Sighișoara Film Festival văzut de reporterii Zi de zi

Mirela Oprişor mulţumită de selecţia filmelor de la SFF

Cu numeroase premii la festivalurile internaţionale de film, pentru rolul Adrianei  Hanganu din filmul „Marţi, după Crăciun”, actriţa Mirela Oprişor a onorat cu prezenţa la ediţia a treia a Sighişoara Film Festival. Despre film, despre festival, despre Sighişoara, în interviul care urmează.

Reporter: Ce a însemnat „Marţi după Crăciun” pentru dumneavoastră?
Mirela Oprişor: A fost primul meu rol principal într-un film românesc. A fost un pariu pentru mine, nu ştiu dacă l-am câştigat sau nu, înclin toptuşi să cred că da. (Citește mai departe)

„Bună! Ce faci?”, o lecţie de viaţă pentru cupluri

Unul din filmele prezente în cadrul ediţiei din acest an a SFF a fost „Bună! Ce faci?” în regia lui Alexandru Maftei. Filmul redă povestea a doi soţi, căsătoriţi de 20 de ani, dar care şi-au pierdut interesul unul pentru celălalt devenind vulnerabili la farmecele chatului pe internet. Despre acest film ne-a povestit Dana Voicu, deţinătoarea rolului principal din „Bună! Ce faci?”

Reporter:  O impresie despre Sighişoara Film Festival?
Dana Voicu: E bine că ne întâlnim şi că lumea vede filme româneşti de excepţie, în contextul în care cinematografe nu mai sunt şi cred că lumea e foarte dornică să vadă film românesc de calitate. (Citește mai departe)

Sărbătoarea filmului românesc la  Sighişoara Film Festival

Sighişoara a fost timp de 4 zile, gazda primitoare a filmului românesc, cu ocazia ediţiei a treia a Sighişoara Film Festival, desfăşurat în perioada 23-26 iunie. Organizat de Fundaţia Română pentru Educaţie si Educatori, împreună cu Primăria Sighişoara, cu sprijinul  Centrului Naţional al Cinematografiei şi Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, I.L. Caragiale, Bucureşti, SFF a adunat 18 producţii cinematografice, 8  lung metraje, 7 filme de scurt metraj şi 3 documentare, toate laureate la festivaluri internaţionale în 2010.  (Citește mai departe)

Politica locală şi (in)activitatea ei în anii neelectorali

Oricât am dispreţui  politica, trebuie să recunoaştem că ea ne influenţează existenţa într-o măsură considerabilă. Iar tactica struţului de a evita implicarea fie ea și  minimală în treburile publice, cum ar fi votul bunăoară, nu e o metodă nici inteligentă şi nici eficace de a protesta atunci când lucrurile merg prost. Desigur, aici politicienii de la toate nivelurile nu prea dau semne că doresc un dialog real, constant şi organizat cu cetăţenii cărora le vânează voturile. De regulă, activismul politic se trezeşte din toropeală în preajma campaniilor  electorale când se încearcă o recuperare pe ultima sută a timpului pierdut în anii anteriori, iar această meteahnă dă confruntărilor politice  o notă de tensiune şi precipitare stresantă deopotrivă pentru alegători şi candidaţi. Cum stau lucrurile în Sighişoara vom încerca să aflăm de la înşişi protagoniştii scenei politice locale, bineînţeles dacă sunt dispuşi la un dialog cu noi în care să fie acceptate şi întrebările incomode. Primul politician abordat, Dan Colceriu, este oarecum nou venit printre liderii filialelor partidelor care au un cuvânt de spus în Consiliul Local.

Reporter: Cum caracterizaţi viaţa politică din Sighişoara?

Dan Colceriu, președintele organizației Sighișoara a Partidului Național Liberal

Dan Colceriu: Foarte pasivă în afara campaniilor electorale, iar în campanii se lucrază „heirupist”, sub presiunea timpului. Dialogul  cu cetăţenii este încurajat doar în perioadele când se vânează voturi. Am observat că toate partidele au această problemă, a comunicării constante cu cetăţenii.

Rep: Care sunt cauzele acestei pasivităţi?

