Recital Cipriana Smărăndescu la Sighişoara (Zi de zi)

Muzeul de Istorie Sighişoara în colaborare cu Asociaţia Muzicală „Aliusmodum”, cu sprijinul Municipiului Sighişoara organizează în 2 august, în Turnul Fierarilor un recital de clavicord susţinut de Cipriana Smărăndescu. Membru fondator şi director artistic al Asociaţiei muzicale „Aliusmodum”, artista  are la bază un CV impresionant, licenţiată  în clavecin cum laudae la Vicenza (P. Marisaldi) şi Bucureşti (O. Lefterescu), s-a perfecţionat cu T. Koopman, A. Staier, P. Ayrton, P. Hantaï, urmând în paralel cursuri de orgă la Vicenza, câştigătoare a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale, Cipriana Smărăndescu, revine la Sighişoara cu un nou recital de excepţie după cel susţinut anul trecut, tot în Turnul Fierarilor din Cetatea Medievală. (Citeste mai departe)

Daria Someşan, aur la „Chants, sons sur scène”

În perioada 14-15 mai 2011 a avut loc la Baia Mare a X-a ediţie a Festivalului de Cântec Francofon “Chants, sons sur scène”, în cadrul căruia la categoria de vârstă 16-17 ani Daria Someşan, eleva Liceului Teoretic “Joseph Haltrich” din Sighişoara, a obţinut locul I. „Acest premiu constă într-un sejur de două săptămâni în Franţa.  Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Română a Profesorilor de Franceză,  Ambasada Franţei  în România şi Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca. (Citeşte mai departe)

Relatări despre Noaptea Muzeelor la Sighișoara (articole din Zi de zi și Cuvântul liber)

Invazie de turişti la „Noaptea Muzeelor” din Sighişoara

Aproximativ 4.000 de persoane au urcat în Turnul cu Ceas în noaptea de 14 spre 15 mai, cu ocazia „Nopţii Muzeelor”, eveniment organizat de Primăria municipiului Sighişoara şi Muzeul de Istorie Sighişoara, în parteneriat cu unităţile de învăţământ din localitate. “Tema ediţiei din acest an a fost “Noaptea Muzeului Vrăjit”. În “Noaptea Muzeelor” vizitatorii nocturni care au urcat în cetatea Sighişoarei au fost surprinşi să descopere aici scene de viaţă mai puţin obişnuite.  (Citește mai departe)

Sighisoara in alb si negru

Sub aceasta tema s-a desfasurat a VII-a Editie a Noptii Muzeelor, editie in care a fost cuprins si Muzeul de Istorie din Sighisoara, aflat in impunatorul Turn cu Ceas. Intrarea a fost libera, muzeul a fost vizitat pe timpul unei jumatati de nopti, de sute de persoane. Pregatirea de “Noaptea Muzeului Vrajit” s-a facut cu incepere de la ora 20.00, in seara de sambata, 14 mai, sub bagheta “Fanfarei Orasului”, al carui alai a insotit-o pe traseul Parcul Central, Biserica Manastirii, cu oprire in fata Muzeului de Istorie aflat in impozantul Turn cu Ceas. (Citește mai departe)

Festivalul Internaţional De Foarte Scurt Metraj “Tres Courts”

A 13-a ediţie a Festivalului Internaţional De Foarte Scurt Metraj “Tres Courts” va avea loc din 6 în 8 mai 2011 în Franţa, România şi în întreaga lume!

Unic în lume, acest festival promovează filmele de foarte scurt metraj, de maxim 3 minute, realizate de profesionişti confirmaţi sau de talente încă nedescoperite, uneori cu mijloace derizorii. Aceasta nu îl împiedică însă să fie un eveniment mondial inovator, care aduce în atenţia publicului numeroase tinere talente şi promovează diversitatea culturală, de la Paris la Singapore, trecând prin Cluj-Napoca, Rio, Tel Aviv, Ramallah şi la SASCHIZ !

