea de duminică a micilor producători agricoli din zona Târnava Mare a demonstrat că starea de fapt descrisă mai sus va deveni în curând doar o amintire neplăcută iar lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal pentru o regiune atât de bogată precum cea a Târnavei Mari.

În jur de 160 de producători agricoli din zona Târnavei Mari s-au reunit duminică, 30 ianuarie în sala de conferinţe a Hotelului Cavaler într-un cadru informal, la iniţiativa Fundaţiei ADEPT Transilvania, pentru promovarea fermierilor şi întreprinzătorilor din zonă, pentru a lua cunoştinţă de modul cum poate fi realizată această promovare, dar şi pentru schimburi de experienţă şi chiar pentru iniţierea de colaborări între ei. În cadrul întâlnirii au fost prezentate câteva modele de succes prin care fermieri din regiune au reuşit împreună să depăşească diverse obstacole, să obţină finanţări pentru activităţile lor şi în final să cunoască bunăstarea.

Astfel, Gheroghe Streza, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de caprine „Caprimed” din judeţul Sibiu, a vorbit despre excelenta colaborare a asociaţiei pe care o reprezintă, cu Fundaţia ADEPT prin intermediul căreia a obţinut consultanţă pentru accesarea fondurilor necesare desfăşurării activităţii fermierilor membrii ai asociaţiei. De asemenea, tot prin intermediul fundaţiei, produsele fermierilor au putut fi promovate la numeroase târguri de profil, ajungând astfel să fie foarte căutate inclusiv de către unele lanţuri de magazine din regiune. El a subliniat şi importanţa asocierii între micii fermieri ca modalitate de sprijin reciproc. Valeriu Popenţa, reprezentat al Asociaţiei „Calva” din Şeica Mare a arătat că şi succesul de care se bucură acum fermierii din asociaţie se datorează tot sprijinului oferit de Fundaţia ADEPT, iar asociaţia pe care o reprezintă a devenit model de conlucrare şi succes inclusiv în Europa.

Istvan Mar, reprezentant al Asociaţiei „Civitas” din zona Odorheiul Secuiesc, a prezentat eforturile pe care le-a făcut asociaţia pentru încurajarea producătorilor să valorifice fructele (mere, pere, cireşe) obţinând fonduri pentru amanjarea unui centru de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri şi gemuri. Acestea au acum foarte mare succes pe piaţă. De asemenea, asociaţia s-a impicat activ pentru salvarea varietăţilor de măr specifice zonei, unele dintre acestea fiind în pericol de dispariţie, precum şi în training-ul producătorilor în tehnici de îngrijire şi tăiere a pomilor fructiferi pentru îmbunătăţirea calităţii fructelor. Istvan Mar a precizat că centrul de procesare amenajat de asociaţia pe care o reprezintă este deschis pentru orice producător din zonă Târnava Mare care doreşte să-şi prelucreze fructele, cu condiţia ca acestea să fie obţinute din varietăţi specifice zonei.

Anca Dalmasso a prezentat modul în care, printr-o investiţie mică şi câteva idei inovatoare, se poate ajunge la rezultate spectaculoase într-o perioadă relativ scurtă. „Casa de pee Deal” din Saschiz este o marcă dezvoltată sub brandul zonei „Târnava Mare” de către Anca Dalmasso şi soţul ei, Charles Dalmasso, francez stabilit în Saschiz, cărora li s-au alăturat un prieten francez, Christoph Coret. Afacerea a pornit de la producerea murăturilor picante specifice Saschizului, ca apoi producţia să se diversifice. Astfel că acum „Casa de pe Deal” produce şi gemuri şi dulceţuri specifice Saschizului, dar a adus în prim plan şi preparate specifice nordului Franţei, cea mai cunoscută fiind dulceaţa de lapte. Toate aceste produse s-au bucurat de un mare succes la târgurile de profil atât în ţară cât şi în afară. Un alt element de inovaţie adus de „Casa de pe Deal” îl constituie faptul că aceasta este prima, şi deocamdată singura, asociere care şi-a deschis un magazin online prin intermediul căruia clienţii îşi pot comanda produse dorite iar acestea le sunt livrate acasă.

Florentina Călugăr a vorbit în calitate de reprezentantă a Asociaţiei „Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor” prezentând activităţile şi scopurile acesteia şi cum acest GAL poate veni în sprijinul micilor producători din zona Târnava Mare. Despre activitatea GAL Dealurile Târnavelor însă, vom avea un material mai amplu la momentul potrivit, mai ales că această asociaţie se poate număra printre cele 80 de GAL-uri din ţară care va beneficia de o finanţare de peste 2 milioane de euro prin LEADER (măsuraUniunii Europene pentru Legături între Acţiuni pentru Dezvoltarea Economiei Rurale).

La finalul întâlnirii a fost organizată şi o tombolă prin care participanţii au putut câştiga numeroase obiecte utile sau necesare muncii în gospodărie, de la articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, până la unelte sau chiar materiale de construcţie, premiul cel mare fiind o excursie de documentare în Norvegia.

Adrian Diţă

Referinţe: Întâlnirea micilor fermieri şi întreprinzători din zona Târnava Mare – Sala de conferinţe a Hotelului Cavaler – 30 ianuarie 2011

Vezi articole mai vechi ale aceluiaşi autor (perioada 2003 – 2005)

Două milioane de euro pentru încălzirea spitalului

Un sistem performant de încălzire, deopotrivă economic şi ecologic, va fi achiziţionat pentru Spitalul Municipal. De remarcat este faptul că banii provin din fonduri europene, cofinanţarea de la Consiliul Local reprezentând doar 10% din valoarea investiţiei. Proiectul prevede instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire iar instalaţia nouă cu panouri solare şi tuburi radiante va capta razele solare şi prin infraroşu, asigurând astfel  încălzirea apei pentru o perioadă de cel puţin şapte luni din an.

2.000.000 lei din fonduri UE, pentru sisteme de încălzire regenerabilă. Beneficiar: Spitalul Municipal Sighişoara

Consiliul Local Sighişoara a fost convocat luni, 17 ianuarie, în Şedinţă  Extraordinară  ,  pentru  a vota accesarea unui program care vizează energia regenerabilă. Benenficiarul acestei investiţii fiind spitalul municipal Sighişoara, care înregistrează momentan costuri foarte ridicate pentru întreţinerea instituţiei.

