Drept la replică al Primăriei municipiului Sighișoara și al primarului Ioan Dorin Dăneșan, referitor la unele articole apărute în săptămânalul Jurnalul Sighișoara Reporter

Potrivit unui e-mail transmis de Biroul de presă al Primăriei municipiului Sighişoara, editorul săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter a refuzat, din nou, publicarea unui drept la replică al Primăriei municipiului Sighişoara şi al primarului Dorin Dăneşan referitor la unele articole apărute în publicaţia sus-amintită. Ca urmare, materialele respective îşi vor găsi,din nou, azil pe Sighişoara Freelance Reporter unde vor putea fi citite de către cei interesaţi.

Însă nu înainte de a face o remarcă (pentru că nu mă pot stăpâni): genul ăsta de jurnalism care se practică mai nou, în care acurateţea e opţională, imparţialitatea e inoportună iar corectitudinea e dăunătoare, în care dialogul este eliminat de un monolog retoric, fals omniscient şi persuasiv, deci genul ăsta de “jurnalism” este jignitor, nu atât pentru personajele despre care se scrie/vorbeşte, cât mai ales pentru cititor/spectator, căruia i se răpeşte discernământul, posibilitatea de a judeca el însuşi faptele/personajele prin prezentarea neutră a acestora, prin prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate, prin prezentarea de dovezi (iar nu supoziţii), prin redactarea de articole clare, la obiect şi care să respecte regulile jurnalistice elementare, scrise de ziarişti competenţi, corecţi şi pregătiţi corespunzător pentru acest job. Faptul că Jurnalul Sighişoara Reporter (dar acelaşi lucru se poate spune şi despre cea mai  mare parte din presa centrală, cel mai notoriu exemplu fiind Antena 3) practică un astfel de jurnalism, nu e o jignire la inteligenţa cititorilor/spectatorilor, ci un atentat la inteligenţa lor (inteligenţă, ce-i drept, pe cale de dispariţie tot din cauza tabloidizării şi politizării mass-media). Mai precis oamenii sunt luaţi de proşti când li se spune ce trebuie să creadă, ce şi cum trebuie să gândească, pe cine trebuie să susţină şi pe cine trebuie să respingă, în loc să aibă posibilitatea să discearnă singuri toate acestea. Nu sunt un fan al administraţiei locale, nici al administraiei centrale, nici al politicienilor (pentru care am cel mai profund dispreţ), dar toţi aceştia, absolut toţi, au dreptul să ia cuvântul, au dreptul la opinie şi dreptul la replică. Prin urmare iată mai jos dreptul la replică al administraţiei locale referitor la unele articole apărute în Jurnalul Sighişoara Reporter. (Adrian Diţă, admin Sighişoara Freelance Reporter)

(Nota admin.: Voi posta primele fraze ale materialelor drept la replică, materialul integral putând fi citit și/sau descărcat în format. pdf accesând link-ul de sub fiecare material sau cu un click pe titlul materialului.)

Către redacţia săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter

Domnule redactor-şef,

Prin prezenta îmi exprim dezamăgirea profundă în faţa refuzului dumneavoastră de a acorda dreptul la replică – care ar fi fost modalitatea de exprimare a punctului de vedere în privinţa neadevărurilor, jignirilor şi judecăţilor de valoare nefundamentate inserate în articolele publicate de dumneavoastră.

Din păcate, ceea ce pornise ca o publicaţie de informare şi opinie cetăţenească, a devenit un instrument de manipulare a sighişorenilor, prin publicarea de afirmaţii nefondate şi nesusţinute de realitate. De fapt, singura preocupare a celor care scriu şi semnează (uneori) în acest săptămânal pare a fi discreditarea administraţiei publice locale, în special a şefului acesteia, fără a ţine cont de dreptul cetăţenilor de a fi informaţi corect şi complet despre ceea ce se întâmplă în oraşul nostru.

Citeşte integral materialul Scrisoare deschisa

Lămuriri (II)

…. referitoare la „ştirea” intitulată „Observaţii dure [sic!?] privind alocarea de la bugetul local a finanţărilor pentru diferite proiecte locale” semnată de doamna Anca Maria Radu.

Din păcate avem în faţă un nou exemplu al modului tendenţios în care această doamnă redactor/reporter/prezentator Radio TV înţelege să scrie despre subiecte cu care nu este familiarizată, nefăcând niciun fel de efort pentru a le înţelege sensul.

De fapt, ştirea este o interpretare personală  a unui raport de cercetare întocmit de CEDES, un ONG sighişorean preocupat în a găsi surse de finanţare pentru propria activitate.

Nu putem despinde nicio idee din conţinutul primului paragraf – o înşiruire cu o topică ciudată de frânturi preluate din respectivul material din care e evident că nu a înţeles o iotă. La fel de evident este faptul că doamna reporter ţine morţiş să mai găsească un nod în papură executivului local, deşi vorbeşte de un raport care vizează hotărâri adoptate de consiliu local.

Citeşte integral materialul Lamuriri

Radiografia unei şedinţe extraordinare

În data de 13 martie a.c. pentru cea de-a treia oară, consilierii locali sighişoreni au luat în discuţie structura reţelei şcolare, care potrivit Legii nr. 1/2011 şi adresei nr. 1043/6 martie 2012 de la ISJ Mureş „se face prin hotărâre de consiliu local fără de care MECTS nu poate aviza favorabil includerea în hotărârea de guvern a structurii reţelei şcolare propusă pentru anul 2012-2013”. Întrucât în şedinţa anterioară au existat trei amendamente, această şedinţă a fost convocată special pentru tranşarea  problemei care a constituit subiectului unor dezbateri aprinse timp de aproape două luni.

În cele din urmă, nu s-a adoptat nicio hotărâre de consiliu, cei 12 consilieri prezenţi – din 19 consilieri în funcţie – au votat cele două amendamente, după cum urmează:

Citeşte integral materialul Radiografia unei sedinte extraordinare

(Nota admin: Prezint mai jos şi unele dintre articolele ce fac obiectul dreptului la replică, cele pe care le-am găsit în mediul online.)

Elevi sighişoreni sacrificaţi, posibil în interes electoral (Jurnalul Sighişoara Reporter via SighişoaraOnline)

O şcoală sighişoreană se doreşte a se transforma în şcoală cu predare exclusiv în limba maghiară. Primarul Dorin Dăneşan este complice la această intenţie însăşi prin faptul că deşi i-a fost comunicată de acum un an de către UDMR, a tăinuit-o. Nu a făcut-o publică nici măcar în acel ziar Glasul Cetăţii, ziar pe care îl publică pe banii noştri ai tuturor pentru a-şi ridica propriile osanale, pentru a-i critica pe cei care nu îi împărtăşesc ideile, pe cei care s-au săturat să vadă cum Sighişoara este distrusă pe zi ce trece. Dacă nu avea nimic de ascuns, măcar în acel ziar primarul Dăneşan trebuia să vină să ne explice de se se doreşte înfiinţarea unei şcolii exclusive maghiare la Sighişoara. (vezi articolul complet)

Sighişorenii se revoltă!!! (Jurnalul Sighişoara Reporter via SighişoaraOnline)

JSR primeste la redactie tot mai multe semnale de revoltă ale sighişorenilor faţă de ceea ce a ajuns oraşul nostru, un oraş în care cu toţii ar fi trebuit să trăim mai bine, semnale de revoltă faţă de modul defectuos în care este administrată Sighişoara, revoltă faţă de preocupările municipalităţii care sunt cu totul diferite faţă de cele specifice unei municipalităţi, revoltă faţă de intenţia de a transforma o şcoală românească în şcoală cu predare în limba maghiară. Vă prezentăm mai jos scrisoarea unui sighişorean, primită la redacţie. (vezi articolul complet)

Drept la replică al Primăriei municipiului Sighișoara și al primarului Ioan Dorin Dăneșan, referitor la trei articole apărute în săptămânalul Jurnalul Sighișoara Reporter

Potrivit unui e-mail primit de la Biroul de presă al Primăriei municipiului Sighișoara, editorul săptămânalului Jurnalul Sighișoara Reporter a refuzat publicarea a trei materiale drept la replică transmise de către Primăria Sighișoara referitoare la trei articole apărute în numerele 740 și 741 ale publicației sus-amintite. Ca urmare, dreptul la replică al Primăriei Sighișoara și al primarului Ioan Dorin Dăneșan își găsesc azil pe Sighișoara Freelance Reporter unde pot fi citite de cei interesați. Articolele din Jurnalul Sighișoara Reporter la care face referire dreptul la replică sunt:  ”Senatorul Bașa Petru va susține la Strasbourg cauza Sighișoarei”  din nr. 740,  respectiv “De ce se ascund declarațiile de avere ale angajaților Primăriei?” și  ”Banii publici ai sighișorenilor folosiți de Primarul Dăneșan pentru propria imagine” din nr.741.

