Puncte de vedere

Sunt de acord că cei mai vulnerabili în fața  ,,diferitelor sisteme’’ sunt copiii, bătrânii şi bolnavii, de aceea majoritatea proiectelor municipalității se adresează acestora. Am mai precizat și cu alte ocazii acest lucru, iar oamenii au putut vedea puse în practică o parte preocupările mele în această direcție: Centrul medical creștin de zi, săli de sport pentru școli, reabilitarea termică a unităților de învățământ, cumpărarea clădirii fostului orfelinat în vederea amenajării unui Centru de îngrijire pentru persoane vârstnice, obținerea de finanțare pentru reparații capitale la spitalul municipal, întocmire PUD pentru construirea unui complex care include o nouă grădiniță în cartierul Târnava 2 („Bărăgan”), iar recent, înlocuirea centralei termice la Grădinița din str. Crizantemelor.

Într-un material al subsemnatului,  care se dorea a fi lămuritor, trimis spre publicare săptămâna trecută, mă întrebam, retoric desigur, cui folosește acest mod de „colaborare” prin ”dialogul surzilor”? Se pare că nu a fost înțeleasă invitația spre o reală colaborare din moment ce, iată, se continuă seria articolelor care nu fac decât să întrețină acea ,,oarba luptă politicianistă’’  la care se face referire în material și care a fost iscată tocmai de cei care acum se minunează cum de a îndrăznit cineva să riposteze acuzațiilor nedrepte…

Nu ştiu cine a ,,informat’’ redacţia ziarului, la fel cum nu știm cine a scris articolul, acesta nefiind semnat pentru ca cineva să își asume responsabilitatea afirmațiilor grave care au fost inserate acolo,  dar  fac precizarea că sursa respectivă era total dezinformată, în cele ce urmează voi prezenta succint punctul meu de vedere vizavi de acele afirmații. Menționez că voi trece peste aroganța și suficiența stilului autorului necunoscut  ca și peste modul, cel puțin neprofesionist, în care,  chiar dacă nu a avut curajul de a-și suma prin semnătură opiniile și le exprimă abrupt, lipsit de argumente și și eleganță.

1.  În legătură cu afirmaţia că ,, preşcolarii din Cartierul Târnava Bărăgan au fost nevoiţi să îngheţe de frig în sălile de cursuri pentru că Primăria a întârziat realizarea racordurilor la noua centrală termică pusă la dispoziţie de către Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru încălzirea grădiniţei de pe stada Crizantemelor’’, vă informăm că Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a contribuit financiar nici la achiziţionarea centralei şi nici la realizarea branşamentelor de gaz de la această grădiniţă. Fondurile au fost asigurate de Municipiul Sighişoara. De asemenea, vă informăm că E-On Gaz nu mai are reprezentanţă în municipiul Sighişoara, drept urmare, toate cererile şi proiectele   se depun şi se aprobă la Mediaş sau la Sibiu. Prin demersurile insistente către E-On Gaz, am reuşit obţinerea în cel mai scurt timp posibil a aprobărilor necesare.

2.  Este aberant să susții faptul că Primăria ,,blochează’’ proiecte din moment ce Municipiul Sighișoara a întocmit 18 proiecte de dezvoltare pentru care a cerut finanţare care din păcate au fost ignorate de actualii guvernanți, colegii domnului senator, fapt prezentat pe larg în materialele anterioare. În ceea ce priveşte construcţia unei grădiniţe pe locul unei foste centrale de cartier, nu înţeleg de ce d-l senator Başa Petru doreşte construcţia unei grădiniţe înghesuită între blocuri,  pe locul unei centrale vechi, fără suficient spaţiu de joacă pentru copii, şi care oricum nu  îndeplineşte cerinţele Normativului privind realizarea construcţiilor de grădiniţe pentru copii. Municipiul Sighişoara are realizat un studiu de fezabilitate privind construcţia unei grădiniţe noi pe un amplasament care satisface toate cerinţele, cu sală de spectacole, spaţii de joacă, grădiniţa putând asigura atât grupe cu program prelungit cât şi program normal. Am solicitat și solicităm în continuare sprijin din partea domnului senator pentru obținerea de finanţare pentru acest tip de grădiniţă. Soluţia de grădiniţă pe locul centralei este ceva mai bună decât cea existentă, dar nu rezolvă problemele de fond, respectiv ale locului de joacă pentru copii şi nici a programului prelungit pentru mulţi părinţi care au solicitat acest lucru. Nu cunoaştem nici dacă a fost obţinută finanţarea pentru tipul de grădiniţă propus de dl senator, deoarece nu am obţinut încă nici o informaţie de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş.