Proiectul de hotărâre privind aplicarea la „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult”  a fost votat în unanimitate de către cei 13 consilieri în funcţie şi prezenţi la şedinţa extraordinară de luni, 17 ianuarie, 2011. În acest fel ei şi-au exprimat acordul cu privire la contractarea finanţării din Fondul pentru Mediu a sumei de 2.000.000 lei din care Sighişoara nu trebuie să susţină decât 10% din bugetul local.

„Finantarea se acorda prin modalitate nerambursabilă, ca procent din cheltuielile  eligibile ale  parteneriatului”  a declarat în raportul de specialitate Mihai Ioan Maior, directorul Agenţiei pentru Managementul Energiei Sighişoara (AMES). Instalaţia nouă cu panouri solare şi tuburi radiante va capta razele solare şi prin infraroşu, asigurând astfel, cel puţin încălzirea apei pentru o perioadă de 7 luni din an şi oferind astfel reduceri consistente ale costurilor actuale necesare încălzirii Spitalului. Consilierii locali ar fi dorit să colaboreze cu proiectanţii proiectului pentru găsirea unei soluţii mai ample decât simpla încălzire a apei, deşi pe de altă parte, viceprimarul, Sorin Savu a explicat că suportul noii instalaţii va fi tot circuitul vechi de ţevi şi că nu există o altă soluţie, mai oportună. Depunerea finală a dosarului va avea loc în data de 31 ianuarie, în urma unei prelungiri a termenului limită.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Panouri solare pentru asigurarea energiei unei grădiniţe din Sighişoara

Inaugurarea sistemelor solare de producere a energiei electrice şi termice pentru Grădiniţa nr. 6 din Sighişoara

Drept la replica – Banii pentru reparații la zidul Cetății sunt așteptați din 2008

În ultima perioadă s-a răspândit, cu sprijinul larg al presei locale, zvonul cum că Sighişoara ar fi în pericol să fie scoasă de pe  lista Patrimoniului Mondial motiv pentru care ar fi monitorizată de UNESCO. S-a mai spus apoi că municipalitatea sighişoreană trebuie să fie sesizată de … Obama vizavi de starea Cetăţii Medievale, că  nu are proiecte pentru finanţare depuse  – apoi s-a revenit spunându-se că acestea ar exista dar că ar fi fost depuse prea târziu -  că nu s-ar fi făcut investiţii în Cetate etc.

În ceea ce privește, am tăria de a răspunde oricărei întrebări care mi se pune de către un cetățean – fie el și parlamentar. Pot răspunde şi unei întrebări care dă  tilul unui  articolul semnat …JSR, neavând nimic de ascuns, însă e cel puţin ciudat să te ascunzi în spatele unor iniţiale ca să afli răspunsuri pe care le-ai fi putut obţine foarte simplu punând întrebarea direct.

Pentru că vorbeam de răspunsuri, le voi exprima în cele ce urmează, nu inainte de a face un scurt rezumat al acestui ”dialog”. În articolul transmis săptămâna trecută spre publicare în săptămânalul Jurnalul Sighişoara Reporter, ca  replică a celui în care se afirma că Sighişoara este monitorizată de UNESCO din cauza lipsei investiţiilor, cu referire şi la comunicatul biroului de presă al patronului publicaţiei în care se reluau nişte acuze mai vechi privind indolenţa municipalităţii vizavi de solicitarea de finanţări pentru Cetate,  demontam succint afirmaţiile neadevărate în sensul că:

-da, s-au depus proiecte pentru finanţare pentru restaurarea şi conservarea Cetăţii Medievale în termenul stabilit, din păcate aflate pe lista de rezervă “din lipsă de fonduri”, are fonduri însă au apărut ca prin farmec când a venit vorba de Rupea, Tg. Mureş sau Braşov

-monitorizarea tuturor monumentelor UNESCO face parte din politica organizaţiei şi se întâmplă la fiecare doi ani – ultimul raport de monitorizare  a fost în 2010 iar următorul va fi în 2012.

-investiţiile de peste 6 milioane de Euro derulate în Cetate s-au făcut din bugetul local şi din împrumuturi,  deci nu de la bugetul de stat

-100.000 lei alocaţi de la bugetul de stat în anul 2007 au fost utilizaţi pentru repararea în regim de urgenţă a  Zidului Cetăţii prăbuşit în apropierea Turnului Fierarilor în primăvara lui 2005

- din păcate,  nu am avut niciun fel susţinere la Bucureşti pentru aprobarea finanţării proiectelor depuse în ultimii doi ani, proiecte ample care, reamintesc că această ocazie, vizau turnurile şi zidurile Cetăţii Medievale precum şi amenajarea Sălii Sander în Centru de Informare şi Promovare Turistică, valoarea acestora fiind de 10,5 milioane Euro.

Într-adevăr, nu am menţionat suma de 80 mii lei,  alocată din fondul naţional de rezervă bugetară a Guvernului prin HGR 605/2009 pentru strada Scării din Cetatea Sighișoara, din motive întemeiate, pe care le voi dezvălui la momentul potrivit. Prin acel act normativ – despre care ni se spune că a fost inițiat de către dl. Senator Bașa, s-au alocat Cetatea Medievală Sighişoara – str. Scării s-au alocat 80 mii noi în timp ce localităţi ca Albeşti, Saschiz, Batos, Rupea au primit doar pentru cheltuieli curente sume variind între 50.000 şi 70.000 lei, asta ca să dăm numai câteva exemple. O privire aruncată peste aceste anexe, ne dezvăluie şi alte situaţii care în contextul de faţă au însemnănatea lor: În timp ce singura  Cetatea medievală locuită din sud estul Europei , înscrisă de 10 ani pe lista Patrimoniului Mondial care a depus cereri de finanţare de peste 10 milioane de Euro a primit 80 mii lei investiţia  Reabilitare cămin cultural, sat Chesinţ, comuna Zăbrani judeţul  Arad a primit suma de 88.000 lei Sectorul 6 a primit 280.000 lei pentru Centrul European din Drumul Taberei , Primăria Năsăud a primit 500.000 lei, Sediu Primărie, comuna Turdaş   Hunedoara  280.000 lei, Clubul Sportiv Pandurii – Lignitul Târgu  Jiu, Gorj 280.000 lei – amenajarea unui teren de Streetbal,   Cămin cultural Firiza – Baia Mare , Maramureş, 180.000 lei, Sediu nou administrativ, comuna Solovăstru, Mureş  70.000 lei, Cinematograf şi Teatru, municipiul Slatina, Olt 280.000 lei, Întreţinere periodică sistem rutier Calea  Dorobanţilor, inclusiv repararea   trotuarelor aferente Cluj  a primit   4.000.000. Reabilitarea clădire  ”Palat administrativ fostul sediu al judeţului Putna”  Vrancea, 1.120.000 lei” Exemplele ar putea continua dar cred că cele prezentate mai sus sunt edificatoare.