(Nota admin.: Voi posta primele fraze ale materialelor drept la replică, materialul integral putând fi citit și/sau descărcat în format. pdf accesând link-ul de sub fiecare material sau cu un click pe titlul materialului.)

Premiul Europei: Între oglinzi paralele

Precizări la comunicatul transmis de Biroul de presă al Senatorului Petru Bașa: „Senatorul Bașa susţine cauza Sighişoarei la Strasbourg!”

Acest comunicat, o reacţie întârziată la cel difuzat vineri 17 februarie a.c. de municipalitate şi preluat de toată presa la modul laudativ, este o încercare neinspirată de muta centrul de greutate al ştirii.

Este evident că singura sursa de inspiraţie a celui care l-a redactat a fost textul comunicatului Primăriei, ceea ce arată, fără putinţă de tăgadă, lipsa legăturii domnului Senator cu subiectul în discuţie. Poate că nu ar trebui să mai surprindă această modalitate a însuşirii unor merite pentru realizări cu care nu are nicio legătură (unele din ele fiind realizate înainte de 2008, cum este Proiectul Centrului Social Medical de Zi). Totuşi, există nişte limite ale decenţei care ar trebui să fie respectate, cu atât mai mult cu cât vorbim de un membru al Parlamentului României.

Citește integral materialul Premiul Europei intre oglinzi paralele

Lămuriri

…. referitoare la opinia exprimată de doamna Anca Maria Radu vizavi de „declaraţiile de avere ale angajaţilor Primăriei”, menţionăm faptul că pe pagina de internet www.sighisoara.org.ro sunt  postate/publicate declaraţiile de avere din anul 2009, depuse în termenul legal în 2010. În urma Deciziei nr. 415/2010 a CC, din anul 2010, nu mai există obligaţia postării acestora pe pagina de internet a instituţiei doar a depunerii lor la  compartimentul Resurse Umane – unde pot fi consultate oricând de cei interesaţi – care le transmite la Agenţia Naţională de Integritate. Pentru edificarea doamnei redactor, dar şi pentru restabilirea adevărului şi corecta informare a cititorilor, redăm citatul din decizie referitor la acest subiect:

Citește integral materialul Lamuriri

Precizări cu privire la şedinţa Consiliului Local din data de 23 februarie 2012

Şedinţa a avut, ca de obicei, o ordine de zi încărcată, la cele 35 de puncte care figurau în dispoziţia de convocare adăugându-se încă un punct privind Clubul Atletic Municipal.

Apariţia domnului Senator Başa, însoţit de echipa presei locale ca şi prezenţa preşedintelui Filialei PNL Sighişoara a fost de natură să încarce atmosfera deja tensionată prin prezenţa reprezentanţilor unităţilor de învăţământ şi a  taximetriştilor veniţi pentru a-şi susţine, fiecare, petiţiile depuse în legătură cu problemele specifice.

Dincolo de pretextul acestei apariţii făcute într-o notă dramatică, amplificată de camera postului de TV al domnului Başa, strategic amplasată în colţul sălii de şedinţe, nu a fost foarte clar motivul şi finalitatea acestei apariţii în tandem a celor doi lideri politici. Având în vedere situaţia dificilă a Sighişoarei cauzată de obstrucţionarea proiectelor de dezvoltare propuse prin cererile de finanţare „aprobate dar aflate pe lisa de rezervă” de ani de zile ar fi fost de aşteptat ca, de această dată, să se convină asupra unui mod comun de acţiune pentru a reacţiona împotriva acestui boicot…

Că nu a fost aşa a reieşit din cuvintele rostite de dl. Senator care a dezvăluit că motivul prezenţei Domniei sale la şedinţă ţine de dorinţa de a primi scuze în urma unor discuţii purtate de consilieri în şedinţa precedentă.

Citește integral materialul Precizari cu privire la sedinta Consiliului Local din data de 23 februarie 2012

Vezi și Adresa distribuție Glasul Cetății și Adresa Oficiul Postal, documente ce au legătură cu materialul de mai sus.

(Notă admin.: Dintre articolele la care fac referire materialele drept la replică transmise de Biroul de presă al Primăriei Sighișoara am găsit doar unul singur publicat în mediul online, al cărui link îl puteți accesa mai jos, întrucât pagina web oficială a săptămânalului Jurnalul Sighișoara Reporter (www.jsr.ro) este inactivă. Cu această ocazie doresc să fac precizarea că Sighișoara Freelance Reporter, respectiv www.jsreporter.wordpress.com, NU MAI ARE nici un fel de legătură cu săptămânalul Jurnalul Sighișoara Reporter din data de 9 martie 2011 (deci de anul trecut) când relațiile contractuale ale subsemnatului cu publicația sus-amintită au încetat. Am făcut această precizare pentru a elimina confuziile datorate similitudinii de denumire între Jurnalul Sighișoara Reporter și blogul Sighișoara Freelance Reporter (www.jsreporter.wordpress.com) care până în 9 martie 2011 a fost site-ul NEOFICIAL al publicației sus-amintite.)

Banii publici, ai sighişorenilor folosiţi de primarul Dăneşan pentru propria imagine (Jurnalul Sighișoara Reporter via SighișoaraOnline)

Primarul municipiului a fost acuzat în şedinţa Consiliului local din această lună că foloseşte banii publici pentru propria imagine. Acuzele se referă la faptul că tipăreşte din bani de la bugetul local un ziar pe care îl distribuie gratuit prin Sighişoara şi mai nou şi în alte localităţi din apropierea Sighişoarei, un ziar folosit de către primar pentru imaginea personală, un ziar etichetat de către consilieri, şi nu numai, drept trâmbiţa personală a primarului date fiind articolele de laudă şi propriile opinii exprimate de primar în paginile acestuia. Consilierii au susţinut că în paginile acelui ziar nu doar că nu este acceptat pluralismul de opinie prin exprimarea şi a altor păreri decât cele aparţinând primarului, dar se aduc şi jigniri la adresa unor plătitori de taxe şi impozite, a unor jurnalişti, la adresa sighişorenilor care îndrăznesc să aibă alte opinii, să aibă idei sau proiecte pentru oraşul nostru… pentru toate aceste acuze la adresa altora şi elogii referitoare la propria persoană fiind cheltuiţi bani din bugetul local, buget rezultat din colectarea de taxe şi impozite şi care are în componenţa sa, alături de capitolul de Promovare şi capitol precum Învăţământ, Sănătate. (vezi articolul complet)

Proiect de promovare turistică la Sighişoara (Zi de zi)

Primăria municipiului Sighişoara este în faza de precontractare a proiectului ”Crearea şi dotarea unui centru naţional de informare şi promovare turistică în municipiul Sighişoara”, depus pe Programul Operaţional Regional, prin care se va putea face o promovare profesionistă, dar se va putea ţine şi o evidenţă a numărului de turişti care vizitează oraşul, relatează Agepres. Eforturile administraţiei publice locale au urmărit atât proiecte de dezvoltare a infrastructurii – reabilitare străzi, iluminat arhitectural, reabilitare sisteme de apă şi canalizare, restaurare şi conservare Zona UNESCO – cât şi promovarea Sighişoarei ca destinaţie turistică, alături de asociaţia profesională a proprietarilor de structuri de cazare, Asociaţia Turistică Sighişoara. (Sursa: Zi de zi)

Drept la replică al primarului Dorin Dăneșan referitor la un material de presă difuzat de postul Târnava TV

Spre ştiinţă, Consiliul Naţional al Audiovizualului                             

Către, Redacţia Târnava TV

Domnului Director Moldovan Gabriel

În urma difuzării  de  către postul dvs.  a unor materiale referitoare la autorităţile locale, vă rugăm, ca, în virtutea dreptului la replică, să prezentaţi următorul punct de vedere, care să fie citit de prezentatoarea care a asigură de obicei voiceoverul emisiunilor dvs. informative.