Dat fiind faptul că proiectul impus de PDL în Consiliul Local s-a supus aprobării fără organizarea de către inițiatori a unei dezbateri publice prealabile în cadrul căreia cetățenii să fie consultați vizavi de această problemă, am considerat oportun să organizăm noi acea dezbatere publică, conform Legii nr., 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în data de 28 decembrie a.c. ora 16,00 la Gimnaziul de Stat  „Zaharia Boiu”. Invităm, sighișorenii în special locuitorii zonei, să participe la această întâlnire importantă pentru viitorul cartierului Târnava 2, părerea lor fiind foarte importantă pentru noi.

3. Referitor la reabilitarea termică a Gimnaziului de Stat ,,Zaharia Boiu’’ şi a sălii de sport din zonă menţionăm că nu s-a primit nici o informaţie oficială din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş despre procedura de licitaţie privind  organizată achiziţionarea unei centrale termice pentru această şcoală, ca şi când autoritățile locale, totul făcându-se la Tg. Mureș. Am aflat despre acest lucru doar atunci când ni s-a adus la cunoștință că trebuie să suportăm partea de proiectare şi execuţie a sistemului de alimentare cu gaz a acestei centrale termice.

În ceea ce privește reparațiile la spital, acesta este un subiect care merită o tratare separată, pe care o voi face săptămâna viitoare.

Aș vrea să mulțumesc pentru acordarea, până la urmă, a dreptului la replică prin publicarea – chiar și în acel format meschin – a materialelor în care subsemnatul nu făceam decât să-mi exprim punctul de vedere vizavi de „acuzele” apărute în diverse articole – semnate sau nu – în Jurnalul Sighișoara Reporter.Din păcate pentru statutul de jurnaliști pe care și-l arogă angajații SC Teleson SRL, aceste articole aveau la bază fie informații neverificate, fie neînțelegerea faptelor, fie directivele primite. Îmi asum tot ceea ce am scris în răspunsurile mele și cred cu tărie că libertatea la exprimare garantată de Constituție nu este o favoare pe care un ziarist o acordă. Mai cred într-un dialog deschis și constructiv și nu înțeleg de ce ar trebui să te deranjeze atunci când opiniile tale exprimate public sunt contrazise, tot public, însă mult mai argumentat.Tenisul la perete nu este un model de comunicare eficient, atunci când vrei ca într-adevăr să realizezi lucruri pozitive.

Primarul municipiului Sighișoara, Ioan Dorin Dăneșan

Referinţe: Copiii și bolnavii, victime ale ignoranței administrației sighișorene

Discuţii aprinse în şedinţa Consiliului local Sighişoara

Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Drept la replica – Banii pentru reparații la zidul Cetății sunt așteptați din 2008

În ultima perioadă s-a răspândit, cu sprijinul larg al presei locale, zvonul cum că Sighişoara ar fi în pericol să fie scoasă de pe  lista Patrimoniului Mondial motiv pentru care ar fi monitorizată de UNESCO. S-a mai spus apoi că municipalitatea sighişoreană trebuie să fie sesizată de … Obama vizavi de starea Cetăţii Medievale, că  nu are proiecte pentru finanţare depuse  – apoi s-a revenit spunându-se că acestea ar exista dar că ar fi fost depuse prea târziu -  că nu s-ar fi făcut investiţii în Cetate etc.

În ceea ce privește, am tăria de a răspunde oricărei întrebări care mi se pune de către un cetățean – fie el și parlamentar. Pot răspunde şi unei întrebări care dă  tilul unui  articolul semnat …JSR, neavând nimic de ascuns, însă e cel puţin ciudat să te ascunzi în spatele unor iniţiale ca să afli răspunsuri pe care le-ai fi putut obţine foarte simplu punând întrebarea direct.

Pentru că vorbeam de răspunsuri, le voi exprima în cele ce urmează, nu inainte de a face un scurt rezumat al acestui ”dialog”. În articolul transmis săptămâna trecută spre publicare în săptămânalul Jurnalul Sighişoara Reporter, ca  replică a celui în care se afirma că Sighişoara este monitorizată de UNESCO din cauza lipsei investiţiilor, cu referire şi la comunicatul biroului de presă al patronului publicaţiei în care se reluau nişte acuze mai vechi privind indolenţa municipalităţii vizavi de solicitarea de finanţări pentru Cetate,  demontam succint afirmaţiile neadevărate în sensul că:

-da, s-au depus proiecte pentru finanţare pentru restaurarea şi conservarea Cetăţii Medievale în termenul stabilit, din păcate aflate pe lista de rezervă “din lipsă de fonduri”, are fonduri însă au apărut ca prin farmec când a venit vorba de Rupea, Tg. Mureş sau Braşov

-monitorizarea tuturor monumentelor UNESCO face parte din politica organizaţiei şi se întâmplă la fiecare doi ani – ultimul raport de monitorizare  a fost în 2010 iar următorul va fi în 2012.