D.C.: Eu cred că în istoria postrevoluţionară implicarea politică a fost, aproape întotdeauna, superficială şi conjuncturală. Politica, deschizând căile spre diverse paliere ale puterii, atrage oportunişti, şi pot să spun fără riscul de a greşi  că numărul oportuniştilor care s-au implicat în politică a fost mult mai mare decât cel al politicienilor veritabili. Datorită acestor profitori oamenii de bună credinţă au stat departe de viaţa publică iar printre efectele extrem de dăunătoare ale acestei situaţii constatăm  interesul tot mai  redus pe care oamenii îl manifestă pentru exercitarea dreptului la vot, cea mai simplă (dar şi cea mai importantă) formă de implicare în viaţa politică.

Rep: Există implicare politică fără interese personale?

D.C.: În ceea ce mă priveşte nu există interese personale de niciun fel, dar există un crez, un proiect care vizează o îmbunătăţire substanţială a situaţiei din Sighişoara. Personal, îmi doresc instaurarea normalităţii în acest oraş unic care poate să ofere fiecărui cetăţean o viaţă decentă. Pentru mine va exista o singură şansă de a pune în aplicare acest proiect, desigur,  alături de o echipă care să lucreze în acest scop.

Rep: Sunteţi liderul filialei unui partid politic reprezentat în Consiliul Local. Cum intenţionaţi să combateţi starea de pasivitate de care aţi amintit?

D.C.: Vreau să menţionez că eu fac parte dintr-o echipă nouă a Partidului Naţional Liberal – filiala Sighişoara, iar membrii acestei echipe sunt oameni cu realizări profesionale şi personale deosebite înainte de implicarea în politică. Concret, din 15 iunie sediul nostru este deschis de luni până vineri, cu un program de opt ore zilnic, în vederea iniţierii unui dialog permanent cu cetăţenii. Dorim să facilităm o relaţie mai apropiată între sighişoreni şi cei trei consilieri locali ai PNL-ului. În perioada următoare vom lămuri aspectele organizatorice ale funcţionării Uniunii Social Liberale pe plan local. Strategia noastră pentru Sighişoara este definitivată şi dorim să o facem cunoscută urbei pentru a găsi susţinere în vederea câştigării alegerilor. Scopul meu şi al echipei mele este de a aduce PNL-ul în prim-planul acenei politice locale.

Rep: Cum vedeţi bătălia electorală din 2012?

D.C.: Va fi o confruntare între două forţe politice majore.  Nu putem nominaliza încă eventuali candidaţi, însă sunt sigur că va fi o competiţie dură, care va implica resurse umane şi materiale importante. În momentul de faţă sunt singurul validat de partid pentru o eventuală candidatură, dar decizia finală va fi luată după ce analizăm rezultatele unui sondaj care va fi realizat în perioada imediat următoare.

A consemnat Florin Chiorean

Împăduriri şi proiecte de dezvoltare la Saschiz (Zi de zi)

De la proiecte de împăduriri la lucrări de infrastructură, totul formează tabloul comunei Saschiz care prefigurează sărbătorile pascale. Despre toate acestea ne-a relatat Ovidiu Şoaită, primarul comunei Saschiz.

Reporter: Aţi întocmit un proiect pentru împădurirea terenurilor degradate… (Citeşte mai departe)

Daniela Tulai-Depner, olimpică la limba şi literatura germană

14 elevi mureşeni au obţinut premii la olimpiadele naţionale pe diferite discipline.  Dintre acesţia patru elevi sunt sighişoreni ei urcând pe podium în urma participării la olimpiada de limba germană. Dintre aceştia Daniela Tulai-Depner a obţinut cel mai bun rezultat. La Olimpiada Naţională de Limba Germană Maternă, organizată anul acesta la Braşov,  locul II a fost acordat elevei Daniela Tulai-Depner de la Liceul Teoretic  “Joseph Haltrich”, Sighişoara,  elevă în  clasa a XII-a. Anul trecut Daniela a obţinut locul I în cadrul aceleiaşi competiţii,  însă anul acesta a obţinut un punctaj mai mic: nota 9.70. Nu şi-a schimbat opţiunea, ar vrea să studieze actoria după ce-şi va susţine Examenul de Bacalaureat şi nu are planuri să plece din ţară chiar dacă a primit şi oferte de studiu pentru a pleca peste hotare.

Rep.: Care au fost subiectele de anul acesta la Olimpiada Naţională de Limba Germană Maternă?

Daniela Tulai-Depner: Cerinţele de îndeplinit au fost mai mult de creativitate. Ne-au fost prezentate două portrete, o femeie în vârstă şi o tânără, fiind vorba în special de expresivitatea feţei: ochi, gură… şi în mod special expresivitatea celor două chipuri.