Dacă tot s-a adus vorba despre acest subiect, ar fi bine să-l clarificăm până la capăt şi să spunem că,  din cei aproape 142.000.000 lei Sighişoara a primit prin acel act normativ emis de guvern… 80 mii lei. Cine doreşte detalii poate consulta HGR nr. 605/2009 cu cele trei anexe  unde poate vedea cât de echitabil au fost împărțiți acești bani proveniți din TVA-ul trimis, inclusiv de Sighișoara, la bugetul central.          

Şi pentru că JSR mă întreabă ce s-a întâmplat cu cei 80 mii lei alocaţi prin HGR 605/2009 pentru “Cetatea medievală Sighişoara – Str. Scării” răspunsul meu este următorul: acei bani au fost folosiţi pentru reabilitarea monumentului Scara Școlarilor.. Zidul de pe str. Scării este cuprins în proiectul de reabilitare a Complexului Cetăţii medievale care trebuie tratat ca un întreg nu pe bucăţele. În concluzie, suma acordată cu generozitate de  Guvern a fost folosită  pentru strada Scării așa cum a fost destinația stabilită prin HGR 605/2009, orice alte speculații fiind cel puțin tendențioase….

Pentru a nu lăsa lumea în confuzia în care au fost aruncați de semnatarul articolului cu pricina, indiferent cine ar fi acesta, mai vreau să sublinez că, pe strada Şcolii nu există niciun zid, cum se afirmă în preambul, iar poza care ilustrează articolul nu are nicio legătură cu textul, întrucât prezintă o porțiune de zid de lângă Biserica Catolică, şi această porţiune fiind dealtfel cuprinsă în amplul proiect care așteaptă din 2008 bunăvoința guvernanților pentru a fi finanțat.

Cu acest prilej aș vrea să reamintesc domnului Senator Bașa și tuturor sighișorenilor faptul că Municipiul Sighișoara a depus 18 proiecte de finanțare din fonduri europene sau guvernamentale având o valoare totală de 31 milioane de Euro. Detalii despre aceste proiecte precum și stadiul în care se află cererile de finanțare,  pot fi aflate oricând printr-o simplă solicitare făcută către noi.

Restul finanțărilor la care se face referire în articol: pentru studiul de fezabilitate al grădiniței din centrala termică, Centură ocolitoare sau pentru Spital au fiecare povestea lor care  a fost prezentată, în termeni reali, opiniei publice. Desigur că există libertatea de exprimare de care te poți bucura mai mult când ai monopolul presei dar, sunt convins că cine a vrut să afle adevărul a știut să citească, dincolo de comentariile  sau imaginile prezentate în presa locală.                                        

Qui prodest?

Textul de mai sus, a fost trimis spre publicare, în virtutea  elementarului drept la replică dar, din păcate …. s-a pierdut pe drumul dintre redacție și tipografie. Deși a fost preluat de alte publicații, cărora le mulțumesc pe această cale, voi mai încerca o dată la JSR pentru că, cred cu tărie în libertatea de exprimare a fiecăruia din noi, drept consfințit de Constituția României. Și, pentru că seria întrebărilor retorice a continuat în acea ediție în care nu s-a găsit spațiu pentru  a acorda dreptul la replică, consider că, sunt din nou pus în situația de a prezenta și punctul meu de vedere vizavi de ”Ce se întâmplă cu Sighișoara?” Această întrebare și-o pune de data asta în mod explicit domnul senator – semnând articolul – și mă așteptam ca aricolul pe care îl prefațează să atingă subiecte  care ne dor.  cum ar fi cel legat de lipsa finanțărilor pentru proiectele depuse de noi. Din păcate, din nou au fost ignorate precizările și argumentele concrete  ale subsemnatul publicate chiar în săptămânalul pe care Domnia sa îl patronează. Acestea au fost expuse inclusiv în rândurile de mai sus așa că poate măcar acum le reține. Un dialog constructiv pe aceste teme  – cu argumente și contraargumente ar fi de dorit în locul acestui veritabil „dialog al surzilor” la care, din respect pentru sighișoreni, nu susbscriu.

Dacă ”urechile” distinsului nostru parlamentar au prins frânturi din conferința de presă la care au fost prezentate noutăți privind administrarea ariei protejate de pe Platoul Breite, posesoarea acestora neînțelegând mare lucru din ceea ce s-a discutat, era normal să ceară clarificări, sau să aștepte următoarea conferință de presă când s-a și anunțat că va fi invitat reprezentantul Societății ”Progresul Silvic” Sibiu, pentru a se lămuri. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar subiectul a fost, din nou, folosit ca  pretext al unor alte acuze îndreptate spre Primarul municipiului.