„Prin prezenta, protestez împotriva campaniei de manipulare a opiniei publice sighişorene, precum şi a dezinformării acesteia, cu nerespectarea actelor normative care reglementează audio-vizualul precum şi ignorarea  normelor  şi eticii  profesionale în domeniul jurnalistic de către postul Târnava TV.

În opinia mea, la realizarea  emisiunilor  acestui post nu se respectă principiul parităţii părţilor în sensul că nu este prezentată şi opinia părţii criticate sau chiar incriminate, ci doar punctul de vedere al postului, a cărei orientare este, dealtfel, evidentă. Părerile exprimate de către realizatorii postului Târnava TV sunt, adeseori tendenţioase şi conţin aprecieri şi judecăţi de valoare subiective, nesusţinute de argumente reale cu privire la persoana subsemnatului dar şi a Municipiului Sighişoara, ca autoritate publică locală.

Prin acest drept la replică dezavuez vehement modul în care, în emisiunea difuzată în data de 30 iunie a.c. ora 6,00 pm şi reluată la ora 10,00 pm, prezentatoarea a transmis telespectatorilor informaţia că, în cadrul întâlnirii locuitorilor cetăţii cu politicienii PDL a fost exprimată acuzaţia că  „Primarul a prelungit ilegal contractul de concesionare a parcărilor…”. Precizez faptul că, la respectiva şedinţă, în prezenţa mea, nu a fost adusă o astfel de acuzaţie, pe care dealtfel aş fi combătut-o pe loc. Sunt profund jignit de modul incalificabil şi inacceptabil în care acest lucru neadevărat a fost adus la cunoştinţa sighişorenilor, fără citarea opiniei subsemnatului – conform principiului AUDIATUR ET ALTERA PARS (să fie ascultată şi partea cealaltă) - respectiv fără prezentarea de probe în susţinerea aşa zisei  acuzaţii.

Dincolo de aceste aspecte care ţin de etică şi deontologie profesională,care până la urmă afectează credibilitatea postului,  aş vrea să punctez faptul că, decizia cu privire la închiriere, concesiune sau vânzare  este luată de Consiliul Local, ca organ deliberativ, în niciun caz de Executiv, respectiv de Primar.

Dacă ar fi intenţionat să informeze opinia publică corect şi obiectiv asupra subiectului,  acest post de televiziune ar fi prezentat în mod obiectiv informaţiile reale şi nu ar fi omis să menţioneze faptul că, doar  cu câteva ore înaintea emisiunii, consilierii PDL au împiedicat adoptarea unui proiect de hotărîre promovat de subsemnatul, privind rezilierea contractului de conscesiune a parcărilor, invocat în emisiune.

Protestez pe această cale faţă de campania de denigrare dusă, în mod concertat, de presa locală care este de natură a mă discredita pe mine personal dar şi autoritatea locală pe care o reprezint, afectând, în mod nejustificat şi incorect, din punctul meu de vedere, imaginea mea şi a instituţiei pe care o conduc.

Cu consideraţie pentru sighişoreni, Ioan Dorin DĂNEŞAN”

N.B. ART. 40/ Decizie nr.  220 din  24 februarie 2011  privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual

 (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul „audiatur et altera pars”; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

Vă mulţumim pentru solicitudine,

Anca Silvia Raţiu

Purtător de cuvânt al Municipiului Sighişoara

Nota admin.: Am postat acest drept la replică pe Sighișoara Freelance Reporter întrucât, potrivit unui e-mail transmis de către Biroul de presă al Municipiului Sighișoara, acest material nu a fost difuzat pe postul Târnava TV, așa cum a solicitat Primăria. Vedeți mai jos fotocopia dreptului la replică transmis de Primărie, precum și link-ul către articolul la care se referă acest drept la replică. (Adrian Diță, admin. Sighișoara Freelance Reporter)

Drept la replica (pag. 1)

Drept la replica (pag. 2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Locuitorii din Cetate vor linişte (Târnava TV și Jurnalul Sighișoara Reporter via SighișoaraOnline)

Grupul de iniţiativă a locuitorilor din Cetate s-a întrunit săptămâna trecută într-o nouă şedinţă pentru a dezbate trei probleme stringente care potrivit acestora aşteaptă de mult timp soluţionare. Este vorba despe problema accesului auto în cetate, acces pe care locuitorii îl doresc restricţionat , problema parcărilor ce ar trebui limitate în viziunea locuitorilor Cetăţii şi problema amenajării parcului din faţa Bisericii romano-catolice, parc ce a fost distrus în urma lucrărilor din cetate şi a cărui amenajare locuitorii o aşteaptă de câţiva ani. La şedinţă au participat locuitori ai Cetăţii, reprezentanţi ai Foumului Democrat German, ai Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, consilieri locali ai PDL, senatorul Başa Petru şi primarul municipiului Dorin Dăneşan. (Citește mai departe)

Lucrări de canalizare şi alimentare cu apă la Nadeş (Zi de zi)

Comuna Nadeş este una dintre puţinele localităţi din judeţul Mureş care a primit finanţare din fonduri europene pe Măsura 322 privind „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Consiliul Local şi-a însuşit proiectul

Aşa că ieri, consilierii locali din comuna Nadeş au adoptat în unanimitate, în cadrul şedinţei ordinare din luna iunie, proiectul de hotărâre ce viza „însuşirea contractului de execuţie lucrări încheiat între Comuna Nadeş şi SC Licasir Trust SRL, din Baia Mare în vedere implementării proiectului Canalizare menajeră cu staţie de epurare în comuna Nadeş, alimentare cu apă potabilă în comuna Nadeş, modernizare reţea stradală în localitatea Nadeş, reabilitare şi modernizare aşezământ cultural în localitatea Nadeş, comuna Nadeş, judeţul Mureş”. (Citește mai departe)

Spital privat la Sighișoara cu bețe în roate de la început (Ziarul de Mureș)

Cetatenii municipiului Sighisoara si nu numai, ar putea beneficia pe viitor de servicii medicale la standarde europene în cadrul primului centru medical privat, ce se doreste a fi construit la Sighisoara. Afacerea apartine omului de afaceri Ion Dinita, liderul organizatiei judetene a PC Brasov care si-a pus în gând sa faca la Sighisoara o clinica moderna dotata la standarde europene si sa reînvie turismul medical în zona. Clinica se va realiza în cadrul unui bloc aflat deja în proprietatea sa, dupa ce va evacua locatarii, si va concesiona centrala termica dezafectata si o parcela de spatiu verde pentru parcari, alei, accese. (Citește mai departe)

Notă admin.: Probabil că articolul publicat în Ziarul de Mureș face referire procesul verbal al dezbaterii publice ce a avut loc cu privire la acest subiect în data de 23 mai 2011, proces verbal pe care îl publicăm mai jos așa cum a fost descărcat de pe site-ul Primăriei municipiului Sighișoara:

P R O C E S – V E R B A L

 Încheiat azi, 23 mai 2011, în cadrul dezbaterii publice pe tema „Planul Urbanistic de Detaliu pentru amenajare clinică medicală în Sighişoara, strada Mihai Viteazu F.N.”.

Şedinţa începe la ora 16,00 şi are loc în sala mică de şedinţe a Primăriei. La şedinţă participă un număr de 14 de persoane, conform tabelului anexat, care
face parte integrantă din prezenta. Domnul Diniţă Ion se prezintă ca fiind un om de afaceri din Braşov, proprietar al unui bloc din strada Mihai Viteazu nr.7B cel de lângă centrala termică – cuprinsă în PUD – pe care doreşte să o cumprere pentru a putea face un laborator medical.

Menţionează că are o colaborare cu domnul dr. Alexandrescu, medic la Monaco şi de aceea doreşte să transforme blocul într-o clinică medicală modernă, cu o investiţie de 3,5 milionae EURO. Arată că, prin realizarea acestei clinici medicale s-ar crea noi locuri de muncă, ar veni mai mulţi turişti în Sighişoara deoarece se practică un turism de sanătate. Turiştii daca ştiu că beneficiază de servicii medicale bune, au condiţii bune, vin să facă lucrări. Arată că din zona aceea se poate face o zonă frumoasă, se poate face o clinică medicală ca şi în occident.

Domnul Adrian Eftimie întreabă cine se va ocupa de partea medicală?