Rep.: Ce ai ales să compui în faţa celor două portrete?

D.T.D.: Eu am ales să scriu două scrisori de dragoste, adresate acestei femei, imaginându-mi că soţul i le scrie, una în tinereţe şi una la bătrâneţe.

Rep.: Cât timp te-ai pregătit pentru această competiţie?

D.T.D.: Nu poţi să te pregăteşti foarte mult, să înveţi. Este pur şi simplu vorba de literatură, citeşti mult dacă îţi place, citeşti şi scri. Aceste lucruri le faci de fapt tot anul, nu doar înainte de olimpiadă.” a spus Daniela Tulai-Depner, foarte încrezătoare şi cu zâmbetul pe buze.

Premiul III l-a obţinut Tabea Thellmann de la acelaşi liceu, iar menţiuni au fost acordate elevului Thomas Salati din clasa a IX-a, şi elevei Teodora Micu din clasa a IX-a.

Anca Maria Radu & Dorothea Sabina Dâlbea

Asistenţii personali din Sighişoara prinşi în valul disponibilizărilor

„Din păcate, persoanele cu handicap sunt iarăşi marginalizate!”

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav din Sighişoara vor fi trecuţi în şomaj pentru că nu mai sunt bani pentru plata îndemnizaţiilor acestora. După alte localităţi, şi în Sighişoara se aplică această măsură iar autorităţile locale au trimis adrese către asistenţii personali încă de săptămâna trecută. Din nefericire, adresele trimise nu au oferit informaţii complete, foarte mulţi au fost nedumeriţi de situaţie aşa că au solicitat apelul Serviciului pentru Pesoane cu Dizabilităţi din cadrul Fundaţiei Veritas. Sighişoara iar unii dintre ei şi-au exprimat public îngrijorarea faţă de situaţia creată neştind exact cum să procedeze. Unii au semnat deja cererea de acceptare a trecerii în şomaj, pe când alţii nu. Emese Kiss, asistent servicii sociale din cadrul Fundaţiei Veritas Sighişoara a explicat aceste probleme prin care trec cei care le-au cerut ajutorul, fiind singura fundaţie din oraş care reprezintă în mod gratuit şi voluntar costurile de realizare a dosarelor pentru încadrarea în gradul de handicap a celor care nu dispun de resurse financiare.

Reporter.: Ce ne puteţi spune despre Serviciul pentru persoanele cu dizabilităţi al Fundaţiei Veritas?

Emese Kiss: Serviciul pentru persoanele cu dizabilităţi deserveşte 32 de familii, dintre care aproximativ 20 de familii au în componenţa lor o persoană cu dizabilităţi, respectiv cu handicap grav, cu asistent personal. Asistentul personal este  persoana care are în îngrijire  o persoană cu handicap grav şi are un contract individual de muncă, ca angajat al Primăriei Muncipiului Sighişoara. În săptămâna aceasta (trecută) toţi asistenţii personali  au fost chemaţi la primărie pentru a li se desface contractul de muncă şi de a intra în şomaj.

Rep.: Care au fost motivele invocate de către municipalitate?

E.K.: Justificarea lor este pe o bază legală şi trebuie să menţionez că salariul pe care l-au primit asistenţii personali în majoritatea cazurilor, mama persoanei cu handicap, va beneficia ulterior de o indemnizaţie. Cei mai afectaţi sunt cei care aveau carte de muncă şi nu sunt pensionari şi acum nu vor mai putea beneficia de vechimea de muncă şi le este imposibil să se reangajeze o dată ce vor fi ieşit din perioada de şomaj, fie pentru că sunt înaintea vârstei de pensionare sau din alte motive. Pentru că vorbim de persoane cu handicap grav, ceea ce înseamnă persoane care sunt imobilizate la pat, nevăzătoare sau în alte situaţii similare, persoane care necesită îngrijire permanentă 24 din 24, asistenţii personali, respectiv mamele nu sunt în imposibilitatea de a găsi persoane dispuse să-şi ofere serviciile de îngrijire necesare, în situaţia în care ele  ar lucra şi ar putea să plătească la rândul lor un îngrijitor.

Rep.: Ce demersuri aţi reuşit să faceţi împreună cu asistenţii personali care au venit la dvs.  pentru asistenţă şi îndrumare?