-investiţiile de peste 6 milioane de Euro derulate în Cetate s-au făcut din bugetul local şi din împrumuturi,  deci nu de la bugetul de stat

-100.000 lei alocaţi de la bugetul de stat în anul 2007 au fost utilizaţi pentru repararea în regim de urgenţă a  Zidului Cetăţii prăbuşit în apropierea Turnului Fierarilor în primăvara lui 2005

- din păcate,  nu am avut niciun fel susţinere la Bucureşti pentru aprobarea finanţării proiectelor depuse în ultimii doi ani, proiecte ample care, reamintesc că această ocazie, vizau turnurile şi zidurile Cetăţii Medievale precum şi amenajarea Sălii Sander în Centru de Informare şi Promovare Turistică, valoarea acestora fiind de 10,5 milioane Euro.

Într-adevăr, nu am menţionat suma de 80 mii lei,  alocată din fondul naţional de rezervă bugetară a Guvernului prin HGR 605/2009 pentru strada Scării din Cetatea Sighișoara, din motive întemeiate, pe care le voi dezvălui la momentul potrivit. Prin acel act normativ – despre care ni se spune că a fost inițiat de către dl. Senator Bașa, s-au alocat Cetatea Medievală Sighişoara – str. Scării s-au alocat 80 mii noi în timp ce localităţi ca Albeşti, Saschiz, Batos, Rupea au primit doar pentru cheltuieli curente sume variind între 50.000 şi 70.000 lei, asta ca să dăm numai câteva exemple. O privire aruncată peste aceste anexe, ne dezvăluie şi alte situaţii care în contextul de faţă au însemnănatea lor: În timp ce singura  Cetatea medievală locuită din sud estul Europei , înscrisă de 10 ani pe lista Patrimoniului Mondial care a depus cereri de finanţare de peste 10 milioane de Euro a primit 80 mii lei investiţia  Reabilitare cămin cultural, sat Chesinţ, comuna Zăbrani judeţul  Arad a primit suma de 88.000 lei Sectorul 6 a primit 280.000 lei pentru Centrul European din Drumul Taberei , Primăria Năsăud a primit 500.000 lei, Sediu Primărie, comuna Turdaş   Hunedoara  280.000 lei, Clubul Sportiv Pandurii – Lignitul Târgu  Jiu, Gorj 280.000 lei – amenajarea unui teren de Streetbal,   Cămin cultural Firiza – Baia Mare , Maramureş, 180.000 lei, Sediu nou administrativ, comuna Solovăstru, Mureş  70.000 lei, Cinematograf şi Teatru, municipiul Slatina, Olt 280.000 lei, Întreţinere periodică sistem rutier Calea  Dorobanţilor, inclusiv repararea   trotuarelor aferente Cluj  a primit   4.000.000. Reabilitarea clădire  ”Palat administrativ fostul sediu al judeţului Putna”  Vrancea, 1.120.000 lei” Exemplele ar putea continua dar cred că cele prezentate mai sus sunt edificatoare.

Dacă tot s-a adus vorba despre acest subiect, ar fi bine să-l clarificăm până la capăt şi să spunem că,  din cei aproape 142.000.000 lei Sighişoara a primit prin acel act normativ emis de guvern… 80 mii lei. Cine doreşte detalii poate consulta HGR nr. 605/2009 cu cele trei anexe  unde poate vedea cât de echitabil au fost împărțiți acești bani proveniți din TVA-ul trimis, inclusiv de Sighișoara, la bugetul central.          

Şi pentru că JSR mă întreabă ce s-a întâmplat cu cei 80 mii lei alocaţi prin HGR 605/2009 pentru “Cetatea medievală Sighişoara – Str. Scării” răspunsul meu este următorul: acei bani au fost folosiţi pentru reabilitarea monumentului Scara Școlarilor.. Zidul de pe str. Scării este cuprins în proiectul de reabilitare a Complexului Cetăţii medievale care trebuie tratat ca un întreg nu pe bucăţele. În concluzie, suma acordată cu generozitate de  Guvern a fost folosită  pentru strada Scării așa cum a fost destinația stabilită prin HGR 605/2009, orice alte speculații fiind cel puțin tendențioase….

Pentru a nu lăsa lumea în confuzia în care au fost aruncați de semnatarul articolului cu pricina, indiferent cine ar fi acesta, mai vreau să sublinez că, pe strada Şcolii nu există niciun zid, cum se afirmă în preambul, iar poza care ilustrează articolul nu are nicio legătură cu textul, întrucât prezintă o porțiune de zid de lângă Biserica Catolică, şi această porţiune fiind dealtfel cuprinsă în amplul proiect care așteaptă din 2008 bunăvoința guvernanților pentru a fi finanțat.