Este regretabil faptul că un parlamentar al României nu cunoaște legile țării. Este regretabil că doi parlamentari mureșeni nu comunică atunci când se iau decizii legate de județul pe care ei îl reprezintă. Actul normativ în baza căruia administrarea ariilor protejate se acordă, prin licitație de către Ministerul Mediului și Pădurilor datează din 2008 – Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 1533. Acum domnul senator își exprimă în mod public intenția de a lua legătura cu dl. Laszlo Borbely, mă întreb însă ce l-a oprit să ia legătura până acum și să-i pună acele întrebări care îl frământă? Cine l-a oprit să vină la Primărie pentru a discuta deschis și direct orice alte probleme sau pentru a primi răspunsuri la întrebările puse retoric în presa Domniei Sale? Lupta acerbă pentru cei 80 mii lei din cei 142.000 mii lei răspândiți prin satele și cătunele țării? Că altceva nu știm să fi făcut pentru Sighișoara …

Ca să îl scutim de acest efort redau mai jos, succint datele problemei: Licitația pentru administrarea ariei protejate de 248.000 ha care începe undeva la Rupea și se sfârșește dincolo de Dumbrăveni a avut  loc în două sesiuni, una în martie 2010 la care a participat Fundația Mihai Eminescu Trust care nu a reușit să obțină administrarea respectiv cea de-a doua, în iunie 2006 când Societatea – nu comercială! – Progresul Silvic Sibiu a participat și a convins comisia de capacitatea și bunele intenții vizavi de această întinsă arie protejată, din care Platoul Breite este doar o mică parte. Dată fiind existența unei finanțări de 4 milioane de Euro, a cărei cerere de finanțare scrisă de un consorțiu de fundații (WWF, ADEPT, MILVUS și MET) a fost avizată de actualul administrator, precum și a unui proiect care se va finaliza în aprilie 2011, prin bunăvoința administratorului, se va aștepta această dată pentru preluarea totală a activității pe Breite.

Mai fac precizarea că, până la organizarea licitației și încheierea contractului de administrare, custodia ariei protejate de pe Platoul Breite a fost asigurată în baza unui contract semnat pe de o parte de Ministerul Mediului și Pădurilor iar pe de altă parte de Municipiul Sighișoara și Fundația Mihai Eminescu Trust. Acest contract a încetat, de drept în momentul în care s-a încheiat contractul între Ministerul Mediului și Pădurilor și Progresul Silvic. Municipiul Sighișoara rămâne proprietarul acestei arii protejate dar, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum, nu va mai avea nicio obligație în a participa la finanțarea proiectelor de conservare și care se vor derula în acea zonă. Este populist și demagogic să afirmi că suntem în pericol să pierdem Breitele la fel cum, nu de mult, se spunea în același registru, că Sighișoara este în pericol să fie scoasă de pe lista UNESCO. De indiferență ar putea fi vorba, probabil, atunci când dovedești  că nu ai habar de ceea ce fac colegii tăi de … colegiu, de ceea ce se întâmplă efectiv în orașul care te-a trimis în Parlament pentru a-i susține interesele.

Eu sunt un om al dialogului dar așa cum am precizat mai sus, un dialog direct și onest, nu unul ”al surzilor” . Am fost, sunt și voi fi deschis oricărei colaborări pentru binele orașului. Nu am avut până acum niciun fel de propunere constructivă și niciun fel de susținere din partea domnului Senator a proiectelor aflate în Strategia de dezvoltare a Sighișoarei. Acest mod de a pune întrebări publice doar pentru a-ți fi auzită vocea,  nefiind în mod real interesat de răspunsuri sau de a pune umărul la soluționarea problemelor reale, nu folosește nimănui. Nu eu sunt cel care a început acest tir de de acuzații nefondate în presă. Am însă datoria de a le răspunde și a demonstra faptul că ele au fost făcute, cel puţin din necunoaşterea problemelor ca să nu spun din lipsa bunelor intenții.

În final repet întrebarea cui folosește această „colaborare” în care întâi se aruncă cu vorbe și noroi și apoi se sare în sus pentru că se răspunde  argumentat afirmațiilor tendențioase? Sighișorenilor în niciun caz.

Ioan Dorin Dăneșan, Primarul Sighișoarei

Referințe: A cui e Platoul Breite???

 Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Ce s-a întâmplat cu banii pentru reparaţii la zidul Cetăţii?

Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Senatorul Petru Başa (Sursa foto: Târnava TV)

Ne punem această întrebare despre oraşul nostru când vedem că lucrurile nu se desfăşoară aşa cum ar trebui, fiind scăpate, voit sau inconştient, de sub control, când vedem că alţii îţi intră în ogradă,  iar cel pe care l-ai ales să-ţi păzească bunurile este luat mereu prin surprindere, constatând unele  lucruri doar după ce acestea s-au petrecut şi căutând în general vinovaţii nu aici, ci aiurea.

Am făcut această  introducere surprins că domnul primar află din presă, de la Ministrul Culturii sau de la Secretarul de Stat din Ministerul Dezvoltării şi Turismului, că nu se realizează investiţiile ce ar trebui pentru protejarea şi restaurarea Cetăţii. Mai rău domnul primar află, doar după şase luni, de la organizarea unei licitaţii, că Rezervaţia de stejari multiseculari de la Breite  a trecut în administrarea unei societăţi, mai precis a Societăţii Progresul Silvic filiala Sibiu. În aceste condiţii, contractul de custodie încheiat între Consiliul Local şi Fundaţia Mihai Eminescu Trust devine nul. Pentru că nu mi se pare normal să fii indiferent la ce se întâmplă în jurul tău, ca reprezentant ales al sighişorenilor ca şi domnul primar dealtfel, mă voi adresa ministrului Mediului şi Pădurilor pentru a afla de ce custozii rezervaţiei sau cel puţin unul dintre custozi, în speţă Consiliul Local Sighişoara, nu a fost informat despre aceasta licitaţie şi cine avea obligaţia informării.

Pentru că în planurile de management ale rezervaţiei s-au investit deja bani, mă simt obligat moral să îl întreb pe domnul ministru dacă aceste planuri se vor mai pune în aplicare şi mai ales ce avem de câştigat noi sighişorenii din acest nou contract. Realizez acest demers pentru că o indiferenţă te poate aduce la stadiul de a pierde ceea ce este al tău. Extrapolând pot spune că o indiferenţă te poate face spre exemplu să susţii alte oraşecu o putere financiară mai mare ca a ta (indiferent că e vorba de o candidatură pe lista UNESCO, sau investiţii în cadrul unui operator regional în care unii beneficiază de investiţii iar tu de costuri), o indiferenţă te poate face să te întrebi în câţiva ani „Breitele nu aparţinea odată Sighişoarei?”.