E.K.: Joi, 10 februarie, împreună cu 3 mame am fost în audienţă la primărie şi am discutat împreună cu dl. şi alte persoane din primărie. Ne-au explicat că bugetul pentru anul 2011 este mult mai mic şi că în concluzie le este imposbil de a mai plăti asistenţii personali. Această situaţie este foarte dificilă şi a produs disperare. Una din mame spunea: „Din păcate, persoanele cu handicap sunt iarăşi marginalizate!”

Persoanele cu dizabilităţi sunt o categorie socială care nu este încă bine reprezentată la nivel naţional şi local, aşa cum se întâmplă în ţările occidentale. Tocmai de aceea, asistenţii personali sunt disperaţi în faţa măsurilor care se iau în dreptul lor, mai ales că nu au avut parte nici de o informare corespunzătoare. Adresele  primite aveau următoarea formulare: ”În vederea clarificării unor aspecte referitoare la contractul de muncă încheiat cu Municipiul Sighişoara, în funcţia de asistent personal al unei persoane cu handicap grav, vă solicităm să vă prezentaţi de urgenţă, la sediul Primăriei Camera 64, compartimentul de resurse umane”.

Asistenţii personali ne-au declarat că sunt nemulţumiţi de faptul că nu s-a specificat clar legea în baza cărora sunt solicitaţi să se prezinte la Primărie şi nici motivul întocmirii acestui dosar. În plus nu sunt mulţumiţi de ce li s-au cerut informaţii despre veniturile membrilor de familie deoarece scoaterea în şomaj îi vizează în mod special pe ei. Viorel Adam este membrul unei familii aflate în situaţia de a avea un asistent personal, mama lui.

Rep.: Care este problema cu care vă confruntaţi?

V.A.: Mama mea este asistent personal pentru fratele meu, suntem doi în aceiaşi situaţie. Începând de marţi, 8 februarie, mama a trecut  de la statutul de însoţitor personal la cel de beneficiar al unei indemnizaţii. Nu ştim exact care va fi suma!

Rep.: Cum s-a procedat pentru desfacerea contractului de muncă?

V.A.: Mama mea a primit o înştiinţare ca să se prezinte la primărie pentru desfacerea situaţiei. Acolo i s-a dat un formular tip prin care ea a renunţat la salar pentru indemnizaţie şi l-a semnat.

Rep.: De ce vă este teamă?

V.A.: Ne este teamă pentru că nu ştim exact la ce se referă indemnizaţia  şi unde este încadrată, la ce lege.  Ne este frică, pentru că este posibil ca aceasta să scadă apoi la o altă sumă, mult mai mică decât decât cea iniţială şi mă gândesc că cel mai rău este pentru asitenţii personali care sunt persoane tinere, angajate cu carte de muncă iar după şomaj vor fi libere. Pentru a beneficia în continuare de vechime în muncă vor fi constrânşi să plătească Statului pentru acele drepturi, respectiv vehimea de muncă pentru pensie şi asigurarea de sănătate. Şi mă gândesc că din cei 520 lei, cât se estimează acum valoarea indemnizaţie, după achitarea acestor taxe, asistenţii personali vor rămâne cu 420 lei, sumă pentru care nu cred că există cineva dornic să fie însoţitor al  unei persoane cu handicap.

Ulterior difuzării în presa audio-vizuală a unui material despre situaţia creată,  Biroul de presă al Municipiului Sighişoara a remis două adrese, care au ajuns în cele din urmă în posesia noastră. În primul, se specifica: „Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav ale cărora contracte de muncă vor înceta în data de 1 martie 2011 din cauza contextului economico-legislativ, vor putea solicita, conform Legii 448/2006, art 42. al.7, acordarea indemnizaţiei de îngrijire. De la această dată, persoanele active vor beneficia şi de indemnizaţia de şomaj pentru o perioadă în funcţie de vechimea  în muncă. Municipiul Sighişoara, prin Serviciul de Asistenţă Socială va sprijini persoanele cu handicap sau, după caz, reprezentanţii legali ai acestora la întocmirea dosarului şi depunerea acestuia la Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Mureş în vederea obţinerii indemnizaţiei de îngrijire al cărei cuantum este egal cu salariul net al unui asistent social debutant, respectiv 525 lei. Regretăm această situaţie şi sperăm ca în viitorul apropiat să nu mai fim obligaţi să aplicăm asemenea măsuri. Primar, Ioan Dorin Dăneşan.”