Cu acest prilej aș vrea să reamintesc domnului Senator Bașa și tuturor sighișorenilor faptul că Municipiul Sighișoara a depus 18 proiecte de finanțare din fonduri europene sau guvernamentale având o valoare totală de 31 milioane de Euro. Detalii despre aceste proiecte precum și stadiul în care se află cererile de finanțare,  pot fi aflate oricând printr-o simplă solicitare făcută către noi.

Restul finanțărilor la care se face referire în articol: pentru studiul de fezabilitate al grădiniței din centrala termică, Centură ocolitoare sau pentru Spital au fiecare povestea lor care  a fost prezentată, în termeni reali, opiniei publice. Desigur că există libertatea de exprimare de care te poți bucura mai mult când ai monopolul presei dar, sunt convins că cine a vrut să afle adevărul a știut să citească, dincolo de comentariile  sau imaginile prezentate în presa locală.                                        

Qui prodest?

Textul de mai sus, a fost trimis spre publicare, în virtutea  elementarului drept la replică dar, din păcate …. s-a pierdut pe drumul dintre redacție și tipografie. Deși a fost preluat de alte publicații, cărora le mulțumesc pe această cale, voi mai încerca o dată la JSR pentru că, cred cu tărie în libertatea de exprimare a fiecăruia din noi, drept consfințit de Constituția României. Și, pentru că seria întrebărilor retorice a continuat în acea ediție în care nu s-a găsit spațiu pentru  a acorda dreptul la replică, consider că, sunt din nou pus în situația de a prezenta și punctul meu de vedere vizavi de ”Ce se întâmplă cu Sighișoara?” Această întrebare și-o pune de data asta în mod explicit domnul senator – semnând articolul – și mă așteptam ca aricolul pe care îl prefațează să atingă subiecte  care ne dor.  cum ar fi cel legat de lipsa finanțărilor pentru proiectele depuse de noi. Din păcate, din nou au fost ignorate precizările și argumentele concrete  ale subsemnatul publicate chiar în săptămânalul pe care Domnia sa îl patronează. Acestea au fost expuse inclusiv în rândurile de mai sus așa că poate măcar acum le reține. Un dialog constructiv pe aceste teme  – cu argumente și contraargumente ar fi de dorit în locul acestui veritabil „dialog al surzilor” la care, din respect pentru sighișoreni, nu susbscriu.

Dacă ”urechile” distinsului nostru parlamentar au prins frânturi din conferința de presă la care au fost prezentate noutăți privind administrarea ariei protejate de pe Platoul Breite, posesoarea acestora neînțelegând mare lucru din ceea ce s-a discutat, era normal să ceară clarificări, sau să aștepte următoarea conferință de presă când s-a și anunțat că va fi invitat reprezentantul Societății ”Progresul Silvic” Sibiu, pentru a se lămuri. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar subiectul a fost, din nou, folosit ca  pretext al unor alte acuze îndreptate spre Primarul municipiului.

Este regretabil faptul că un parlamentar al României nu cunoaște legile țării. Este regretabil că doi parlamentari mureșeni nu comunică atunci când se iau decizii legate de județul pe care ei îl reprezintă. Actul normativ în baza căruia administrarea ariilor protejate se acordă, prin licitație de către Ministerul Mediului și Pădurilor datează din 2008 – Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 1533. Acum domnul senator își exprimă în mod public intenția de a lua legătura cu dl. Laszlo Borbely, mă întreb însă ce l-a oprit să ia legătura până acum și să-i pună acele întrebări care îl frământă? Cine l-a oprit să vină la Primărie pentru a discuta deschis și direct orice alte probleme sau pentru a primi răspunsuri la întrebările puse retoric în presa Domniei Sale? Lupta acerbă pentru cei 80 mii lei din cei 142.000 mii lei răspândiți prin satele și cătunele țării? Că altceva nu știm să fi făcut pentru Sighișoara …

Ca să îl scutim de acest efort redau mai jos, succint datele problemei: Licitația pentru administrarea ariei protejate de 248.000 ha care începe undeva la Rupea și se sfârșește dincolo de Dumbrăveni a avut  loc în două sesiuni, una în martie 2010 la care a participat Fundația Mihai Eminescu Trust care nu a reușit să obțină administrarea respectiv cea de-a doua, în iunie 2006 când Societatea – nu comercială! – Progresul Silvic Sibiu a participat și a convins comisia de capacitatea și bunele intenții vizavi de această întinsă arie protejată, din care Platoul Breite este doar o mică parte. Dată fiind existența unei finanțări de 4 milioane de Euro, a cărei cerere de finanțare scrisă de un consorțiu de fundații (WWF, ADEPT, MILVUS și MET) a fost avizată de actualul administrator, precum și a unui proiect care se va finaliza în aprilie 2011, prin bunăvoința administratorului, se va aștepta această dată pentru preluarea totală a activității pe Breite.