7 mai 2011 : 
- ora 18 : Parole de femmes
La iniţiativa Très Courts Montpellier, cu susţinerea oraşului Montpellier şi a Delegaţiei regionale pentru drepturile femeii şi egalitatea în şanse Languedoc-Roussillon, regizoarele sunt aduse în lumina reflectoarelor, prin organizarea pentru al treilea an consecutiv, a unei competiţii speciale rezervate filmelor realizate de femei sau având ca temă femeia. O selecţie emoţionantă.
- ora 20 : Competiţia internaţională
Festivalul internaţional Très Courts propune o selecţie internaţională în competiţie, regrupând 46 de filme din 17 ţări. Toate respectă aceeaşi regulă : nu depăşesc 3 minute (fără generic). Toate genurile sunt prezente : ficţiune, animaţie, documentar, experimental…

8 mai 2011 :
- ora 16 : Très Courts Familial
O selecţie internaţională dedicată copiilor, pentru a-i incita să descopere filmul foarte scurt.

- ora 18 : « Around the Très Courts » România
Programele Around the Très Courts regrupează în afara selecţiei internaţionale, filme create la nivel local, dorind să aducă în faţa publicului tineri realizatori din regiune.

Astfel, spectatorii din România vor putea să descopere 20 de foarte scurt metraje realizate de tineri regizori români. Aceste filme au fost selecţionate din peste o sută de producţii primite de echipa festivalului din toate colţurile României. Ele vor fi în competiţie pentru premiile oferite de Orange, sponsor al festivalului în ţara noastră. De asemenea, spectatorii vor avea posibilitatea de a-şi vota favoriţii, care vor fi răsplătiţi cu Premiul naţional al Publicului.

Referinţe: www.trescourt.ro

Organizatorul local al Festivalului  ”Tres Courts” de la Saschiz este Asociaţia Grupul de Acţiune Locală “Dealurile Târnavelor” cu sprijinul Fundaţiei ADEPT Transilvania, “Casa de pe Deal” din Saschiz şi PAPI (Punct Acces Public la Informaţie) Saschiz.  Organizatorul anunţă că “pentru vizitatori, spectatori şi public în general, pregătim în pauzele dintre proiecţii câteva suprize culinare (carne la ceaun s.a.) şi nu numai: ateliere de dans popular românesc de pe Târnava Mare, ghidaj gratuit la cetatea ţărănească de refugiu şi alte câteva suprize…”

„Familia în jurul mesei” la Sighişoara (Zi de zi)

Primăria municipiului Sighişoara şi Colegiul Naţional „Mircea Eliade” organizează azi, de la ora 18.00, în sala festivă, conferinţa „Familia în jurul mesei” susţinută de Jean Claude Kaufmann. „Jean-Claude Kaufmann s-a născut la 12 aprilie 1948. Este sociolog, specialist în viaţa cotidiană, cercetător la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice, director al Departamentului Relaţiilor Sociale de pe lângă Universitatea Paris Descartes – Sorbona. (Citeşte mai departe)

„Globalizarea nu este doar economică, ea afectează şi modurile de viaţă, inclusiv în partea lor cea mai intimă…”

Jean-Claude Kaufmann s-a născut la 12 aprilie 1948. Este sociolog, specialist în viaţa cotidiană, cercetător la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice, director al Departamentului Relaţiilor Sociale de pe lângă Universitatea Paris Descartes – Sorbona. A scris numeroase cărţi şi a susţinut conferinţe pe teme ca viaţa de cuplu, drame conjugale, corpul femeii şi privirea bărbatului, femeia singură, prima dimineaţă de după, identitatea şi sinele, dragostea. Traducerile cărţilor lui în limba română au intermediat cunoaşterea unei personalităţi cu discurs revelator şi încărcat de seducţie. În perioada 11 – 15 aprilie 2011 va fi prezent la Universitatea Bucureşti, Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Sighişoara şi Universitatea „Petru Maior” din Tâgu Mureş. Scriitoarea Mariana Gorczyca a dialogat cu Jean Claude Kaufmann, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro. (Citeşte mai departe)

Concursul de creaţie literară „Primăveri luduşene”