În prezent, în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, figurează un număr de: 1233 de asistenţi personali care au în îngriire persoane încadrate în grad de handicap: “Grav”. Numărul acestor asistenţi personali este în continuă scădere, de exemplu în aceeaşi perioadă a anului 2010, aveam în evidenţă un număr de 2460 de asistenţi personali. Pe baza unui calcul simplu rezultă că în această perioada, respectiv 2010 şi până în prezent, au încetat raporturile de serviciu un număr de 1227 de asistenţi personali. Acest lucru se datorează faptului că primăriile de domiciliu ale persoanelor cu handicap “Grav”, au desfăcut contractele de muncă ale asistenţilor personali, deşi aveau obligaţia să le plătească salariile. Motivul principal este faptul că nu primesc bani de la Ministerul Finanţelor Publice cu care să poată asigura salarizarea acestora. Estimăm că numărul  lor va scădea în continuare, datorită desfacerii contractelor de muncă în mod unilateral de către primării, invocând insuficienţa fondurilor destinate cheltuielilor cu personalul angajat, (incluzând aici şi asistenţii personali).” a declarat Constantin Doru, purtător de cuvânnt al DGASPC Mureş. Reprezentantul a mai declarat că datorită acestui motiv la nivel de ţară dar  şi de judeţ au fost intentate numărate procese în instanţă pentru apărarea drepturilor de angajat al asistenţilor personali. Din nefericire în Sighişoara şi nici la nivel de judeţ Mureş nu există sindicate care să protejeze şi să sfătuiască asistenţii personali, asa cum se întâmplă în alte locuri din ţară.

Serviciul de Relaţii Publice al Primăriei Municipiul Sighişoara a trimis la solicitarea noastră un al doilea comunicat de presă referitor la situaţia actuală a asistenţilor personali, cităm din acesta: „Din cei 75 asistenti personali angajaţi ai Primăriei Sighişoara, unui număr de cinci persoane le-a încetat contractul de muncă din motive care ţin de încetarea condiţiilor cerute de lege pentru a avea acest statut. 28 de asistenţi personali au şi calitatea de pensionari, două asistente personale se află în concediu pentru îngrijirea copilului. Având în vedere cele de mai sus,  68 de asistenţi personali se află în preaviz urmând ca, prin sprijinul nemijlocit al Serviciului de Asistenţă Socială să solicite în cursul lunii februarie acordarea indemnizaţiei de îngrijire conform art.42, al.7 din Legea 488/2006, al cărui cuantum este de 525 lei, astfel încât  începând din  data de 1 martie să beneficieze de acest drept. Persoanele active vor beneficia şi de indemnizaţia de şomaj pentru o perioadă de timp în funcţie de vechimea în muncă.  De asemenea, trebuie menţionat faptul că indemnizaţiile de îngrijire acordate persoanei cu handicap grav sau reprezentantul legal al acesteia, după caz, se acordă tot din bugetul local, însă din alt capitol bugetar. Subliniem faptul că, aceste măsuri ca şi altele care vizează restructurări de personal şi reduceri de salarii ale angajaţilor Municipiului Sighişoara au fost luate ca urmare a constrângerilor bugetare impuse de Guvernul României, care au făcut ca bugetul local pe anul 2011 să fie diminuat drastic la fondul de salarii dar şi la alte capitole, situaţie care afectează întreaga activitate a municipalităţii.”

Una peste alta, asistenţilor personali din Sighişoara nu le rămân prea multe variante. Situaţia este disperată şi mulţi se tem că dacă nu vor semna cererea de intrare în şomaj, vor rămâne şi fără salar şi fără indemnizaţie, pentru că primăriile spun că nu mai au bani să îi plătească decât dacă vor solicita indemnizaţia. În restul judeţului, aşa cum declara Doru Constantin, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş există numeroase cazuri de atacuri în instanţă în privinţa drepturilor băneşti legale pe baza contractului de muncă existent. Pe de altă parte asistenţilor personali nu le rămâne decât speranţa ca să fie regândită această măsură de reducere a cheltuielilor din sistemul bugetar.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Puncte de vedere

Copiii și bolnavii, victime ale ignoranței administrației sighișorene

Alexandru Strat: „Bugetul local nu putea să susţină singur sumele necesare pentru ameliorarea clădirilor şi îmbunătăţirea confortului hotelier al bolnavilor Spitalului municipal”

Spitalul Municipal Sighişoara este un spital de tip pavilionar, cu 10 corpuri de clădire,  unele cu vechimi de peste 100 de ani  având un grad de uzură între 60-80%. Unele dintre acestea  au fost inundate de două ori în: 1970 şi 1975, iar de atunci reparaţii capitale  nu au mai fost efectuate. De data aceasta atât prin fonduri de la Ministerul Sănătăţii cât şi prin Compania Naţională de Investiţii au fost demarate lucrări la Spitalul municipal. Senatorul Petru Başa a realizat demersuri pentru obţinerea finanţării demersuri în urma cărora Compania Naţională de Investiţii a demarat o parte din lucrări, demersurile fiind începute de acum mai bine de un an, potrivit senatorului.