Mai fac precizarea că, până la organizarea licitației și încheierea contractului de administrare, custodia ariei protejate de pe Platoul Breite a fost asigurată în baza unui contract semnat pe de o parte de Ministerul Mediului și Pădurilor iar pe de altă parte de Municipiul Sighișoara și Fundația Mihai Eminescu Trust. Acest contract a încetat, de drept în momentul în care s-a încheiat contractul între Ministerul Mediului și Pădurilor și Progresul Silvic. Municipiul Sighișoara rămâne proprietarul acestei arii protejate dar, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum, nu va mai avea nicio obligație în a participa la finanțarea proiectelor de conservare și care se vor derula în acea zonă. Este populist și demagogic să afirmi că suntem în pericol să pierdem Breitele la fel cum, nu de mult, se spunea în același registru, că Sighișoara este în pericol să fie scoasă de pe lista UNESCO. De indiferență ar putea fi vorba, probabil, atunci când dovedești  că nu ai habar de ceea ce fac colegii tăi de … colegiu, de ceea ce se întâmplă efectiv în orașul care te-a trimis în Parlament pentru a-i susține interesele.

Eu sunt un om al dialogului dar așa cum am precizat mai sus, un dialog direct și onest, nu unul ”al surzilor” . Am fost, sunt și voi fi deschis oricărei colaborări pentru binele orașului. Nu am avut până acum niciun fel de propunere constructivă și niciun fel de susținere din partea domnului Senator a proiectelor aflate în Strategia de dezvoltare a Sighișoarei. Acest mod de a pune întrebări publice doar pentru a-ți fi auzită vocea,  nefiind în mod real interesat de răspunsuri sau de a pune umărul la soluționarea problemelor reale, nu folosește nimănui. Nu eu sunt cel care a început acest tir de de acuzații nefondate în presă. Am însă datoria de a le răspunde și a demonstra faptul că ele au fost făcute, cel puţin din necunoaşterea problemelor ca să nu spun din lipsa bunelor intenții.

În final repet întrebarea cui folosește această „colaborare” în care întâi se aruncă cu vorbe și noroi și apoi se sare în sus pentru că se răspunde  argumentat afirmațiilor tendențioase? Sighișorenilor în niciun caz.

Ioan Dorin Dăneșan, Primarul Sighișoarei

Referințe: A cui e Platoul Breite???

 Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Ce s-a întâmplat cu banii pentru reparaţii la zidul Cetăţii?

Sighișoara, orașul lui “nu se poate”

Consilierii PDL sunt nemultumiţi de faptul că Sighişoara a ajuns în situaţia de a pierde multe finanţări şi aceasta întrucât potrivit acestora, nu sunt realizate suficiente proiecte, gestionarea oraşului este deficitară dându-se dovadă de dezinteres din partea administraţiei locale în multe probleme.

“Sighişoara, dat fiind potenţialul de care dispune, ar fi putut atrage mult mai multe fonduri, bani europeni dar şi bani de la bugetul de stat. Ceea ce lipseşte însă este o mai mare implicare din partea executivului, fapt ce se răsfrânge negativ asupra noastră a tuturor. Din păcate însă şi acolo unde se oferă sprijin în atragerea de finanţări se constată lipsa unor proiecte, ca să nu mai vorbim de lipsa de strategii. Pentru a masca proasta gestionare a problemelor urbei s-a ajuns ca la orice problemă ridicată sau la care se caută rezolvare să ni se argumenteze sec “nu se poate rezolva, aşa merg lucrurile în ţara aceasta, asta este.” Chiar şi primari de comune dau dovadă de o mai bună implicare în gestionarea problemelorcomunităţii. Lipsa unor iniţiative din partea executivului, nemaivorbind de proiecte de hotărâre cu omisiuni ce ne sunt prezentate de multe ori, nu fac decât să ne nemulţumească şi să ne determine să luăm atitudine. Asupra acestor aspecte am atras atenţia executivului şi noi şi alţi colegi. Problema cea mai gravă însă este că nimeni nu ne va mai oferii bani , dacă nu ştim să îi gestionăm. Vom ajunge astfel să ne îndatorăm şi mai mult pe la diferite bănci şi asta chiar cu preţul ca şi generaţiile următoare să fie nevoite să ne ramburseze împrumuturile noastre, fapt cu care nu suntem de acord şi am exprimat-o în nenumărate rânduri. Sighişorenii care ne-au ales pe noi toţi: consilieri locali, primar sau viceprimar aşteaptă de la noi proiecte, aşteaptă să vadă iniţiative, să vadă că încercăm să realizăm ceva, nu doar să spunem că “nu se poate”. Sperăm ca şi reprezentanţii executivului să înţeleagă acest lucru şi astfel să realizeze mai bine nemulţumirea sighişorenilor, a noastră şi a altor colegi din Consiliul local.”