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că domnul dr. Alexandrescu şi cu soţia dânsului, ambii fiind medici la Monaco. Arată că realizarea acestei clinici se va face la standarde europene, clinica va fi dotată cu apartură medicală foarte modernă iar de managementul ei se va ocupa dr. Alexandrescu. Arată că se doreşte integrarea acestei clinici într-un circuit. Menţionează că trebuie făcut ceva şi pentru omul de rând, că e uşor să închizi spitalele „…..”

Domnul Adrian Eftimie arată că nu ştie în ce măsură, serviciile oferite de această clinică se vor adresa omului de rând.

Domnul Ion Diniţă spune că se va negocia cu Casa de Sănătate. Arată că banii pe care îi cotizează fiecare cetăţean trebuie să se întoarcă. Menţionează că dacă investeşete în realizarea acestei clinici trebuie să şi câştige. Face precizarea că este un om realizat, că doreşte sa facă ceva care să rămână în urma dânsului.

Domnul Tuli Coloman întreabă dacă s-a făcut un sondaj?

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că da şi că persoanele chestionate sunt de acord cu construirea acestei clinici medicale şi că aceasta trebuie introdusă într-un circuit extern. Menţionează că nu-i poţi pune unui român în cârcă o plată atât de mare, că dacă nu încercăm să schimbăm ceva în societate, ne merităm soarta.

Domnul Tuli Coloman întreabă dacă investiţia este suportată din capital privat?

Domnul Ion Diniţă răspunde că da.

Domnul Rolea George întreabă dacă va fi şi recuperare cardiacă?

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că da şi că a luat legătura cu domnu dr. Deac de la Tîrgu Mureş.

Domnul George Rolea întreabă câte paturi vor fi pentru recuperare cardiacă?

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că 30, pentru început.

Domnul George Rolea întreabă de numărul total de paturi iar domnul Ion Diniţă îi spune că este vorba de 100 de paturi.

Domnul Diniţă arată că e o afacere nouă care trebuie făcută rentabilă. Arată că seringa care se cumpără în spitale cu 10 lei poate fi cumpărată şi cu 1 leu.

Domnul George Rolea îi spune domnului Diniţă că a spus că nu vrea să facă profit şi acum vorbeşte de rentabilitate.

Domnul Diniţă spune că nu vrea să trăiască din asta, că vrea să reinvestească profitul arătând că un aparat medical achiziţionat acuma, peste 2, 3 ani nu mai e performant.

Domnul George Rolea întreabă dacă laboratorul va fi dotat cu computer tomograf.

Domnul Ion Diniţă arată că dânsul nu se ocupă de partea medicală, că pentru aceasta există specialişti.

Domnul Rolea George arată că în Sighişoara sunt trei laboratoare medicale.

Domnul Diniţă spune că reactivii sunt aduşi din Ungaria.

Domnul George Rolea arată că e vorba de marcări tumorali”….” arată că dânsul este medic. Întreabă ce sistem de finanţare va negocia cu Casa de Sănătate? Întreabă dacă e vorba de pachetul minim?

Domnul Ion Diniţă spune că încă nu s-a gandit.

Domnul George Rolea întreabă dacă îl va face eficient după trei ani?

Domnul Ion Diniţă menţionează că vrea să ajute comunitatea.

Domnul George Rolea menţionează că îi surâde ideea construirii unei clinici medicale şi că va fi bine dacă clinica va fi dotată şi cu un computer tomograf.

Domnul primar intervine şi arată că nu se gândeşte din punct de vedree financiar, nici social, dar în Sighişoara trebuie un spital şi cine are bani să-l facă, să-l facă. Cum merg unii în străinătate să se opereze, să vină la Sighişoara să o facă.

Domnul George Rolea arată că domnul dr. Deac nu va opera la Sighişoara, poate doar să organizeze.

Domnul Ion Diniţă arată că trebuie să ai 2,3 nume de medici renumiţi.

Domnul primar arată că nu e interesat de preţuri, că domnul Diniţă vrea să se extindă, să fie în Sighişoara o clinică bună şi poate îşi mai schimbă şi zona aceea faţa. Arată că atât ca om , cât şi ca edil al oraşului, îl interesează.

Adrian Eftimie arată că s-au mai vândut spaţii şi nu s-a mai realizat ceea ce se spusese iniţial.

Domnul Ion Diniţă arată că a cumpărat în acel cartier un bloc pe care l-a renovat. Menţionează că a trimis bani pentru diverse reparaţii, că nu le-a perceput chirie locatarilor, că le-a cerut doar să îngrijescă blocul, să plătească impozitul şi cheltuielile de întreţinere însă aceştia nu au plătit şi chiar au produs stricăciuni.

Domnul Adrian Eftimie arată că centrala termică trebuie scoasă la licitaţie, nu poate fi dată aşa cu dedicaţie.

Domnul Ion Diniţă spune că dânsul nu are nimic împotrivă şi că, în contractul de vânzare-cumpărare pot fi inserate anumite clauze…nu are nimic împotrivă. Menţionează că, cu blocul pe care îl are în proprietate poate face ce vrea şi că doreşte ajutor cu centrala termică şi cu parcarea. Arată că doreşte să facă ceva care să rămână în urma dânsului.

Domnul George Rolea întreabă la ce ajutor se referă iar domnul Diniţă îi răspunde că se referă la aprobări.

Domnul Tuli Coloman întreabă ce fel de clinică doreşte să facă şi aminteşte de clinica medicală de la Sibiu.

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că intenţionează să facă o clinică de top.

Domnul Rolea George intervine şi arată faptul că cei care contribuie la sistemul de sănătate îi susţin şi pe cei care nu plătesc…de exemplu, ţiganii. Face precizarea că se îndoieşte că această clinică va putea oferi servicii şi pentru cei cu venituri medii.

Domnul primar arată că aceste servicii vor trebui plătite.

Domnul George Rolea arată că la asta făcea referire, că această clinică va putea oferi servicii sociale doar pentru 20% .

Domnul Ion Diniţă intervine şi spune că pensionarii merită să fie trataţi bine după atâţia ani de muncă.

Domnul Tuli Coloman intervine şi arată că ar fi bine dacă la această clinică ar exista şi un computer tomograf dar că, investiţia de 3,5 mil EURO i se pare cam mică.

Domnul Ion Diniţă îi răspunde că va încheia parteneriate pentru aparatura medicală, că există multe firme şi că momentan doar s-a realizat un proiect.

Domnul Tuli Coloman apreciază că va fi o concurenţă cu spitalul existent şi întreabă dacă există în proiect prevăzută şi amenajarea unui parc.

Domnul Ion Diniţă îi spune că a intenţionat însă i s-a spus că acolo există depusă o cerere de finanţare pentru amenajarea unui parc.

Domnul George Rolea arată că în PUD apare şi spaţiul verde, atrage atenţia că nu este posibil deoarece, conform legislaţiei, pe orice spaţiu verde concesionat nu se poate construi mai mult de 10%.

Domnul George Rolea arată că apreciază ideea construirii unei clinici medicale, îl felicită pe domnul Diniţă şi că trebuie găsită soluţia legală.

Domnul Ion Velicu, arhitectul şef intervine şi arată că pentru parc e depusă o cerere de finanţare şi că este vorba de 6 m de spaţiu verde de lângă bloc şi de 6 m de lângă centrala termică.

Domnul George Rolea atenţionează din nou cu privire la spaţiul verde.

Domnul primar arată că legea care reglementează spaţiile verzi este în vigoare de 2,3 ani. Arată că, având în vedere faptul că este vorba de construirea unei clinici medicale trebuie să găsim modalitatea şi pentru cei câţiva metri de spaţiu verde. Adaugă fatul că Sighişoara are o zonă verde foarte mare în extravilan.

Domnul George Rolea apreciază că deşi aşa este , trebuie găsită modalitatea legală.

Domnul  Ion Diniţă arată că doreşte ca lucrurile să se realizeze pe cale legală şi că nu doreşte să se facă nicio ilegalitate.

Domnul George Rolea îi atrage atenţia că cine dă aprobarea, răspunde. Arată că sunt unele mici probleme care trebuie rezolvate.

Domnul primar intervine şi spune că legile sunt prost făcute.

Domnul Neguţ arată că domnul primar are dreptate şi că trebuiau să fie prezenţi cei care locuiesc în zonă „….”pădurea cade pe noi şi noi ne cramponăm la puţin spaţiu verde. Adaugă că oamenii aşteaptă totul de la Primărie şi că doar un om bătut în cap n-ar fi de acord cu acest proiect.