Concursul de creaţie literară: „Primăveri luduşene” este prilejul prin care elevii participanţi pot deveni mai buni şi mai nobili. Elevii talentaţi în condei sunt provocaţi să participe la această competiţie. Frumuseţea interioară a elevilor ne-a arătat de nenumărate ori că în fiecare şcoal se pot naşte ,,poeţi”. Devenit deja tradiţie, concursul de creaţie literară „Primăveri luduşene” a ajuns la cea de-a IX-a ediţie. Activitatea organizată de Biblioteca Orăşenească Luduş adună elevi ai claselor V-XII de la şcolile din zonă. De trei ani încoace, elevii din Sighişoara, pasionaţi de poezie s-au înscris la acest concurs cu ajutorul lui Emil Panaitescu, referent în cadrul Muzeului de Istorie Sighişoara iar anul acesta toţi cei interesaţi sunt provocaţi să trimită lucrări noi până la data de 10 aprilie. Ca o noutate, anul acesta organizatorii au pregătit o secţiune de poezie şi pentru elevii de etnie maghiară.

„Organizarea premierii festivalului va fi similară ediţiei de anul trecut, în luna mai,  în cadrul Zilelor Oraşului Luduş, încă nu ştim exact data însă cunoaştem data de depunere a lucrărilor, respectiv 10 aprilie.” a declarat Emil Panaitescu.

După desemnarea câştigătorilor, în fiecare an, a fost publicat un volum de poezii care cuprinde cele mai bune creaţii ale participanţilor la competiţie. Mai multe detalii puteţi afla accesând adresa http://talentedinsighisoara.blogspot.com/.

Dorothea Sabina Dâlbea

Cultura la îndemână

“Testul de moralitate a unei societăţi este ceea ce face pentru copiii ei.” (Dietrich Bonhoeffer)

Jurnalul Sighişoara Reporter şi Librăria Hyperion vă recomandă cartea săptămânii:

James Levine – JURNALUL ALBASTRU – editura TREI, 2010.

Se întâmplă uneori să găsim câte un roman care ne emoţionează profund, care pare un miracol al imaginaţiei şi care ne bântuie mult timp după ce l-am inchis. “Jurnalul albastru” al lui James Levine este genul acesta de carte. Este povestea lui Batuk, o fetiţă indiană dusă la Mumbai de la ţară şi vândută pentru a se prostitua de către tatăl ei.

Deşi dureroasă la lectură, povestea lui Batuk vorbeşte despre exploatarea copiilor şi despre nepăsarea cu care aceştia  sunt trataţi în toată lumea, dar ne oferă şi un mesaj încurajator despre puterea de a te ridica pe care ţi-o dau cuvintele şi cititul. Dr. Levine donează tot profitul obţinut din vânzarea cărţii in Statele Unite pentru a ajuta copiii exploataţi. Povestea lui Batuk poate, într-adevăr, să schimbe ceva.

James A. Levine

James A. Levine este profesor de medicină la Clinica Mayo si un savant cunoscut pe plan internaţional, medic şi cercetător.

El a avut ideea acestei cărţi teribile şi sfâşietoare pe când intervieva copiii străzii in Mumbai, ca parte a cercetării lui medicale. Pe strada Cuştilor unde copiii se prostituau, închişi pur şi simplu în cuşti de către paznicii lor nepăsători şi abuzivi (care băgau în buzunar toţi banii), Levine a fost izbit de imaginea unei fetiţe care stătea in faţa cuştii sale şi scria într-un jurnal.

Toate drepturile de autor obţinute in Statele Unite vor fi donate Centrului Internaţional pentru Copiii Dispăruţi şi Exploataţi şi Centrului Naţional pentru Copiii Dispăruţi şi Exploataţi . Cartea a fost tradusă în limba română la editura Trei şi se găseşte la librăria Hyperion. Cu siguranţă va aduce un plus de calitate bibliotecii dumneavoastră, achiziţionarea acestui roman.