Grupul consilierilor locali PDL

Exprimarea nemulţumirii consilierilor PDL nu se constituie într-un caz singular, în urmă cu câteva luni şi consilierii UDMR si PNL arătându-se nemulţumiţi de modul în care sunt gestionate problemele oraşului. În timp ce consilierii UDMR s-au arătat indignaţi că în Sighişoara “nimic nu se poate face”, consilierii PNL s-au şi abţinut de la vot mai multe şedinţe acuzând lipsa de răspuns şi de implicare a executivului în unele probleme ridicate.

Referințe:  Rebeliunea consilierilor liberali

Copiii și bolnavii, victime ale ignoranței administrației sighișorene

Auzim de multe ori că bătrânii, copiii si bolnavii sunt “victime ale diferitelor sisteme”. Că aceştia fac parte din categoria persoanelor cu grad de vulnerabilitate victimală, că din păcate aceste persoane se află în coada listei de interes din partea administraţiei în vederea soluţionării unor probleme şi aceasta chiar în condiţiile în care în cazul lor, dat fiind tocmai acest grad de vulnerabilitate, ajutorul trebuie acordat cât mai urgent şi necondiţionat. La prima vedere aţi tinde să credeţi că ceea ce v-am relatat reprezintă caracteristici generale, aspecte care nu ne afectează în mod direct şi apropiat pe noi mai mult decât pe alţii. Din păcate însă lucrurile nu stau chiar aşa. Există sighişoreni care iată că sunt afectaţi de lipsa de interes, de lipsa de acţiune şi de ce nu de proasta gestionare a problemelor oraşului. Când afectaţi de lipsa de interes sau de proasta gestionare a comunităţii sunt copiii, bătrânii sau bolnavii, nici o scuză sau circumstanţă atenuantă nu pot să te lase impasibil, asta în condiţiile în care mai păstrezi un mic strop de umanitate. Tocmai de aceea scriem acest articol după ce am fost informaţi că preşcolarii din cartierul Târnava 2 Bărăgan au fost nevoiţi să îngheţe de frig în sălile de cursuri pentru că Primăria a întârziat realizarea racordurilor la noua centrală termică pusă la dispoziţie de către Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru încălzirea Grădiniţei de pe strada Crizantemelor. De fapt la fel de anormală am considerat şi acum cateva luni reacţia primarului la momentul la care dorea anularea proiectului de hotărâre pentru întocmirea documentaţiilor necesare pentru construirea unei grădiniţe în cartierul Târnava II, în locul fostei centrale termice, şi totodată pentru reabilitarea termică a construcţiei Gimnaziului de stat Zaharia Boiu şi a sălii de sport din zonă. Atunci acest proiect propus de consilierilii PDL după ce senatorul Bașa Petru obţinuse finanţare pentru implementare, a fost aprobat în plenul de şedinţă, iar după o lună primarul municipiului dorea scoaterea la vânzare a centralei termice. Proiectul urmărea construcţia unei noi grădiniţe în Bărăgan în locul fostei centrale termice şi rezolvarea problemei furnizării agentului termic pentru şcoală şi sala de sport. Atunci atrăgeam atenţia că se pun piedici realizării proiectului fără a fi luaţi în considerare copiii acelui cartier, în oarba luptă politicianistă. Acum lucrurile sunt mult mai grave, dacă iată că sunt sacrificaţi copiii ce au tremurat în sălile de clasă pentru că deşi Inspectoratul Scolar Judetean a asigurat partea financiară pentru dotarea grădiniţei cu centrala termică, Primăria nu a realizat în timp util nici măcar mica parte ce îi revenea, mai precis realizarea racordurilor. Acesta nu este singurul proiect blocat din dezinteres sau din alte considerente. În urmă cu câteva luni vă informam că au fost repartizate prin filă de buget din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii fonduri pentru reparaţii capitale la Spitalul Municipal, în urma demersurilor realizate de acelaşi senator. Vă informam atunci despre includerea Spitalului Municipal Sighişoara, în Programul de acţiuni pe anul 2010 privind expertizarea tehnică, proiectarea şi executarea unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la clădirile aparţinând acestui corp, clădiri cu o vechime de peste 100 de ani şi cu un grad de uzură între 60 şi 80%. Acum însă, aflăm cu stupoare că Sighişoara este în punctul de a pierde această finanţare şi mai mult, la ultima sedinţă de consiliu atât noi ca jurnalişti cât şi consilierii prezenţi au fost martorii opoziţiei ferme a primarului pentru realizarea modificărilor necesare la proiect chiar cu preţul pierderii acestei finanţări.