Domnul Ionel Gavrilă arată că salută această iniţiativă şi că pentru Sighişoara este mână cerească. Arată că spitalul funcţionează şi aşa va rămâne. Arată că a fost la Târgu Mureş la Clinica Nova Vita şi e ok.

Domnul primar intervine şi arată că acea clinică s-a construit pe spaţiu verde.

Domnul Ionel Gavrilă arată că este o problemă cu garajele din zona unde se doreşte amenajarea clinicii.

Domnul Ion Diniţă arată că, chiar dacă nu va fi amenajată clinica, garajele trebuie desfiinţate deoarece crează o imagine urâtă municipiului.

Domnul Ionel Gavrilă arată că dacă se rezolvă problema cu Casa de Sănătate se va rezolva o mică parte din problema socială.

Domnul Ion Diniţă arată că deja a început să cheltuie bani pentru această clinică „….realizarea PUD-lui…”.

Domnul Lazăr intervine şi spune că este de acord cu domnul Rolea în ceea ce priveşte spaţiul verde.

Domnul primar intervine şi arată, din nou, că se va amenaja o clinică medicală şi că nu trebuie să ne cramponăm la 1m de spaţiu verde.

Domnul Tuli Coloman întreabă în cât timp se va realiza această clinică iar domnul Diniţă îi răspunde că într-un an de când are toate aprobările pentru a începe lucrările.

Domnul George Rolea atenţionează asupra faptului că, structura de rezistenţă e pe cărămizi iar domnul Diniţă spune că se pot găsi soluţii, că a consultat specialişti şi că se poate îmbrăca structura excistentă în schelet metalic.

Domnul Lazăr intervine şi spune că din beton.

Domnul Ion Diniţă spune că sala de operaţii va fi la etaj iar domnul George Rolea atrage atenţia că sălile de operaţie pot fi la etajul 2, cel mult.

Domnul Ion Diniţă arată că aşa a discutat cu specialiştii.

Domnul George Rolea întreabă dacă această clinică va avea o Unitate de Primiri Urgenţe iar domnul Diniţă îi răspunde că da.

Nefiind alte discuţii, se încheie dezbaterea publică. 

Comisia de aplicare a Legii
nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică 

    P. Preşedinte,                                                                                  Secretar,

     Anca Fleşariu                                                                                 Oana Sitea

(Sursa: site-ul Primăriei municipiului Sighișoara)

Mai jos vedeți fotografii cu situația actuală a zonei în care investitorul intenționează să amenajeze centrul medical (în cartierul cunoscut sub numele de “Foamea”), precum și soluțiile propuse pentru transformarea zonei. Imaginile sunt preluate din documentul ce a fost supus dezbaterii publice în data de 23 mai a.c. și care este de asemenea publicat pe site-ul Primăriei municipiului Sighișoara.

This slideshow requires JavaScript.

(Sursa: site-ul Primăriei municipiului Sighișoara)

Proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu ˝Amenajare Clinică Medicală în Sighişoara˝, Sighişoara, str. Mihai Viteazu f. nr. va fi supus dezbaterii și aprobării (sau nu) în cadrul ședinței ordinare a Consiliului local Sighișoara din 30 iunie 2011.

Documente preluate de pe site-ul Primăriei municipiului Sighișoara:

Planul urbanistic de detaliu pentru amenajarea unui centru medical pe strada Mihai Viteazu (starea actuala si solutii propuse)

Planul urbanistic de detaliu pentru amenajarea unui centru medical pe strada Mihai Viteazu (harta)

Procesul verbal al dezbaterii publice privind amenajarea unui centru medical pe strada Mihai Viteazu (23 mai 2011)

Cum cheltuie autorităţile locale banul public la vreme de criză (materiale din Zi de zi şi CityNews – Mureş)

Hrană, haine şi angajări ilegale în instituţii publice din Mureş

Zeci de primării în frunte cu Consiliul Judeţean Mureş au fost prinse cu „mâţa în sac” de Curtea de Conturi Mureş. Conform ultimului raport al instituţiei, respectivele organe ale statului au realizat pentru anul 2009 cheltuieli nelegale în sumă totală de 10.841.861 lei. Majoritatea dintre ele s-au făcut pe haine, hrană, renumerări ale angajaţilor, sponsorizarea unor activităţi sportive sau plata studiilor unor funcţionari. (Citeşte mai departe)

Milioane de lei, bani publici, cheltuiti ilegal in Mures

Raportul oficial al Curtii de Conturi pentru anul 2009 arata ca milioane de euro au fost cheltuite fara sens in 2009 de catre primariile din judetul Mures, in frunte cu Consiliul Judetean Mures. Dupa cum arata raportului anual al Curtii de Conturi, majoritatea primariilor din judet, cat si CJ Mures, au sfidat criza si au cheltuit bani pe haine, mancare, au acordat sporuri in mod nejustificat si chiar s-au scolit pe bani publici. (Citeşte mai departe)

Din Sighişoara spre Sibiu pe drum reabilitat…

DN 14 Sibiu-Mediaş-Sighişoara va intra într-un amplu proces de modernizare ce nu face parte din categoria „peticirilor” de primăvară, asta dacă  suntem optimişti şi considerăm că rezultatele vor semăna leit cu datele generale ale proiectulului oferit  publicităţii de către autorităţi. Dar chiar şi în varianta pesimistă, cel puţin o vreme drumul Sibiului, via Mediaş,  va căpăta aspect european. Proiectul este important ca valoare şi ambiţii şi se vrea a fi executat „nemţeşte” de către o firmă cu experienţă din Austria.

Dacă în urmă cu câţiva ani, împrejurimile Sighişoarei erau înţesate de şantiere de reabilitare a drumurilor, dinspre Braşov până la Târgu Mureş, şi în interiorul urbei noastre, a venit timpul să călătorim “european” şi înspre Mediaş, respectiv Sibiu. Firma austriacă Strabag va moderniza DN 14 Sibiu – Mediaş – Sighişoara, în baza contractului încheiat cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Contractul pentru modernizarea DN 14 are o valoare de 162,8 milioane lei, fără TVA, asiguraţi de Banca Europeană de Investiţii şi are o durată de proiectare şi execuţie de 24 de luni, la care se adaugă 24 de luni perioada de garanţie. Lungimea sectorului de drum ce va intra în procesul de reabilitare este de 79,7 km, şi include lucrări de terasamente (casete, şanţuri, rigole), lucrări de consolidare (ziduri de sprijin), aşternerea a trei straturi de asfalt, precum şi lucrări auxiliare (reparaţii la 23 de poduri şi 170 podeţe, executarea de podeţe la intrarea în curţi), etc.

Prin modernizarea DN 14 se urmăreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor, reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi crearea unor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurile publice.

Strabag este una dintre cele mai mari companii de construcţii din Europa Centrală şi de Est şi este prezentă în România din 1991, prin mai multe firme, printre care ARL, BHG, CARB SA, BITUNOVA, DRUMCO, MINERAL, SAT, STRABAG Facility Management, TPA, ZÜBLIN şi DYWIDAG.

Persoanele interesate în dezvoltarea unei cariere în domeniu, se pot adresa societăţii în cadrul site-ului www.strabag.ro, secţiunea cariere. Având în vedere renumele pe care firma austriacă şi l-a dobândit prin calitatea lucrărilor executate în România, sperăm ca, în curând, ca o răsplată a disconfortului ce va apărea în traficul local pentru o perioadă, să putem călători şi pe această rută în cele mai bune condiţii.

Cristina Ciobotaru

Grădiniţă nouă în „Bărăgan”

Aşa cum am menţionat şi în ediţii anterioare ale publicaţiei noastre, se fac eforturi pentru  construirea/amenajarea unei grădiniţe corespunzătoare, ca spaţiu şi amenajări, celui mai populat cartier din Sighişoara, Târnava – „Bărăgan”.  Menţionăm că în materialul de la pagina şase nu vom face referire la piedicile întâmpinate de proiect, ci vom prezenta câteva aspecte din studiul de fezabilitate al grădiniţei, de ce este aceasta necesară, numărul de  preşcolari care pot beneficia de noua unitate, durata lucrărilor şi alte detalii interesante despre această investiţie.