JSR & Hyperion

Spectacol inedit “Kikerics”

Foto: Popa Noemi

Sâmbătă a avut loc la sala Mihai Eminescu spectacolul de dansuri populare maghiare şi dansuri ţigăneşti “Téli vigásság – Luca naptól farsangfarkáig”, – prezentate de două grupe, una de juniori, elevii Gimnaziului de Stat “Aurel Mosora” şi alta de seniori, elevii  Colegiului Naţional “Mircea Eliade”.

Spectacolul a fost organizat cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi al Fărşangului, specific tradiţiei maghiare, eveniment care marchează intrarea în postul Paştelor pe rit catolic şi mai este cunoscut şi ca obiceiul „îngropării iernii”, prezentându-se dansuri specifice acestor ocazii.  Prezentatorii au început prin a mulţumi colaboratorilor şi sponsorilor, fără de care, Ansamblul Folcloric Kikerics din Sighişoara nu s-ar fi putut “renaşte”, după cum  frumos a declarat Borbély-Kiss László, unul dintre oamenii care au pus tot sufletul în proiectul cu pricina.

Au urmat dansuri din Câmpia Transilvanei, zonele Sic, Ceuaş, Mădăraş, Şilea Nirajului, încheiând cu un dans specific zonei Păuloaia, a căror coregrafie a fost semnată de către Törzsök Zsuzsánna şi Varró Huba, ultimul fiind dansator al ansamblului artistic Mureşul cu care Kikerics colaborează de mai bine de 2 ani. Într-adevăr, a fost un spectacol inedit, care a umplut sala până la refuz, ultimii veniţi savurând prezentarea stând în picioare.

Popa Noemi

Poetul Mihai Eminescu comemorat şi în Sighişoara

Sursa foto: Târnava TV

15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost vineri, 14 ianuarie, marcată şi în Sighişoara în avans, în cadrul Bibliotecii Municipale Zaharia Boiu. Pe lângă oficialităţile locale au participat şi elevi de gimnaziu. Începând cu 2011, Ziua Culturii Naţionale este 15 ianuarie, conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010,  Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale.

Vineri, 14 ianuarie, de la ora 12.40, poetul naţional cât şi Ziua Culturii Naţionale au fost sărbătorite în avans la Biblioteca municipală printr-un program artistic susţinut de elevii gimnaziilor sighişorene. Nu a fost prezent cu această ocazie directorul Casei de Cultura a Muncipiului Sighişoara, aşa cum fusesem informaţi iniţial. Lucia Ţarălungă, directoarea Bibliotecii Municipale Zaharia Boiu a reuşit să reunească însă mai mulţi invitaţi, dintre care îi amintim pe Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie, acesta a susţinut o dizertaţie pe tema semnificaţiei acestei zile. La programul artistic au contribuit reprezentanţii a 4 şcoli din Sighişoara: Ioan Maior, profesor de limba româna de la Gimnaziul de Stat Victor Jinga, profesoarele Simina Oltean şi Rafila Forsea, de la Gimnaziul de Stat Nicolae Iorga, profesoara Mirela Toaşcă, de la Şcoala Generală Radu Popa cât şi Daniela Ciucan, directoarea Gimnaziului de Stat Aurel Mosora. Fiecare dintre aceştia fiind însoţiţi de un grup de elevi, care au luat parte la dezbateri şi au participat activ la desfăşurarea programului.

Poeziile lui Mihai Eminescu au fost readuse în atenţia celor prezenţi dovedind actualitatea lor, în ciuda limbajului de lemn format dealungul timpului la adresa personalităţii sale. Acest eveniment cultural şi educaţional, adus ca omagiu Zilei Culturii Naţionale şi poetului naţional nu a fost singura activitate de acest gen. Sâmbătă, 15 ianuarie, Consilierul local, Prodan Marian, a declarat că a organizat de la ora 18.00, la un local din Cetatea Medievală, împreună cu tineretul liberal sighişorean, o seară literară dedicată poetului Mihai Eminescu.