Senatorul Petru Başa (Sursa foto: Târnava TV)

Petru Başa: „Demersurile au început acum 1 an şi ceva de zile  şi în 2010 s-au concretizat practic pentru că am promis în campania electorală, era vorba de a construi un spital nou sau  de-al repara şi moderniza pe acesta care este. Un spital nou, aşa cum era  prevăzut în studiu de fezabilitate se ridica la  1800 de miliarde de lei, deci nu ne putem gândi să construim unul nou, aşa că ne-am aplecat spre repararea şi modernizarea acestuia. Au venit două sume: de la (CNI) Compania  Naţională de Investiţii pentru un corp de clădire şi pentru al doilea au fost aduse fonduri de la Ministerul Sănătăţii. Se pare că la acel corp de clădire care este finanţat de Ministerul Sănătăţii se lucrează, pe când pentru celălalt lucrările sunt oprite, fiind vorba de o problemă tehnică.”

Sunt bucuroşi de lucrările ce se realizează la Spital atât bolnavii cât şi medicii, aceştia din urmă spunând că un act medical trebuie să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare. Potrivit doctorului chirurg Alexandru Strat, director al Spitalului Municipal Sighişoara, actul medical se desfăşoară bine chiar şi în perioada realizării lucrărilor, acesta spunând că este aşteptată încălzirea vremii pentru continuarea lucrărilor.

Dr. Alexandru Strat, managerul Spitalului Municipal Sighişoara (Foto: Florin Chiorean)

Alexandru Strat: „Comparativ cu perioadele trecute nu există scăderi sau diminuări, în ceea ce priveşte calitatea actului medical, deşi după cum vedeţi, suntem în reparaţii. Referitor la ceea ce spunea domnul senator, la corpul B s-a lucrat, s-au făcut lucrări de decopertare, deci treaba a pornit şi acolo. Numai că pe lângă problemele tehnice pe care dânsul le-a amintit şi care sperăm că se rezolvă mai mult decât repede, constructorii au fost reţinuţi de vreme şi din acest motiv nu se văd rezultate palpabile. În ceea ce priveşte calitatea actului medical, nu am avut de suferit pentru că toată lumea a înţeles necesitatea reparaţiilor care se impun. Între picături, ne organizăm în asemenea măsură încât pacienţii noştri să nu aibă de suferit.  Bineînţeles, cu timpul, şi cu ajutor sunt convins că acestea nu vor fi insurmontabile şi că se vor rezolva cât se poate de repede în beneficiul locuitorilor Sighişoarei.”

Spitalul Municipal Sighişoara în reparaţii (Foto: Adrian Diţă)

Potrivit senatorului Başa, noua reformă din sănătate prevede închiderea unor spitale şi comasarea activităţii în altele iar în acest context realizarea lucrărilor la spital este cu atât mai mult utilă şi necesară.

Petru Başa: „Câteva spitale se vor închide, vor rezista doar câteva, cele care vor prelua şi bolnavii de pe o anumită zonă, ceea ce face şi mai important demersul de a-l repara. Să nu uităm că are peste 100 de ani, clădirile sunt totuşi în bunăstare, noi trebuie să avem grijă în continuare de el. La corpul B, din câte ştiu s-au făcut subzidiri, s-a lucrat la acoperiş şi la centura ce ţinea de rezistenţa clădirii iar în paralel trebuie să se îmbunătăţească tot ceea ce înseamnă finisaje.”

Potrivit directorului Spitalului, Alexandru Strat, realizarea acestor lucrări de la bugetul local nu era posibilă dată fiind valoare la care se ridică acestea. Nici bugetul spitalului nu putea susţine aceste lucrări.