În  ceea  ce  priveşte  implicarea  şi  susţinerea  în  problemele oraşului, în calitatea de parlamentar am lansat invitaţia pentru dialog şi susţinere pentru toate localităţile din colegiul senatorial. Unele, printre care amintesc spre exemplu doar Luduş, Târnăveni, Daneş, Saschiz, au înţeles chemarea au cooperat şi chiar am reuşit să le sprijin cât se poate de concret. Sunt profund dezamăgit că tocmai Sighişoara, oraş  în care locuiesc şi eu, şi care rar are şansa de a avea un senator în Parlamentul României, să nu se afle printre primele oraşe care vor răspunde prompt acestei solicitări. Nu e normal ca din cauza unor orgolii politice oraşul nostru să nu fructifice această posibilitate de susţinere.

Mi-ar face plăcere ca la Legea Bugetului de Stat şi în alte situaţii să pot prezenta proiecte ale oraşului pentru care este necesară finanţare. Dar pentru aceasta este însă nevoie de colaborare, de dorinţa şi putinţa de a trece peste unele orgolii în ideea de a realiza ceva pentru oraşul nostru. Când va exista această dorinţă, locul scuzelor şi al acuzelor va fi luat cu siguranţă de propuneri de colaborare şi susţinere pentru proiectele atât de necesare Sighişoarei.

Senator, Başa Petru

Ce s-a întâmplat cu banii pentru reparaţii la zidul Cetăţii?

Foto: Adrian Diţă

Începem să ne punem această întrebare după ce în ediţia trecuta a săptămânalului sighişorean JSR, primarul municipiului Dorin Dăneşan semna personal un articol în care preciza că dinainte de 2008 nu a mai primit nici un ban de la bugetul central. O astfel de afirmaţie a fost surprinzătoare şi pentru senatorul Başa Petru care a făcut demersuri  în urma cărora a fost emisa HG 605/2009 care prevedea alocarea a 80 mii de lei pentru reparaţii la zidul din strada Scolii din Cetatea Medievală.

“Gravitatea afirmaţiei este cu atât mai mare cu cât s-ar dovedi că este reală. Pe de o parte nu cred că domnul primar face afirmaţii fără acoperire in faţa sighişorenilor, pe de alta parte este foarte grav dacă banii nu s-au folosit conform destinaţiei şi mai mult vorbim ca şi când aceştia nu ar fi existat niciodată. Îi reamintesc domnului primar că prin HG 605/2009 a fost alocată Sighişoarei suma de 80 mii de lei pentru reparaţii la zidul din strada Şcolii . În urma demersurilor făcute am obţinut aceşti bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, după ce am prezentat oficialilor de la Bucureşti pericolul pe care îl reprezenta acest zid prăbuşit atât în ce priveşte distrugerea acestei valori care este Cetatea Sighişoara cât şi în ceea ce priveşte siguranţa elevilor, această bucată de zid de sprijin prăbuşit în anul 2007 aflându-se în strada Şcolii la urcarea spre liceul Joseph Haltrich. La momentul respectiv nu am primit vreun studiu de la municipalitate, nu mi s-a cerut sprijin în rezolvarea acestei probleme, dar am considerat că este de datoria mea să ajut municipalitatea în rezolvarea problemei. Am considerat acest lucru şi cred că ar trebui să considere la fel mai ales reprezentanţii municipalităţii pentru că în momentul în care primeşti în administrare o astfel de valoare arhitectonică şi patrimonială cum este Cetatea Sighişoara, trebuie să fi conştient că aceasta nu îţi aparţine, dar din poziţia pe care o deţii ai o responsabilitate deosebită pentru conservarea şi restaurarea ei. În ceea ce priveşte o colaborare cu municipalitatea, personal am solicitat de nenumărate ori primarului şi altor reprezentanţi ai administraţiei să fie deschişi pentru ca împreună să putem găsi soluţii la problemele existente în oraş şi care şi-ar putea găsi soluţionare în sensul finanţării. Adresez acum public această solicitare de conlucrare pentru că va urma Legea Bugetului de

Foto: Adrian Diţă

Stat la care noi parlamentarii putem aduce amendamente pentru alocare de fonduri în funcţie de necesităţile şi solicitările din teritoriu. Sper ca măcar de data aceasta domnul primar să vină cu propuneri pentru finanţare pe care să le susţin la rândul meu în Parlament pentru a obţine fondurile necesare.

Revenind la afirmaţia conform căreia Sighişoara nu a mai beneficiat de bani de la bugetul central din 2008, nu pot sa spun decât că Sighişoara a primit bani nu doar pentru zidul de sprijin de pe strada Şcolii, a primit bani pentru reparaţii la Spitalul Municipal, va primii bani pentru o grădiniţă în cartierul Bărăgan, pentru demararea procedurilor pentru şoseaua de centura şi pentru multe alte proiecte chiar şi într-o perioadă atât de dificilă din punct de vedere al finanţărilor. Eu ştiu ce demersuri realizez pentru oraş, probabil ştie şi domnul primar în momentul în care se realizează alocarea bugetară sau se emit Hotărârile de Guvern, cine a făcut demersurile pentru obţinerea fondurilor. Dar de la a ştii şi a nu recunoaşte şi până la a afirma că nu s-au primit bani e cale lungă. Sper să nu fie şi cale de urmat a organelor abilitate, a Corpului de control sau a altor organisme care ar trebui să vadă ce s-a întâmplat cu banii, dacă Hotărârea de Guvern pentru alocarea lor există iar primarul spune ca nu a primit nici un fond” a declarat senatorul Başa.

Aşteptam să vedem dacă primarul a ascuns realitatea sighişorenilor în ceea ce priveşte alocarea fondurilor sau ce s-a întâmplat efectiv cu acestea. Aşteptăm cu interes să vedem dacă municipalitatea va cere sprijinul şi va conlucra cu reprezentantul Sighişoarei în Parlament pentru realizarea unor obiective importante pentru noi toţi. Vom încheia într-un ton optimist şi poate mobilizator spunând că „În viaţă nu este important ceea ce ai vrut să faci dar nu ai reuşit din anumite motive ci ceea ce ai reuşit să faci efectiv”.