Pentru  cartierul Bărăgan, Târnava 2 se află în plan construcţia unei noi grădiniţe în locul fostei centrale termice de cartier. Iniţiativa construcţiei acestei grădiniţe aparţine senatorului Başa Petru, acesta realizând şi demersurile necesare pentru realizarea acestui proiect, atât la nivel de Consiliu Local pentru aprobarea proiectului necesar pentru realizarea documentaţiilor necesare, cât şi la nivel central pentru obţinerea finanţării necesare pentru acest proiect.

De ce este oportună noua grădiniţă în Bărăgan?

Pentru că potrivit Studiului de fezabilitate şi situaţiei existente, cartierul Târnava 2 „Bărăgan”, deşi este cel mai mare cartier al oraşului cu o populaţie de aproape  12.000 locuitori ceea ce reprezintă cca. 37 % din totalul populaţiei municipiului, dispune de o singură grădiniţă  care funcţionează într-un spaţiu improvizat prin comasarea a două apartamente la parterul unui bloc de locuinţe. Mai mult,   accesul la grădiniţă  se face din casa scărilor blocului prin care circulă  şi locatarii acestuia. În aceste condiţii sunt de la sine înţelese starea de aglomerare, disconfortul  pentru copii si cadrele didactice , toate acestea influenţând negativ procesul instructiv-educativ.

Varianta recomandată pentru noua grădiniţă

Conform variantei recomandate pentru construcţia noii grădiniţe pe strada Crizantemelor nr 7,  aceasta urmează să asigure disponibilitate pentru 100 de locuri, cu program de funcţionare normal, într-unul si două schimburi,  conform opţiunilor părinţilor. Grădiniţa ar urma să aibă două nivele, parter si etaj, cu o suprafaţă construită totală de 1000 mp, cuprinzand cinci săli de grupă copii; cinci grupuri sanitare;  filtre primire fiecare cu vestiar pentru grupele de copii; un  izolator cu grup sanitar propriu;  cancelarie pentru cadrele didactice,  toate conform normativelor legale. Mai mult, această grădiniţă ar urma să dispună şi de o  sală multifuncţională pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ.  Ca amenajări exterioare se propun alei de acces pietonal si circulaţie interioară pentru copii, insoţitori şi personal didactic,  curte pentru recreaţie,  teren pentru instalaţii sportive si jocuri, spaţii verzi şi protecţia incintei cu gard dublat de gard viu.   Această grădiniţă ar urma să aibă două nivele, parter şi etaj, pentru acoperirea necesităţilor educative.

Beneficiarii acestei grădiniţe

Orice investiţie de acest gen se poate raporta nu doar la beneficiarii actuali ci şi peste ani la viitoarele generaţii de preşcolari.  Titularul acestei investiţii este Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş iar beneficiar Centrul Bugetar Grădiniţa Tarnava Sighişoara  şi,  aşa cum spuneam şi anterior preşcolarii din acest cartier al municipiului.  Investiţia se propune a se realiza cu resurse atrase de la bugetul de stat, senatorul Başa Petru realizând demersurile necesare în acest sens.  Conform studiului de fezabilitate, durata de realizare estimată este de 18 luni de la momentul începerii lucrărilor. Cu cât toate detaliile de ordin administrativ vor fi puse mai repede la punct cu atât se va scurta şi perioada până la care preşcolarii din „Bărăgan” vor avea o nouă grădiniţă.  Conform studiului de fezabilitate situaţia existentă impune ca necesară si oportună realizarea acestei investiţii şi părinţii declarând în sondajul realizat că îşi doresc construcţia unei noi grădiniţe în cartierul Bărăgan.

Anca Maria Radu

Referinţe: Puncte de vedere

Discuţii aprinse în şedinţa Consiliului local Sighişoara

Proiectele zonei susţinute de parlamentari

Parlamentarii din zonă, reprezentanţi ai puterii, respectiv senatorul Başa Petru, deputaţii Toader Stroian şi Doru Oprişcan, au prezentat în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută cu premierul Emil Boc şi miniştrii Guvernului, prioritatile investiţionale pentru anul 2011 pentru localităţile colegiului în vederea susţinerii financiare prin includerea proiectelor acestor localităţi în Legea Bugetului de Stat pe anul 2011. La această întâlnire au participat şi miniştrii Turismului şi Dezvoltării Regionale Elena Udrea, Finanţelor Publice Gheorghe Ialomiţianu, Administraţiei şi Internele Traian Igaş.

Senatorul Başa Petru a susţinut proiectele din diferite zone administrative ale Colegiului, prezentate de primari ca fiind urgente şi pentru care este necesara finanţare.

“Am solicitat primarilor din zonă să îmi prezinte proiectele prioritare pentru care doresc susţinere financiară prin Legea Bugetului de Stat. Mulţi dintre acestia au răspuns prompt din dorinţa de a putea demara sau finaliza proiecte pentru comunitate. E drept că există şi câteva situaţii în care pe considerente politice sau de altă natură nu au fost transmise astfel de proiecte ale administraţilor publice locale pe care le-aş fi putut susţine ca amendamente la Legea Bugetului de Stat pentru anul viitor. Pentru proiectele ce mi-au fost însă prezentate de către primari pentru susţinere financiară, am elaborat împreună cu colegii mei amendamentele necesare. Este vorba despre amendamente pentru realizarea de lucrări de reabilitare şi modernizare drumuri, poduri, pentru realizarea sau extinderea reţelelor de apă şi canal, reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ. Sunt anumite priorităţi atât pentru oraşe cât şi pentru mediul rural, ce au astfel o şansă în plus de sprijin financiar prin prezentarea lor în mod direct reprezentanţilor Guvernului, factorilor decizionali din diferite ministere de resort. Suma necesară pentru realizarea tuturor proiectelor prezentate este mare, dar susţinerea acestora în întâlnirea de săptămâna trecută reprezintă de fapt o oportunitate în plus pentru aceste zone, pentru reprezentanţii acestor comunităţi în dorinţa lor de a le finaliza sau demara.

Pe de alta parte senatorul Başa Petru a susţinut, chiar şi în lipsa unei solicitări în acest sens, unele proiecte de mare anvergură pentru zona Sighişoara.

“Am susţinut unul dintre proiectele de anvergură pentru Sighisoara, respectiv realizarea variantei de ocolire, respectiv a centurii de ocolire a Sighişoarei. Pentru acest obiectiv este semnat contractul privind Asistenţa tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Execuţie şi Documentaţiei de Atribuire. Termenul estimat de execuţie a acestor lucrări potrivit Ministerului Transporturilor şi infrastructurii este 2011-2013. Vor fi lucrări ample şi de durată, proiectul în sine necesitând multă implicare pentru a fi finalizat, dar este dacă vreţi şi o ambiţie a mea de a vedea lucrările la centură demarate şi apoi finalizate. Şoseaua de centură reprezintă o necesitate pentru preluarea traficului greu şi a celui de tranzit, mult mai intens acum decât capacitatea proiectată iniţial, motiv pentru care am realizat demersuri în acest sens şi le voi susţine în continuare. Voi urmării însa şi demararea şi finalizarea şi a altor proiecte cum este spre exemplu: construcţia grădiniţei în cartierul Bărăgan Târnava 2 şi realizarea de reparaţii la Spitalul Municipal.

Revenind la proiectele susţinute prin Legea Bugetului de Stat pentru anul viitor senatorul Başa a declarat că are convingerea că o mare parte dintre acestea vor primii finanţare fie prin includerea directă în lege, fie prin includerea prin amendamente sau chiar prin rectificările care ar putea fi realizate pe parcursul anului viitor.

Şi în anii anteriori prin amendamente depuse de senator au fost atribuite fonduri pentru realizarea de lucrări la zidul Cetăţii Sighişoara, modernizări şi reparaţii drumuri, unităţi de învăţământ şi unităţi de cult din mai multe zone ale Colegiului senatorial

Anca Maria Radu

Breite a ajuns din nou pe mâna pădurarilor

Foto: Sandor Szatmari

După mai multe iniţiative şi proiecte încurajatoare iniţiate şi aplicate de Fundaţia Mihai Eminescu Trust, platoul Braite îşi schimbă administratorul,  după o licitaţie organizată de Ministerul Mediului  în luna iunie a acestui an. Ştirea a ajuns târziu la Sighişoara şi a provocat unele reacţii şi nedumeriri, o parte  dintre actorii politicii locale exprimându-şi surprinderea că o zonă cu tradiţie din imediata vecinătate a oraşului s-a licitat „la pachet” cu o arie protejată mai mare, fără ca factorii interesaţi din Sighişoara să afle în timp util şi să reacţioneze. Chestiunea a fost discutată şi la ultima şedinţă ordinară de Consiliul Local, ocazie cu care am aflat că noii administratori  încă nu prea ştiu ce au de făcut de-acum încolo, dar nici nu vor să împiedice proiectele aflate în desfăşurare.