Alexandru Strat: „Bugetul local nu putea să susţină singur sumele necesare  pentru ameliorarea clădirilor şi îmbunătăţirea confortului hotelier al bolnavilor. În ceea ce privesc veniturile spitalului, aici este o poveste mai lungă, şi vă pot spune că nici spitalul nu şi-ar fi putut permite lucrări de o asemenea anvergură. Pe prim plan vine ajutorul acordat de Autoritatea Centrală fără de care, ce se vede aici, nu se putea întâmpla şi nici măcar nu ne puteam gândi că vom putea ajunge, hai să zicem, că se opresc la acest nivel, că vom avea două corpuri de clădiri, sperăm la standardele europene care se impun în domeniu. Autorităţile locale sunt deschise la a ajuta spitalul dar fără bani este greu. Meritul revine autorităţilor centrale care n-ar fi ştiut de noi dacă nu am fi fost susţinuţi îndeaproape de oameni de aici, din zonă, care au dorit şi au finalizat ceea ce au spus, bineînţeles în limita posobilităţilor pentru că în aceste situaţie nu este numai Spitalul Municipal Sighişoara şi în al doilea rând să nu uităm că România a trecut printr-o situaţie de criză. Sperăm că prin rezolvarea  problemelor macroeconomice să beneficiem în continuare de ajutorul pe care l-am avut până acum iar autorităţile centrale să ne susţină în continuare pentru a termina ceea ce ne-am propus, adică să fie în Sighişoara un spital deosebit, aşa cum este şi merită sighişorenii şi cei din jur.”

Chiar dacă un parlamentar ar putea să fie preocupat doar de problemele legislative, senatorul Başa spune că parlamentarii unei zone trebuie folosiţi la maximum, că el personal încearcă să găsească soluţionare la problemele Sighişoarei şi ale zonei.

Petru Başa. „După cum ştiţi în campania electorală am avut nişte obiective pe care încerc să le duc la îndeplinire, unul câte unul şi pe măsura posibilităţilor. Să nu uităm că menirea unui parlamentar este ca să transpună în legi ceea ce spun cetăţenii. Ceea ce facem noi pentru Sighişoara este pe lângă îndatoririle noastre zilnice şi parcursurile noastre la Bucureşti, voturile şi intervenţile legislative şi celelalte. Îmi aduc aminte că în campania electorală am promis: centură ocolitoare, care după o perioadă de stagnare, acum este pe drumul bun şi se lucrează la studiu şi proiect. În ceea ce priveşte spitalul, imediat ce vremea va fi mai bună, vor reîncepe lucrările şi sper ca problema tehnică de la corpul B să fie demontată. Decolmatarea albiei Târnavei Mari s-a făcut şi se va lucra şi în primăvară la ea. În ceea ce priveşte Grădiniţa din cartierul Târnava sau 6 Martie, acolo sper să ne înţelegem cu autorităţile locale şi să găsim o soluţie pentru aceea grădiniţă. Toate sunt destul de importante după părerea mea, indiferent că este persoana mea sau alta. Sighişoara are alături  un senator şi un deputat şi eu zic că este o forţă parlamentară pentru Sighişoara, deloc de contestat şi este bine ca parlamentarii să fie folosiţi la maxim pentru că acum, în timpul mandatului putem să încercăm să aducem fonduri şi să avem intrări la miniştri care pot să ajute Sighişoara.”

În afara acestor obiective senatorul Petru Başa  împreună cu alt coleg parlamentar, senatorul Corneliu Grosu, au realizat demersuri şi pentru construcţia unor locuinţe de tip ANL.

Petru Başa: „ Împreună cu senatorul Corneliu Grosu am atras şi fonduri pentru construirea locuinţelor de tip ANL, lucrările se  vor demara anul acesta. Şi eu sper să beneficieze cât mai mulţi cetăţeni de aceste locuinţe. Sunt multe lucrări pe care le facem. Probabil unele instituţii de presă vor să iasă în faţă doar cu mesaje negative însă sunt şi lucruri pozitive pe care le-am făcut  cel puţin personal. Am ajutat Sighişoara şi o voi ajuta în continuare în măsura în care o să ne sprjine şi autorităţile locale pentru că nu poţi face totul  de unul singur dacă nu eşti în simbioză cu autorităţile locale. Fiind aici la spital mă bucur că cei de la administraţia spitalului au receptat pozitiv această iniţiativă şi sper să iasă lucruri bune. La finalul lucrărilor am să rog câţiva miniştri să vină să vadă ce am făcut şi să ne mai finanţeze şi pentru celelalte clădiri, aşa încât spitalul, cel puţin în cei 4 ani de mandat, să arate la standarde normale pentru cei care vin  aici ca pacienţi. Aţi fost cu toţii în spital, ştiţi ce lugubru arată, ce rău, parcă te mai îmbolnăveşti o dată când intri aici, tocmai din lipsa posibilităţilor. Acum ştim că prin politica care s-a trasat la nivel de România, se vor ataşa patrimoniile de la şcoli şi de la spitale, primăriilor. Acestea nu vor avea fonduri suficiente pentru întreţinerea lor, aşa încât, orice fonduri atrase  sunt binevenite.”