JSR

Referinţe: Drept la replică: Ministrul Culturii nu știe că în Sighișoara s-au făcut investiții

Comunicat de presa – Cetatea Sighisoara in pericol – Biroul de presa al senatorului Petru Basa (2 noiembrie 2010)

Ministrul culturii spune că Sighişoara este monitorizată de UNESCO pentru că nu a făcut investiţii

Municipalitatea acuzată de secretarul de stat la Ministerul Dezvoltării

Notă: Răspunderea pentru conţinutul materialelor publicate atât în ediţia tipărită a săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter, cât şi pe acest site, aparţine în exclusivitate autorilor. La fel şi răspunderea pentru greşelile de ortografie şi/sau  exprimare şi pentru “derapajele” de etică profesională. Administratorul acestui blog (site alternativ al săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter), în speţă Adrian Diţă, nu-şi asumă nici un fel de răspundere pentru materialele pe care le posteză, decât pentru cele ce apar cu semnătura “Adrian Diţă” şi care-i aparţin. Opiniile formulate explicit sau implicit în articolele postate pe acest blog nu reprezintă neapărat şi poziţia administratorului acestui blog şi nu şi le asumă, cu excepţia opiniilor formulate sub semnătura “Adrian Diţă”.

Consilierii sighişoreni sub presiune

Sursa foto: Târnava TV

Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe extraordinare a Consiliului Local (care a avut loc în data de 8 noiembrie a.c.) s-au aflat proiecte importante mai ales pentru viitorul urbei, fapt care i-a supus pe aleşi unui efort sporit de analiză şi discernământ. Ei au avut curajul chiar să spună nu tentativei Primăriei de a se împrumuta pentru susţinerea financiară a unor proiecte.

Consilierii au refuzat un împrumut bancar de 15 milioane de lei

Şedinţa Extraordinară de Consiliu Local care s-a desfăşurat luni, 8 noiembrie, la Primăria Municipiului Sighişoara, în prezenţa a 15 consilieri în funcţie la începerea şedinţei, a readus în discuţie un punct suplimentar referitor la proiectul azilului de bătrâni din strada Ana Ipătescu, în clădirea fostei Case de Copiii.

Consilierii locali, reuniţi în sala de şedinţe la orele 14.00, au acceptat ordinea de zi, suplimentată cu acest proiect de hotărâre. În dreptul proiectului de hotărâre privind aprobarea listei de investiţii prioritare în cadrul ˝ Extinderii şi reabilitarii sistemului de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Mureş ˝prezentat de către Emil Fabian, Directorul Aquaserv Sighişoara, consilierii şi-au dat votul în unanimitate. La fel au făcut şi în dreptul studiului de fezabilitate privind proiectul Azilul de bătrâni din strada Ana Ipătescu, fiind vorba de modificarea unor valori datorită inflaţiei şi ordonanţei de urgenţă nr.58. Din nefericire proiectul a fost respins de la finanţarea nerambursabilă iar unii consilieri au cerut explicaţii, în ideea că dosarul nu ar fi fost complet, în mod special consilierul PDL  Adrian Eftimie  a cerut executivului  prezentarea unei liste cu proiectele depuse de către Primaria Sighişoara în ultimii 2-3 ani, pentru a verifica eficienţa aparatului administrativ în ceea ce priveşte accesarea acestor fonduri.

Subiectul suplimentar a fost prezentat la final de către primarul muncipiului Sighişoara, Ioan Dorin Dăneşan, fiind vorba de Proiectul de hotărâre privind aprobarea contractării unei finanţări rambursabile interne în valoare de aproape 15 milioane de lei, pentru o perioadă de 20 de ani, bani necesari unor proiecte care au rămas fără finanţare nerambursabilă, printre care amintim Azilul de bătrâni şi reparaţii la Muzeul de Istorie. Deşi proiectul de împrumut a fost sprijinit de unii consilieri, în ideea că descentralizarea înseamnă şi autonomie administrativă, alţii  au fost de părere că nu pot lăsa datorii de milioane de lei  generaţiilor care vor veni la putere în anii următori, chiar dacă directorul economic a fost de părere că gradul de îndatorare de la bugetul local este în proporţie de 17%, din maximul de 30%. Proiectul a fost respins cu 8 abţineri şi 8 voturi.

Serviciul de Salubrizare Publică al Primăriei e adjudecat de ATT

Serviciul de Salubrizare Publică a fost dat de către municipalitate în administrarea  companiei ATT. Deşi proiectul de hotărâre a confruntat opoziţia a 5 consilieri care s-au abţinut de la vot, proiectul a trecut cu o majoritate simplă. Serviciul de Salubrizare Publică pentru groapa ecologică de gunoi a municipiului Sighişoara a fost trecut pe numele ATT, în situaţia în care Primăria Muncipiului Sighişoara nu mai poate face angajări, în condiţiile ordinului guvernamental care a blocat sectorul public de angajări iar proiectul de sortare şi reciclare a rezidurilor menajare trebuie derulat. În aceste condiţii, este necesară angajarea a 20 de persoane care să asigure funcţionarea staţiei de sortare în condiţii normale, în acest sens fiind deja selectaţi 15 angajaţi. Viceprimarul municipiului, Sorin Savu a sprijinit acest proiect, solicitând consilierilor să-şi de-a votul chiar dacă dosarul nu a fost foarte bine elaborat, urmând ca  ulterior în 2-3 luni de activitate să ceară companiei ATT un raport prin intermediul căruia consilierii să stabilească noi criterii de organizare. Pet-urile se sortează pe culori iar dopurile separat, acestea din urmă fiind mai scumpe, toate aceste informaţii preţioase au fost obţinute de către reprezentanţii conducerii ATT, în urma unui schimb de experienţă cu firme de profil din Mediaş,  a declarat Mircea Oprea, director ATT. Cert este că acest serviciu reprezintă încă un pionerat pentru firma ATT. Consilierii au solicitat însă un amendament: supravegherea staţiei de sortare, în ideea că baloţii sortaţi riscă să fie furaţi ulterior, dacă nu există pază.

Dorothea Sabina Dâlbea

Preţuri exagerate la apă şi canal în 2015?