Dorothea Sabina Dâlbea

Moment aniversar Mihai Eminescu

Ziua de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului neamului Mihai Eminescu a fost marcată printr-un moment aniversar extraordinar, sâmbătă seara, chiar în 15 ianuarie la un local din cetatea medievală. Consilierul local Prodan Marian a organizat împreună cu tinerii liberali din municipiu cea de-a VII-a ediţie a Momentului aniversar Eminescu. La eveniment au participat tineri şi vârstnici din municipiu. Au presărat seara cu versuri eminesciene, dar şi creaţii dedicate poetului aniversat membrii ai Cenaclului ND Cocea Anotimpuri: Ana Munteanu Drăghici, Mariana Armenciu, Gabriela Costescu, Dorin Stanciu (toboşar al Cetăţii). Consilierul sighişorean Prodan Marian a recitat şi el poezii scrise de mama sa Prodan Maria ca un omagiu adus poetului neamului. Seara a fost presărată şi cu recitaluri la chitară. Cei prezenţi la evenimentul de sâmbătă seara ne-au declarat că timp de trei ore au avut parte de o atmosferă deosebită, de cultură şi relaxare cuprinse în acelaşi mănunchi.

Anca Maria Radu

Fundaţia Gaudeamus a organizat 50 de proiecte în 2010

Sursa foto: Târnava TV

Fundaţia Gaudeamus a primit şi pentru 2011 acordul din partea consilierilor locali pentru a plăti impozite reduse. Pentru acestea s-a stabilit cota la impozitul pe clădiri, la 0,25%. Fundaţia Gaudeamus a fost înfiinţată în toamna anului 1993 din iniţiativa unor foşti elevi ai secţiei maghiare a Liceului teoretic ”Mircea Eliade”. Activitatea fundaţiei s-a desfăşurat în două direcţii principale: înzestrarea infrastructurii din liceu prin dotarea cu calculatoare, maşini de scris, copiator şi  acordarea unui sprijin social elevilor capabili, cu rezultate foarte bune la învăţătură, care din cauza condiţiilor materiale slabe nu ar putea continua studiile gimnaziale.  Fundaţia Gaudeamus beneficiază de 5 angajaţi plătiţi şi 3 voluntari. Curatoriul este format din 7 membrii, dintre care majoritatea sunt foşti elevi şi pentru această activitate nu primesc salarii, nici măcar directorul fundaţiei, Farkas Miklos nu primeşte remuneraţie. Anul acesta sunt programate la fel ca şi anul trecut cel puţin 50 de activităţi culturale, conducerea este optimistă chiar dacă încă nu au fost accesate proiecte de finanţare a acestora.

Prof. Farkas Miklós, directorul Casei Culturale –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus din Sighişoara şi-a exprimat optimismul, în ciuda unui an de criză economică.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea din cadrul Centrului Educaţional şi Cultural Gaudeamus?

F.M.: „Casa Culturală –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus este administrată de către Fundaţia Cultural Ştiinţifică Gaudeamus, aici funcţionează un internat şcolar din anul 1989, elevii provin din mai multe lcoalităţi cum ar fi: Racoş, Apaţa, Bălăuşeri, Fântânele, Agnita, Ormeniş şi Braşov. Elevii învaţă la Gimnaziul de Stat Aurel Mosora şi la Colegiul Naţional Mircea Eliade din Sighişoara. În anul şcolar 2010/2011, am avut înscrişi un număr de 26 de elevi, cel mai mic număr din ultimii ani. În acest an au plecat 10 elevi, majoritatea din motive financiare, în ciuda faptului că elevii primesc burse sau alte suporturi financiare, mai exact 15 la număr din totalul de elevi. Spre exemplu,  elevilor navetişti li se oferă decontarea  biletelor de transport. Din anul 2010/2011, Internatul este condus de către directorul adjunct, Toth Tivadar.

Rep.: Care sunt ressursele financiare ale Fundaţiei Gaudeamus?