Rezervaţia Breite în atenţia Consiliului Local

În cadrul Şedinţei de Consiliu Local Sighişoara organizată joi, 25 noiembrie consilierii au avut parte de două  informări neprezentate iniţial pe ordinea de zi, prima se referea la preluarea în administraţie a rezervaţiei Breite de către Societatea Progresul Silvic, informare prezentată chiar de dl. Mircea Bădilă, şef ocol silvic şi reprezentant al Societăţii Progresul Silvic.

Cei 15 consilieri în funcţie prezenţi la Şedinţa organizată săptămâna trecută au fost  informaţi despre demersurile Societăţii Progresul Silvic şi despre modul în care a ajuns să fie preluată din administraţia fundaţiei Mihai Eminescu Trust şi a copartenerului, respectiv Primăria Muncipiului Sighişoara. Mircea Bădilă, şef de ocol silvic şi reprezentant al Societăţii Progresul Silvic, noul administrator al rezervaţiei Breite a explicat că proiectele în derulare vor fi  menţinute iar banii accesaţi vor fi investiţi strict pentru obiectivele pentru care au fost solicitaţi. Consiliul Local

Foto: Sandor Szatmari

Sighişoara va avea în continuare un rol consultativ în cadrul rezervaţiei Breite, deşi nu este prevăzută această clauză prin ordinul ministrului. Societatea Progresul Silvic a ajuns să fie noul administrator prin intermediul celei de-a doua licitaţii organizate în 23 iunie, 2010. Din declaraţia dl. Bădilă, la prima lictaţie, fundaţia Mihai Eminescu Trust, vechiul administrator al rezervaţiei Breite a pierdut prima licitaţie organizată. Scopul Societăţii Progreul Silvic ar fi  acela de a manageria şi supraveghea dacă proiectele sunt implementate conform angajamentului. Din declaraţia  lui Bădilă, Fundaţia Mihai Eminescu Trust ar fi  accesat 4 milioane de euro. Deşi dl. Bădilă a declarat că a fost constrâns să semneze la preluarea administraţiei contractul, nu a luat cunoştiinţă despre obiectivele înscrise în acest contract.

Consilierii locali au declarat la rândul lor că acest lucru nu îi surpinde, rezervaţia Breite dovedindu-se „calul de bătaie” pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile. Szaz Izolda, alături de alţi consilieri locali şi-au declarat îngrijorarea că: „Între atâtea moaşe, moare copilul” , rezervaţia Breite fiind în situaţia de a fi administrată de foarte multe instituţii dar în mod concret încă nu se vede o îmbunătăţire vizibilă a acesteia. Progresul Silvic a cerut însă răgaz, fiind abia la începutul mandatului ei au dat asigurarea că se vor ocupa de extinderea îngrijorătoare a carpenului în detrimentul plantaţiei de stejari.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referințe: Drept la replică – Qui prodest?

 A cui e Platoul Breite???

 Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Sighișoara, orașul lui “nu se poate”

Consilierii PDL sunt nemultumiţi de faptul că Sighişoara a ajuns în situaţia de a pierde multe finanţări şi aceasta întrucât potrivit acestora, nu sunt realizate suficiente proiecte, gestionarea oraşului este deficitară dându-se dovadă de dezinteres din partea administraţiei locale în multe probleme.

“Sighişoara, dat fiind potenţialul de care dispune, ar fi putut atrage mult mai multe fonduri, bani europeni dar şi bani de la bugetul de stat. Ceea ce lipseşte însă este o mai mare implicare din partea executivului, fapt ce se răsfrânge negativ asupra noastră a tuturor. Din păcate însă şi acolo unde se oferă sprijin în atragerea de finanţări se constată lipsa unor proiecte, ca să nu mai vorbim de lipsa de strategii. Pentru a masca proasta gestionare a problemelor urbei s-a ajuns ca la orice problemă ridicată sau la care se caută rezolvare să ni se argumenteze sec “nu se poate rezolva, aşa merg lucrurile în ţara aceasta, asta este.” Chiar şi primari de comune dau dovadă de o mai bună implicare în gestionarea problemelorcomunităţii. Lipsa unor iniţiative din partea executivului, nemaivorbind de proiecte de hotărâre cu omisiuni ce ne sunt prezentate de multe ori, nu fac decât să ne nemulţumească şi să ne determine să luăm atitudine. Asupra acestor aspecte am atras atenţia executivului şi noi şi alţi colegi. Problema cea mai gravă însă este că nimeni nu ne va mai oferii bani , dacă nu ştim să îi gestionăm. Vom ajunge astfel să ne îndatorăm şi mai mult pe la diferite bănci şi asta chiar cu preţul ca şi generaţiile următoare să fie nevoite să ne ramburseze împrumuturile noastre, fapt cu care nu suntem de acord şi am exprimat-o în nenumărate rânduri. Sighişorenii care ne-au ales pe noi toţi: consilieri locali, primar sau viceprimar aşteaptă de la noi proiecte, aşteaptă să vadă iniţiative, să vadă că încercăm să realizăm ceva, nu doar să spunem că “nu se poate”. Sperăm ca şi reprezentanţii executivului să înţeleagă acest lucru şi astfel să realizeze mai bine nemulţumirea sighişorenilor, a noastră şi a altor colegi din Consiliul local.”

Grupul consilierilor locali PDL

Exprimarea nemulţumirii consilierilor PDL nu se constituie într-un caz singular, în urmă cu câteva luni şi consilierii UDMR si PNL arătându-se nemulţumiţi de modul în care sunt gestionate problemele oraşului. În timp ce consilierii UDMR s-au arătat indignaţi că în Sighişoara “nimic nu se poate face”, consilierii PNL s-au şi abţinut de la vot mai multe şedinţe acuzând lipsa de răspuns şi de implicare a executivului în unele probleme ridicate.

Referințe:  Rebeliunea consilierilor liberali

Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Senatorul Petru Başa (Sursa foto: Târnava TV)

Ne punem această întrebare despre oraşul nostru când vedem că lucrurile nu se desfăşoară aşa cum ar trebui, fiind scăpate, voit sau inconştient, de sub control, când vedem că alţii îţi intră în ogradă,  iar cel pe care l-ai ales să-ţi păzească bunurile este luat mereu prin surprindere, constatând unele  lucruri doar după ce acestea s-au petrecut şi căutând în general vinovaţii nu aici, ci aiurea.

Am făcut această  introducere surprins că domnul primar află din presă, de la Ministrul Culturii sau de la Secretarul de Stat din Ministerul Dezvoltării şi Turismului, că nu se realizează investiţiile ce ar trebui pentru protejarea şi restaurarea Cetăţii. Mai rău domnul primar află, doar după şase luni, de la organizarea unei licitaţii, că Rezervaţia de stejari multiseculari de la Breite  a trecut în administrarea unei societăţi, mai precis a Societăţii Progresul Silvic filiala Sibiu. În aceste condiţii, contractul de custodie încheiat între Consiliul Local şi Fundaţia Mihai Eminescu Trust devine nul. Pentru că nu mi se pare normal să fii indiferent la ce se întâmplă în jurul tău, ca reprezentant ales al sighişorenilor ca şi domnul primar dealtfel, mă voi adresa ministrului Mediului şi Pădurilor pentru a afla de ce custozii rezervaţiei sau cel puţin unul dintre custozi, în speţă Consiliul Local Sighişoara, nu a fost informat despre aceasta licitaţie şi cine avea obligaţia informării.

Pentru că în planurile de management ale rezervaţiei s-au investit deja bani, mă simt obligat moral să îl întreb pe domnul ministru dacă aceste planuri se vor mai pune în aplicare şi mai ales ce avem de câştigat noi sighişorenii din acest nou contract. Realizez acest demers pentru că o indiferenţă te poate aduce la stadiul de a pierde ceea ce este al tău. Extrapolând pot spune că o indiferenţă te poate face spre exemplu să susţii alte oraşecu o putere financiară mai mare ca a ta (indiferent că e vorba de o candidatură pe lista UNESCO, sau investiţii în cadrul unui operator regional în care unii beneficiază de investiţii iar tu de costuri), o indiferenţă te poate face să te întrebi în câţiva ani „Breitele nu aparţinea odată Sighişoarei?”.