Nici o scuză, nici o justificare politică sau de altă natură nu poate acoperii preţul unor copii nevoiţi să stea în frig într-o gradiniţă care nu dispune de un spaţiu necesar pentru desfăşurarea activităţii, sau preţul desfăşurării în continuare a actului medical într-un spaţiu impropriu pentru bolnavii din municipiu şi zonele arondate. Din păcate însă de câte ori noi ca jurnalişti, alte persoane cu funcţii publice sau simpli cetăţeni, ne exprimăm opiniile în dezacord cu municipalitatea apar drepturi la replică, prin care adevăratele probleme sunt minimalizate iar discursul este îndreptat spre sfera politică, spre interese politice şi altele de genul.

Dacă astfel de situaţii se vor repeta însă vom continua să le relatam pentru ca este datoria noastră de a-i susţine pe sighişoreni în problemele lor, de a nu închide ochii la problemele care ne afectează pe noi toţi locuitori ai acestui oraş. Iar dacă vom avea informaţii despre proiecte şi iniţiative pentru oraş le vom trata şi le vom acorda spaţiu în ziarul nostru şi acestora aşa cum am făcut-o de fiecare dată, chiar preferându-le pe acestea în locul scuzelor, acuzelor sau articolelor care prezintă o realitate nedorită de niciunul dintre sighişoreni.

JSR

Referințe: Discuţii aprinse în şedinţa Consiliului local Sighişoara

Start pentru reparaţiile la Spital

Ce se întâmplă cu Sighişoara?

Senatorul Petru Başa (Sursa foto: Târnava TV)

Ne punem această întrebare despre oraşul nostru când vedem că lucrurile nu se desfăşoară aşa cum ar trebui, fiind scăpate, voit sau inconştient, de sub control, când vedem că alţii îţi intră în ogradă,  iar cel pe care l-ai ales să-ţi păzească bunurile este luat mereu prin surprindere, constatând unele  lucruri doar după ce acestea s-au petrecut şi căutând în general vinovaţii nu aici, ci aiurea.

Am făcut această  introducere surprins că domnul primar află din presă, de la Ministrul Culturii sau de la Secretarul de Stat din Ministerul Dezvoltării şi Turismului, că nu se realizează investiţiile ce ar trebui pentru protejarea şi restaurarea Cetăţii. Mai rău domnul primar află, doar după şase luni, de la organizarea unei licitaţii, că Rezervaţia de stejari multiseculari de la Breite  a trecut în administrarea unei societăţi, mai precis a Societăţii Progresul Silvic filiala Sibiu. În aceste condiţii, contractul de custodie încheiat între Consiliul Local şi Fundaţia Mihai Eminescu Trust devine nul. Pentru că nu mi se pare normal să fii indiferent la ce se întâmplă în jurul tău, ca reprezentant ales al sighişorenilor ca şi domnul primar dealtfel, mă voi adresa ministrului Mediului şi Pădurilor pentru a afla de ce custozii rezervaţiei sau cel puţin unul dintre custozi, în speţă Consiliul Local Sighişoara, nu a fost informat despre aceasta licitaţie şi cine avea obligaţia informării.

Pentru că în planurile de management ale rezervaţiei s-au investit deja bani, mă simt obligat moral să îl întreb pe domnul ministru dacă aceste planuri se vor mai pune în aplicare şi mai ales ce avem de câştigat noi sighişorenii din acest nou contract. Realizez acest demers pentru că o indiferenţă te poate aduce la stadiul de a pierde ceea ce este al tău. Extrapolând pot spune că o indiferenţă te poate face spre exemplu să susţii alte oraşecu o putere financiară mai mare ca a ta (indiferent că e vorba de o candidatură pe lista UNESCO, sau investiţii în cadrul unui operator regional în care unii beneficiază de investiţii iar tu de costuri), o indiferenţă te poate face să te întrebi în câţiva ani „Breitele nu aparţinea odată Sighişoarei?”.

În  ceea  ce  priveşte  implicarea  şi  susţinerea  în  problemele oraşului, în calitatea de parlamentar am lansat invitaţia pentru dialog şi susţinere pentru toate localităţile din colegiul senatorial. Unele, printre care amintesc spre exemplu doar Luduş, Târnăveni, Daneş, Saschiz, au înţeles chemarea au cooperat şi chiar am reuşit să le sprijin cât se poate de concret. Sunt profund dezamăgit că tocmai Sighişoara, oraş  în care locuiesc şi eu, şi care rar are şansa de a avea un senator în Parlamentul României, să nu se afle printre primele oraşe care vor răspunde prompt acestei solicitări. Nu e normal ca din cauza unor orgolii politice oraşul nostru să nu fructifice această posibilitate de susţinere.

Mi-ar face plăcere ca la Legea Bugetului de Stat şi în alte situaţii să pot prezenta proiecte ale oraşului pentru care este necesară finanţare. Dar pentru aceasta este însă nevoie de colaborare, de dorinţa şi putinţa de a trece peste unele orgolii în ideea de a realiza ceva pentru oraşul nostru. Când va exista această dorinţă, locul scuzelor şi al acuzelor va fi luat cu siguranţă de propuneri de colaborare şi susţinere pentru proiectele atât de necesare Sighişoarei.