F.M.: Resursele financiare provin de la elevi, respectiv  30 lei/ luna iar masa care costa 12 lei anul trecut acum costă 14 lei din cauza majorărilor de preţ a alimentelor dar şi sume câştigate prin diferite proiecte educaţionale desfăşurate în ţară sau în străinătate. Prietenii fundaţiei Gaudeamus, prin asociaţia înfiinţată acum 8 ani sprijină financiar  fundaţia prin membrii ei sighişoreni, persoane fizice sau juridice. Din veniturile turistice adunăm sume importante la sfârşitul săptămânii şi în timpul vacanţelor şcolare. Avem de anul trecut şi o sală de festivităţi de 150 de locuri. În anii 2009 şi 2010,  Casa Culturală –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus a organizat peste 50 de manifestări culturale: concerte de muzică de cameră organizate în colaborare cu Filarmonia din Cluj-Napoca şi Primăria Municipiului Sighişoara, spectacole de teatru prin intermediul Academiei de Artă din Târgu Mureş şi diferite simpozioane şi concursuri şcolare.”

Conducerea Casei Culturale –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus, administrată de către Fundaţia Cultural Ştiinţifică Gaudeamus speră să reuşească să organizeze şi anul acesta cele peste 50 de manifestări culturale din agenda activităţilor, chiar dacă momentan, nu există resursele financiare necesare deoarece nu au fost accesate toate proiectele de fonduri.

Dorothea Sabina Dâlbea

Cultura la îndemână

“A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune.” (Cicero)

Jurnalul Sighişoara Reporter şi Librăria Hyperion vă recomandă cartea săptămânii:

ANDREI PLEŞU – Note, stări, zile – editura Humanitas, 2010.

“De ce am decis să public această carte? Pentru că îmi fac iluzia că nu eu sunt prezent în paginile ei. Prezent e un ins care, între 19 şi 60 de ani, a traversat (şi traversează încă) un episod de Bildung, adică de instrucţie şi formare”, a declarat Andrei Pleşu la lansarea noului său volum intitulat “Note, stări,  zile”.

Cu un public-ţintă format din tineri, acesta îşi descrie “jurnalul” ca  fiind “o istorie fragmentară a unui autodidact. Ea poate interesa, cred, o categorie de cititori (mai ales tineri) aflaţi în căutarea unui drum, a unui orizont de interogaţie şi de lectură care se alcătuieşte, în fond, de la sine, prin întâlniri modelatoare, curiozităţi, obsesii, şanse şi neşanse existenţiale, candori şi eschive, oportunităţi provocatoare, surprize şi inerţii”. Autodidacticismul în accepţia autorului “nu e rău, pentru că este o formă de a învăţa, chiar dacă pe cont propriu, cu un efort mai mare şi cu riscul de a nu fi orientat. Oferta e imensă, trebuie să ai totuşi, măcar la început de drum, câteva indicaţii, câţiva piloni pe care să te sprijini”.

Andrei Pleşu

Astfel, în urma unei selecţii riguroase, în compoziţia volumului au fost integrate textele apărute de-a lungul anilor în Dilema. “Le-am ales dintr-o sumedenie de caiete vechi, care conţin o materie cam de cinci-şase ori mai amplă decât cea selectată. Pe alocuri, mi-am luat libertatea de a opera mici reajustări stilistice, stingherit de vreun abuz juvenil sau de vreo stângăcie flagrantă. Am adăugat însemnărilor propriu-zise şi vreo 25 de pagini de citate din alţii. Fie pentru că mi s-au părut spectaculos de actuale (mă refer mai cu seamă la clasicii noştri, trăitori în aceeaşi Românie ca şi noi, cu aceleaşi melancolii, perplexităţi şi exasperări), fie pentru că m-au marcat, într-un fel sau altul, prin subtilitate sau pitoresc”, conchide scriitorul.

O lectură mai mult decât interesantă, adăugăm noi, aşa cum este fiecare text semnat de Andrei Pleşu , o personalitate uriaşă a culturii române contemporane. Avem motive serioase de a adăuga această carte în bibliotecile noastre, la următoarea vizită la librăria Hyperion de unde o putem achiziţiona din stoc sau la comandă.

JSR & Hyperion

Scufiţa Roşie se reîntoarce la Bibliotecă!