În  2015  în municipiu faţă de preţul  actual aprobat al apei potabile şi canalizării s-ar putea ajunge la tarife cu 155% mai mari la apă şi cu 240% mai mari la canal. Este vorba despre tarife evaluate pentru a suporta contribuţia Sighişoarei la proiectul Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş din cadrul POS Mediu, proiect ce urmăreşte creşterea calităţii apei potabile şi modernizarea staţiei de epurare. Emil Fabian directorul operatorului local de apă şi canalizare a declarat totuşi că este vorba despre o estimare şi că şi în momentul de faţă nu se practică preţurile aprobate ci unele cu mult mai mici. În cadrul operatorului regional poziţia Sighişoarei este nesemnificativă în momentul luării unei decizii potrivit chiar şi executivului local, dată fiind cota de reprezentare în Consiliul de administraţie.

Referinţe: Preţuri de Sahara pentru apa potabilă din Sighişoara…

Licitaţie pentru salubrizare

Cel mai probabil la sfârşitul lunii noiembrie va avea loc în municipiu licitaţia pentru  atribuirea serviciului de salubrizare. Această licitaţie a generat mai multe discuţii în rândul consilierilor locali consilierii PNL abţinându-se la mai multe şedinţe de la vot acuzând că nu le  sunt prezentate informaţii despre licitaţie. Caietul de sarcini pentru licitarea serviciului de salubrizare a fost întocmit dar acesta este contestat de către o firmă din Bucureşti. Potrivit municipalităţii contestaţia se referă la numărul de utilaje solicitate pentru efectuarea acestei activităţi. În cadrul licitaţiei criteriul de atribuire: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Contractul de licitaţie are ca obiecte de activitate precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, întreţinerea căilor publice, curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice, colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public, colectarea, transportul deşeurilor voluminoase şi a celor din activităţi de construcţii şi demolări.

Referinţe: Rebeliunea consilierilor liberali

Anca Maria Radu

Notă: Articolele de mai sus au fost postate pe site aşa cum au apărut în ediţia tipărită a săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter. Se pare însă că între acestea există “oarece” neconcordanţe în ce priveşte subiectul “serviciul de salubrizare al municipiului Sighişoara”. Aştept cuvenitele rectificări pentru a elimina ambiguitatea din acest material şi pentru o mai corectă informare a cititorilor noştri. (Adrian Diţă, admin www.jsreporter.wordpress.com)

Drept la replică: Ministrul Culturii nu știe că în Sighișoara s-au făcut investiții

… pentru că nu a dat niciun ban pentru Cetatea Sighișoarei

Cam asta ar fi trebuit să apară în presa locală dacă reprezentanții acesteia s-ar fi documentat înainte de a publica un  articol plin de inexactități și afirmații neadevărate.

Atât dl. Paleologu cât și actualul Ministru au doar opinii critice față de Sighișoara care au fost preluate de presă dar niciunul nu a fost interesat vreodată să ajute Sighișoara la conservarea patrimoniului sau la susținerea evenimentelor culturale.

Sighișoara a fost în ultimul timp ocolită sistematic de finanțări  nici măcar la  Campania Restaurare nu am avut noroc, deși toată lumea ne vedea a fi câștigători am fost luați ”la mustață”, zice-se,  de Herculane unde există un monument de care nimeni nu auzise până atunci… Nici în televoting nu mai poți să ai încredere …

Din păcate, declarația de la Sibiu a lui Kelemen Hunor, făcută în contextul în care se dorește introducerea cu forța a Sibiului pe lista UNESCO după principiul ”dacă voi nu mă vreți eu vă vreu”,  a aruncat înspre mass media acuzația nefondată cum că nu s-ar fi făcut investiții la Sighișoara, motiv pentru care ar fi monitorizată de UNESCO. Pe celaltă pagină a ziarului , colegii de coaliție al domnului Ministru îi țin isonul și îl invocă ironic pe Obama ca singurul care ar putea să atragă atenția municipalității vizavi de Cetate. Domnul Murgeanu, secretar de stat al ministerului care a aruncat cu milioanele de Euro în jurul oranj al Sighișoarei: Tg. Mureș, Rupea și Brașov a declarat că Sighișoara ar fi avut posibilitatea să acceseze bani europeni pentru Cetate. Această posibilitate a avut-o și a și folosit-o încă de pe vremea când Ministrul Dezvoltării era dl. Blaga însă, dacă  Cetatea Rupea a fost considerată mai importantă decât Cetatea Sighișoarei pe rațiuni de cromatică, ce putem să mai zicem… Acolo, la evaluarea proiectelor depuse toate în termenul stabilit,  ar fi fost nevoie de susținerea reprezentanților mureșeni, nu la UNESCO, unde am intrat pe puterile noastre și unde dealtfel ei nu au niciun fel de  influență.

Pentru cei care nu știu, UNESCO solicită și primește rapoarte de monitorizare pentru toate monumentele înscrise în lista Patrimoniului mondial. Într-adevăr raportul pentru Sighișoara aferent perioadei 1999-2006 a conținut unele note critice, dar acestea au fost soluționate ulterior astfel încât în 2008 a fost trimis un studiu întocmit de Direcția Monumentelor Istorice și documentat de către municipalitatea sighișoreană, de care forul mondial s-a declarat satisfăcut. Același lucru s-a întâmplat și în 2010, ocazie cu care UNESCO a primit toate informațiile și documentele solicitate privind investițiile făcute în Cetatea Sighișoarei precum și cele aflate în stadiu de proiect. Următorul raport  va fi prezentat în februarie 2012. Subliniem din nou, să înțeleagă toată lumea: UNESCO monitorizează toate monumentele aflate pe listă, acesta fiind unul din obiectivele organizației!