Senator, Başa Petru

Vandalii de week-end

Vandalisme la tot pasul

Oricât am încerca să descriem într-un mod pozitiv tinerimea din aceste timpuri, nu se pot trece cu vederea unele fapte constatate în ultimele săptămâni pe străzile şi în parcurile sighişorene. Ca să nu cădem în capcana generalizărilor, precizăm că nu vorbim de tot “tineretul în general” ci de grupuri de tineri (din nefericire, tot mai numeroase) care îşi găsesc să se distreze distrugând mobilier public sau alte obiecte cu diferite utilizări, aflate în spaţii publice. Putem să ne tot aşteptăm la schimbări în mentalul tuturor românilor, ocazionate de promovarea simbolică în primul eşalon al lumii civilizate, dacă cei de la care ne aşteptăm să fie promotorii acestor necesare schimbări ne dau mereu contraexemple. Petrecute mai ales la sfârşit de săptămână, aceste fapte vin să confirme temerile pe care ni le-au împărtăşit mai multe cadre didactice din şcolile sighişorene, foarte pesimiste în ceea ce priveşte viitorul tinerelor generaţii.

În luptă cu tot ce le stă în cale

Sâmbăta seara pentru mulţi oameni însemnă destindere, relaxare, distracţie, bună dispoziţie. Felul cum îşi manifestă “buna dispoziţie” unele grupuri de juni aduce în discuţie probleme ce ţin de educaţie, bună creştere, caracter şi altele din această serie. Ce se întâmplă, de fapt? În serile de primăvară- vară, mulţi tineri se adună în parcuri, aşa cum, de altfel, le stă şi bine. La plecare însă, unii dintre ei îşi manifestă vitejia (stimulată şi de alcool) pe băncile din parcuri pe care le distrug, spre hazul de nestăpânit al “găştii”. Apoi se găseşte un coş de gunoi care, cică, n-ar sta bine în locul în care a fost pus; coşul de gunoi este “demontat” violent şi aruncat aiurea, gest pe seama căruia se râde în hohote. Apoi viteazul demolator, încurajat de asistenţă, este lovit pe neaşteptate de romantism: el rupe câteva flori din parc pe care le oferă batjocoritor unei tinere. Florile sunt acceptate în prima fază, apoi sunt aruncate, la întâmplare, pe trotuar.

Persecutori şi persecutaţi

Asemenea fapte s-au înmulţit în ultimul timp, pe străzile din Sighişoara; mărturie stau băncile avariate sau chiar distruse, florile din parcuri rupte sau călcate în picioare, indicatoarele rutiere îndoite, coşurile de gunoi rupte etc. Pe lângă pagubă (care, fiind publică, se cheamă că o plătim cu toţii), asemenea “vitejii” produc şi un sentiment de nesiguranţă în rândul populaţiei paşnice. Dacă sunt atenţionaţi, tinerii excitaţi de băutură şi prostie devin violenţi: înjură şi uneori lovesc. Nu-i sperie nici măcar sancţiunile contravenţionale, dacă sunt cumva prinşi asupra faptului, lucru care se întâmplă destul de rar; se simt persecutaţi de “comunişti, corupţi sau de Garcea”, ameniţând cu intervenţii pe lângă diverşi reprezentanţi ai autorităţii aflaţi pe poziţii înalte. La nevoie, tinerimea din acestă categorie îşi aduce aminte de democraţie şi de drepturile omului, desigur vagi fragmente culturale citate lăutăreşte şi interpretate după cum le convine mai bine.

Conform concluziilor unor studii efectuate de psihologi de la o universitate din Occident, cei “şapte ani de-acasă” nefructificaţi pentru o dezvoltare pozitivă a persoanei sunt aproape imposibil de recuperat. Aceiaşi specialişti vorbesc despre o asimetrie, constată la mulţi dintre adolescenţii de astăzi, între dezvoltare intelectuală şi caracter. Altfel spus, un tânăr poate să fie foarte isteţ, dar să fie totodată un om de nimic. Singura constatare optimistă a studiului de care am amintit este aceea că asimetria dintre inteligenţă şi caracter poate fi ameliorată fie printr-un proces de autoeducaţie, favorizat fie de dorinţa de succes, fie prin experimentarea unor situaţii-limită cum ar fi întâlnirea cu suferinţa. Aşadar, specialiştii mai acordă, ce-i drept, slabe şanse, de recuperare a tinerilor vandali. Comportamentul celor mai mulţi dintre aceştia face ca premoniţiile sumbre ale dascălilor cu care am discutat să pară cât se poate de probabile. Viitorul nu arată deloc bine!

Florin Chiorean