Colindătorii umblă pe la poarta instituţilor publice, în mod special elevii care se bucură acum de vacanţă, au colindat vineri, 10 decembrie, Biblioteca Municipală Zaharia Boiu din Sighişoara, în cadrul lansării de carte a autoarei Ana Munteanu Drăghici. Elevii de clasa I a Gimnaziului de Stat Aurel Mosora din Sighişoara au colindat angajaţii Bibliotecii Municipale Zaharia Boiu. Surpriza a fost însă de partea lor, pentru că au primit în dar povestea Fetiţei cu Chibrituri, interpretată de poeta Ana Munteanu Drăghici. De fapt evenimentul a constat în lansarea cărţii de colorat „Scufiţa Roşie”, versiunea versificată a poveştii după Charles Perrault. Ilustraţile îi aparţin lui Cati Drăgan, o româncă stabilită in America de 10 ani de zile, care este de profesie pediatru. Lucia Ţarălungă, directoarea bibliotecii a fost ca de fiecare dată o gazdă bună evenimentelor culturale şi educaţionale şi le-a deschis uşa celor mici.

Ana Munteanu Drăghici este deja binecunoscută comunităţii locale prin funcţia sa de preşedinte al Cenaclului Literar N.D. Cocea-Anotimpuri. Mai mult decât atât, domnia sa se poate lăuda cu o experienţă de 34 de ani ca şi cadru didactic. Din declaraţia sa am înţeles că această lucrare este de fapt un proiect al întregii familii. Nepoţii săi, Adelina Ana şi Alexandru sunt prezenţi pe coperta acestui volum şi au participat în punerea în scenă a acestui basm. Adelina a fost scufiţa roşie iar Alexandru, vânătorul. Autoarea urmează sa prezinte lucrarea şi în cadrul altor instituţii şcolare. Cei mici au ascultat cu plăcere versiunea audio a poveştii Scufiţa Roşie, în variantă versificată, în lectura Ligiei Ana Grindeanu, fiica autoarei. Elevii au răspuns şi ei acestui dar printr-un scurt program artistic iar la final au fost cinstiţi de către gazde cu dulciuri, aşa cum se cade oricărui colindător şi oricărei gazde care se respectă!

Dorothea Sabina Dâlbea

Timotei Cipariu sărbătorit de Despărţământul Astra, Dumbrăveni

Timotei Cipariu

Sâmbătă, în oraşul Dumbrăveni, din judeţul Sibiu a avut loc dezvelirea bustului eruditului Timotei Cipariu, în prezenţa oficialităţilor locale dar şi a invitaţilor de onoare: cadre didactice universitare din Sibiu şi Cluj-Napoca. Timotei Cipariu este recunoscut ca  erudit transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreşedinte, apoi preşedintele Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog şi orientalist, „părintele filologiei române”.

Sâmbătă, 4 decembrie, în jurul orei 11.00, în localitatea Dumbrăveni, în parcul din faţa Grupului Şcolar Agricol Timotei Cipariu, o mulţime de localnici au asistat la dezvelirea bustului eruditului transilvănean. Irimie Ioan, preşedintele Despărţământului Astra, Dumbrăveni, a rostit cuvintele de deschidere în oficierea acestui moment festiv. Georgeta Irimie, primarul localităţii Dumbrăveni, alături profesorul universitar Dumitru Acu au dezvelit bustul comemorativ. A urmat o scurtă slujbă de feştanie condusă de către preotul paroh, Costea Solomon. Evenimentul a continuat mai târziu în cadrul sălii festive a Grupului Şcolar Agricol Timotei Cipariu. Aici a avut loc o manifestare culturală deosebită, Despărţământul Astra, Dumbrăveni a acordat titlul de cetăţean de onoare, mai multor cadre didactice universitare din judeţele Cluj şi Sibiu.