În  ceea  ce  priveşte  implicarea  şi  susţinerea  în  problemele oraşului, în calitatea de parlamentar am lansat invitaţia pentru dialog şi susţinere pentru toate localităţile din colegiul senatorial. Unele, printre care amintesc spre exemplu doar Luduş, Târnăveni, Daneş, Saschiz, au înţeles chemarea au cooperat şi chiar am reuşit să le sprijin cât se poate de concret. Sunt profund dezamăgit că tocmai Sighişoara, oraş  în care locuiesc şi eu, şi care rar are şansa de a avea un senator în Parlamentul României, să nu se afle printre primele oraşe care vor răspunde prompt acestei solicitări. Nu e normal ca din cauza unor orgolii politice oraşul nostru să nu fructifice această posibilitate de susţinere.

Mi-ar face plăcere ca la Legea Bugetului de Stat şi în alte situaţii să pot prezenta proiecte ale oraşului pentru care este necesară finanţare. Dar pentru aceasta este însă nevoie de colaborare, de dorinţa şi putinţa de a trece peste unele orgolii în ideea de a realiza ceva pentru oraşul nostru. Când va exista această dorinţă, locul scuzelor şi al acuzelor va fi luat cu siguranţă de propuneri de colaborare şi susţinere pentru proiectele atât de necesare Sighişoarei.

Senator, Başa Petru

Ce s-a întâmplat cu banii pentru reparaţii la zidul Cetăţii?

Foto: Adrian Diţă

Începem să ne punem această întrebare după ce în ediţia trecuta a săptămânalului sighişorean JSR, primarul municipiului Dorin Dăneşan semna personal un articol în care preciza că dinainte de 2008 nu a mai primit nici un ban de la bugetul central. O astfel de afirmaţie a fost surprinzătoare şi pentru senatorul Başa Petru care a făcut demersuri  în urma cărora a fost emisa HG 605/2009 care prevedea alocarea a 80 mii de lei pentru reparaţii la zidul din strada Scolii din Cetatea Medievală.

“Gravitatea afirmaţiei este cu atât mai mare cu cât s-ar dovedi că este reală. Pe de o parte nu cred că domnul primar face afirmaţii fără acoperire in faţa sighişorenilor, pe de alta parte este foarte grav dacă banii nu s-au folosit conform destinaţiei şi mai mult vorbim ca şi când aceştia nu ar fi existat niciodată. Îi reamintesc domnului primar că prin HG 605/2009 a fost alocată Sighişoarei suma de 80 mii de lei pentru reparaţii la zidul din strada Şcolii . În urma demersurilor făcute am obţinut aceşti bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, după ce am prezentat oficialilor de la Bucureşti pericolul pe care îl reprezenta acest zid prăbuşit atât în ce priveşte distrugerea acestei valori care este Cetatea Sighişoara cât şi în ceea ce priveşte siguranţa elevilor, această bucată de zid de sprijin prăbuşit în anul 2007 aflându-se în strada Şcolii la urcarea spre liceul Joseph Haltrich. La momentul respectiv nu am primit vreun studiu de la municipalitate, nu mi s-a cerut sprijin în rezolvarea acestei probleme, dar am considerat că este de datoria mea să ajut municipalitatea în rezolvarea problemei. Am considerat acest lucru şi cred că ar trebui să considere la fel mai ales reprezentanţii municipalităţii pentru că în momentul în care primeşti în administrare o astfel de valoare arhitectonică şi patrimonială cum este Cetatea Sighişoara, trebuie să fi conştient că aceasta nu îţi aparţine, dar din poziţia pe care o deţii ai o responsabilitate deosebită pentru conservarea şi restaurarea ei. În ceea ce priveşte o colaborare cu municipalitatea, personal am solicitat de nenumărate ori primarului şi altor reprezentanţi ai administraţiei să fie deschişi pentru ca împreună să putem găsi soluţii la problemele existente în oraş şi care şi-ar putea găsi soluţionare în sensul finanţării. Adresez acum public această solicitare de conlucrare pentru că va urma Legea Bugetului de

Foto: Adrian Diţă

Stat la care noi parlamentarii putem aduce amendamente pentru alocare de fonduri în funcţie de necesităţile şi solicitările din teritoriu. Sper ca măcar de data aceasta domnul primar să vină cu propuneri pentru finanţare pe care să le susţin la rândul meu în Parlament pentru a obţine fondurile necesare.

Revenind la afirmaţia conform căreia Sighişoara nu a mai beneficiat de bani de la bugetul central din 2008, nu pot sa spun decât că Sighişoara a primit bani nu doar pentru zidul de sprijin de pe strada Şcolii, a primit bani pentru reparaţii la Spitalul Municipal, va primii bani pentru o grădiniţă în cartierul Bărăgan, pentru demararea procedurilor pentru şoseaua de centura şi pentru multe alte proiecte chiar şi într-o perioadă atât de dificilă din punct de vedere al finanţărilor. Eu ştiu ce demersuri realizez pentru oraş, probabil ştie şi domnul primar în momentul în care se realizează alocarea bugetară sau se emit Hotărârile de Guvern, cine a făcut demersurile pentru obţinerea fondurilor. Dar de la a ştii şi a nu recunoaşte şi până la a afirma că nu s-au primit bani e cale lungă. Sper să nu fie şi cale de urmat a organelor abilitate, a Corpului de control sau a altor organisme care ar trebui să vadă ce s-a întâmplat cu banii, dacă Hotărârea de Guvern pentru alocarea lor există iar primarul spune ca nu a primit nici un fond” a declarat senatorul Başa.

Aşteptam să vedem dacă primarul a ascuns realitatea sighişorenilor în ceea ce priveşte alocarea fondurilor sau ce s-a întâmplat efectiv cu acestea. Aşteptăm cu interes să vedem dacă municipalitatea va cere sprijinul şi va conlucra cu reprezentantul Sighişoarei în Parlament pentru realizarea unor obiective importante pentru noi toţi. Vom încheia într-un ton optimist şi poate mobilizator spunând că „În viaţă nu este important ceea ce ai vrut să faci dar nu ai reuşit din anumite motive ci ceea ce ai reuşit să faci efectiv”.

JSR

Referinţe: Drept la replică: Ministrul Culturii nu știe că în Sighișoara s-au făcut investiții

Comunicat de presa – Cetatea Sighisoara in pericol – Biroul de presa al senatorului Petru Basa (2 noiembrie 2010)

Ministrul culturii spune că Sighişoara este monitorizată de UNESCO pentru că nu a făcut investiţii

Municipalitatea acuzată de secretarul de stat la Ministerul Dezvoltării

Notă: Răspunderea pentru conţinutul materialelor publicate atât în ediţia tipărită a săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter, cât şi pe acest site, aparţine în exclusivitate autorilor. La fel şi răspunderea pentru greşelile de ortografie şi/sau  exprimare şi pentru “derapajele” de etică profesională. Administratorul acestui blog (site alternativ al săptămânalului Jurnalul Sighişoara Reporter), în speţă Adrian Diţă, nu-şi asumă nici un fel de răspundere pentru materialele pe care le posteză, decât pentru cele ce apar cu semnătura “Adrian Diţă” şi care-i aparţin. Opiniile formulate explicit sau implicit în articolele postate pe acest blog nu reprezintă neapărat şi poziţia administratorului acestui blog şi nu şi le asumă, cu excepţia opiniilor formulate sub semnătura “Adrian Diţă”.

Metafora fotografică

Foto: Adrian Diţă

Vârfurile ascuţite ale Sighişoarei… Din poziţia asta Cetatea aduce puţin cu imaginea Titanicului după „întrevederea” pe care a avut-o cu un iceberg (aisberg) într-o senină noapte de aprilie 1912. Din fericire (deocamdată) este doar o iluzie optică pricinuită de starea de spir(i)t a fotografului. Sperăm să nu devină o stare de fapt cauzată de răceala glacială (pleonasm intenţionat) ce s-a instaurat de o vreme încoace între autorităţile locale şi cele centrale…