În concluzie, Cetate Sighișoarei nu se află ”în pericol”  din cauză că municipalitatea a fost indolentă, așa cum afirmă tocmai cei care ar fi putut să răspundă pozitiv la solicitările noastre vizavi de sprijin pentru conservarea și restaurarea Cetății. Toate investițiile făcute în Cetate ca și proiectele de renovare depuse au fost finanțate din bugetul local sau din împrumuturi, iar acei bani – cca. 100.000 lei – care s-au primit la un moment dat de la bugetul de stat, înainte de 2008, deci înainte de a avea sighișoreni în Parlamentul României, s-au folosit pentru remedierea porțiunii de zid prăbușit. De atunci, din păcate,  nimeni nu ne-a mai susținut în vreun fel la București…

Primar, Ioan Dorin Dăneșan

Referinţe: Comunicat de presa – Cetatea Sighisoara in pericol – Biroul de presa al senatorului Petru Basa (2 noiembrie 2010)

Ministrul culturii spune că Sighişoara este monitorizată de UNESCO pentru că nu a făcut investiţii

Municipalitatea acuzată de secretarul de stat la Ministerul Dezvoltării

Tezaure Fortificate Redescoperite

Peste 1 milion de euro au fost acordaţi din fonduri europene nerambursabile pentru  5 biserici săseşti aflate în subordinea Protopopiatului Evanghelic din Sighişoara. Proiectul mai amplu a fost depus spre finanţare de către Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice din România şi prevede restaurarea a 18 ansambluri de biserici fortificate din judeţele Alba, Braşov, Mureş şi Sibiu şi are ca obiective principale conservarea şi punerea în valoare a potenţialului ansamblurilor bisericilor fortificate unice din Transilvania, ca parte a tezaurului României şi ca puncte de atracţie turistică ale Regiunii Centru, precum şi exploatarea potenţialului turistic necesar pentru dezvoltarea economică a Regiunii Centru, în special la nivelul satelor şi al oraşelor mici din zonă.

Bisericile Evanghelice din localităţile Cloaşterf, Apold şi Archita, Valchid şi Mălâncrav vor beneficia de bani europeni pentru lucrări de conservare graţie proiectului ”Tezaure Fortificate Redescoperite – Dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru prin punerea în valoare a potenţialului turistic al reţelei de biserici fortificate săseşti din Transilvania, proiect promovat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5.1.” a declarat Mihai Meyndt, administratorul Consistoriului Districtual Evanghelic Sighişoara.

Tot din declaraţia sa am fost informaţi că demersurile de accesare a acestui proiect au durat 2 ani de zile şi a fost apelată o firmă de consultanţă din Bucureşti. Sâmbătă, 16 octombrie, la Sibiu, în prezenţa Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România a fost semnat acest proiect. Momentan, se va întocmi caietul de sarcini şi va fi organizată licitaţia pentru aceste lucrări. Abia în 2011 se va trece la demararea propriu-zisă a proiectului iar lucrările trebuie finalizate în maxim 3 ani de zile. Reînscrierea în circuitul turistic va implica o serie de investiţii cum ar fi iluminarea arhitecturală, locuri de parcare şi closete ecologice. Proiectul de reabilitare va presupune în primul rând reparaţii capitale la monumentele istorice, refacerea acoperişului, lucrări de tencuială,  zugrăveli, pardoseli şi înlăturarea surselor de igrasie. Singurele instalaţii din proiect vor fi cele electrice, nu se va face încălzire deoarece este un specific al bisericilor săseşti, a declarat Mihai Meyndt.

Dorothea Sabina Dâlbea

Să mori de foame cu pâinea şi cuţitul în mână

După seria de articole de până acum referitoare la modul cum face faţă economia Sighişoarei la criza economică „globală” încep să cred tot mai mult că criza economică nu mai e atât de globală ca anul trecut, de pildă, şi că de fapt criza s-a restrâns tot mai mult spre această zonă din sud-estul Europei în care se găseşte şi ţara noastră şi care, din acest punct de vedere, tinde să devină o gaură neagră. Am impresia că managerii cu care am stat de vorbă până acum au învăţat de mult să nu se mai bazeze pe faptul că statul poate sau, mai ales, vrea să-i ajute, ci să se descurce fiecare cum poate pentru a supravieţui. Dar dacă statul nu ajută economia, atunci măcar să nu pună nici beţe în roate. Pentru că se pare că asta face prin măsurile pe care le adoptă şi răs-adoptă, de nu mai ştiu managerii ce să mai creadă.

Acum vreo doi ani spuneam tot într-un editorial că va veni vremea să achităm nişte note de plată. Ceea ce nu anticipam atunci, pentru că sunt totuşi un om optimist, era faptul că nota e atât de umflată şi nu avem de unde plăti. Pentru că e chiar prea mult pentru nişte circuri electorale de câte un an de zile, asezonate cu 3 mici, 2 beri, un tricou, o şapcă, o găleată, un ceas sau o brichetă cu calendar. Şi plătim toţi: şi cei care au primit, dar şi cei care n-au mâncat şi nici gura nu le-a mirosit. În vreme ce toate astea se puteau lua aproape gratis din piaţă, de la chineji, fără să fi nevoit ca apoi să-i mai şi votezi.

Şi acum, că a venit nota de plată, de unde faci rost de bani? Păi te-apuci să tai salariile medicilor şi profesorilor în loc să iei numa’ de la umflaţii ăia care ştii bine că au furat ani de zile sau care-şi iau salariile fără să fi mişcat o hârtie dintr-un birou în altul în viaţa lor. Pentru că sunt destui. Şi dacă tot n-ar fi ajuns banii, ar fi trebuit să i se bată obrazul şi „clientelei”: „Băi, dă-o-n mă-sa de treabă! Lăsa-ţi-o mai moale cu furatu’, macar până ieşim din rahat. Şi-apăi, dup-aia, când ne revenim, puteţi fura iarăşi dacă altfel nu vă pricepeţi să faceţi avere.” Dar cum să te pui cu „clientela” română, de o lăcomie bolnăvicioasă, cea care te-a suit la putere?

În vremea asta fonduri europene de miliarde de euro aşteaptă stinghere să le bage şi pe ele cineva în seamă. Să se simtă şi ele dorite şi cheltuite. Însă nimeni nu pare să vrea să se atingă de ele… E ca şi cum ai muri de foame cu pâinea şi cuţitul în mână pentru că cuţitul nu e ascuţit şi în plus nu ştie nimeni să-l folosească. „Cuţitul” în cazul de faţă este birocraţia din România de care se plânge toată lumea. Înclusiv cei care au puterea să schimbe lucrurile…

Adrian Diţă