A fost prezent la acest eveniment şi primarul localităţii Sălişte, Teodor Dumitru Banciu şi totodată Preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, cât şi Dănuţ Viorel Voinea, consilier din partea Consiliului Judeţean Sibiu. Aceştia şi-au manifestat public consideraţia pentru eveniment cultural şi au declarat că istoria trebuie să fie scrisă şi de generaţile de astăzi, nu doar să fie dusă mai departe.  La finalul alocuţiunilor au fost invitate înaintea publicului, actuale şi foste cadre didactice universitare din ţară, unii dintre cei prezenţi au activat chiar şi peste hotare, ei au fost numiţi sâmbătă: cetăţeni de onoare ai Despărţământului Astra, Dumbrăveni.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Dumbrăveni, locul unde părea că nu se mai întâmplă nimic

Cultura la îndemână

“A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune.” (Cicero)

Jurnalul Sighişoara Reporter şi Librăria Hyperion vă recomandă cartea săptămânii:

MIRCEA CĂRTĂRESCU – Frumoasele străine– editura Humanitas, 2010.

„Umorul, satiricul şi grotescul au fost dintotdeauna, în volumele sale de versuri, în «Levantul» şi în «Orbitor», în «Enciclopedia zmeilor» şi în «De ce iubim femeile», a doua coardă la arcul lui Mircea Cărtărescu, alături de cea onirică şi vizionară. În «Frumoasele străine», ele sunt coarda dintâi. Puţine cărţi din literatura română de azi îi pot sta alături ca naturaleţe a povestirii şi ca ubicuitate a comicului, întins pe toate registrele, de la zâmbetul discret la râsul cu lacrimi. Cele trei povestiri unite de aceeaşi voce narativă, destinsă şi firească, sunt filme cu camera în mână, fără nici o emfază, mizând pe sinceritate şi simplitate. Sunt «road movies», mai scurte sau mai lungi, cu scriitori, artişti vizuali, poliţişti şi criminali, studente şi responsabili culturali, fantome şi cineaşti, risipiţi într-o lume mereu surprinzătoare”. Astfel sună prezentarea noului volum al lui Mircea Cărtărescu.

„Am publicat textele din «Frumoasele străine» timp de 58 de săptămâni, în serial, în revista «7 seri». Nu e vorba, prin urmare, de o carte elaborată, ci de un text în continuă/discontinuă scriere, un film sau un vis cu ochii deschişi. Ca şi în cazul unei scrieri precedente, «De ce iubim femeile», publicarea în foileton şi-a lăsat amprenta stilistică asupra textului prin directeţea, imediateţea, sper că şi naturaleţea scriiturii”, a declarat Mircea Cărtărescu la lansaea cărţii. La întrebarea de ce a optat pentru un amalgam eclectic de personaje, scriitorul a replicat: „Pur şi simplu le-am întâlnit pe drum. Toate faptele din carte pornesc de la situaţii şi oameni reali, dar sunt reconstruite în registru comic. Căci comicul, ca şi tragicul, ca şi obscenul, ca şi fantasticul sunt în ochiul care priveşte mai mult decât în situaţia privită”.îmi place să râd. Fiindcă văd comicul din oameni şi situaţii, de asemenea comicul trist al destinului nostru comun. Fiindcă încerc să rămân copil, să-mi păstrez privirea senină. Râsul, însă, în această carte, e dulce-amar asemenea ciocolatei negre.  Sâmburele lui melancolic nu va trece, sper, neobservat”. Pentru cunoscătorii operei sale, „Frumoasele străine” este şi un capăt de linie: „Alături de «Enciclopedia zmeilor» şi de «De ce iubim femeile», «Frumoasele străine» completează, în scrisul meu, o trilogie a inocenţei. Sunt scrierile mele în registru minor, care dau culoare şi căldură umană celorlalte” a mai declarat scriitorul.

Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu s-a născut în 1956 la Bucureşti. A debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri. S-a îndepărtat însă de poeme, preferând proza. Urmează un volum de povestiri, „Nostalgia” şi un scurt roman („Travesti” – 1994), căruia i se succedă unul în trei volume – „Orbitor” (1996-2007), considerat de critici drept cel mai bun al deceniului 2000 – 2010. Tot Cărtărescu este autorul bestsellerului „De ce iubim femeile” şi al cărţii „Enciclopedia zmeilor”.alte”, spune autorul. Noua carte a lui Mircea Cărtărescu se găseşte la librăria Hyperion alături de alte cărţi mai vechi sau mai noi semnate de cunoscutul scriitor roman.

JSR & Hyperion