Persoanele internate la Spitalul Municipal Sighişoara spun că şi-ar dori ca spitalul să aibă o altă faţă, să fie reparat şi renovat şi chiar dacă perioada în care se realizează lucrările este una mai dificilă se bucură că în viitor clădirile spitalului ar putea arăta altfel.

Anca Maria Radu & Dorothea Sabina Dâlbea

Referrinţe: Proiectele zonei susţinute de parlamentari

Start pentru reparaţiile la Spital

Vor începe reparaţiile la Spitalul municipal Sighişoara

Cardiacii în zilele geroase şi ceţoase de iarnă

Ceaţa nu îngreunează doar vizibilitatea automobiliştilor, ci ne afectează şi sănătatea. Ceaţa presupune suprasaturarea aerului cu vapori de apă şi este un factor de stres pentru organism în efortul de adaptare la mediul înconjurător. În aceste condiţii, bătrânii, astmaticii şi cardiacii sunt cei mai sensibili. Ceaţa îngreunează respiraţia, cele mai afectate fiind persoanele care suferă de afecţiuni respiratorii. Suprasolicitarea aparatului respirator înseamnă un efort în plus şi pentru aparatul cardiovascular. În aceste condiţii, creşterea presiunii atmosferice poate avea efecte neplăcute asupra hipertensivilor care au suferit un infarct miocardic sau asupra celor cu ateroscleroză. La aceste categorii de pacienţi pot apărea creşteri ale ritmului cardiac şi ale tensiunii arteriale. Tocmai de aceea am stat de vorba cu doamna doctor Dana Maria Ciobanu, medic specialist cardiologie, despre recomandările de care ar trebui să ţină seama pacienţii cu boli cardiovasculare în sezonul rece.

Reporter.: Cum ar trebui să se protejeze pacienţii cardiaci în sezonul rece?

Dr. Dana Mari Ciobanu.: “În genere se ştie că anotimpul rece este defavorabil stării de sănătate a pacienţilor cardiaci.  Le recomand tuturor, ca atunci când este ger afară, să evite să iasă din casă iar dacă au o problemă deosebită, înainte de a ieşi din casă, să-şi folosească nitroglicerina sublingual şi să se îmbrace foarte gros. Pentru că necesită totuşi foarte multă mişcare, în fiecare zi, la amiază, după ce trece gerul de dimineaţă, le recomand să-şi facă plimbarea de o jumătate de oră zilnic. Să mănânce cât mai sănătos deoarece iarna  suntem tentaţi în preajma sărbătorilor, mai ales, să avem excese de grăsimi. Le recomand pacienţilor cardiaci să mănânce sănătos: fructe şi legume. În popor se spune că bătrâneţea are haine grele, pentru că vârsta se asociază de cele mai multe ori cu diferite afecţiuni. Bătrânii sunt de obicei şi persoane meteosensibile. Cei care suferă de boli reumatismale, de migrene simt schimbarea vremii prin dureri articulare, dureri de cap. Intensitatea simptomelor creşte o dată cu înaintarea în vârstă, dar şi în funcţie de gravitatea bolii. Din cauza unui stil de viaţă nesănătos şi tinerii ajung să sufere de aceste boli cardiovasculare.

Rep: Deci şi tinerii sunt expuşi la boli cardiovasculare?

D.M.C.: “Să ştiţi că în ultimii ani au început să apară, din păcate, boli cardiovasculare la tineri cu vârsta de 30 de ani, am avut un caz de infarct la o pacientă de 24 de ani. Deci nu mai este o regulă că doar dacă eşti vârstnic eşti bolnav cu inima. Din păcate… Cred că stilul de viaţă nesănătos, stresant, dar şi fumatul şi alte obiceiuri nocive pentru organism influenţează apariţia acestor boli mai de timpuriu.

A consemnat Dorothea Sabina Dâlbea

Fundaţia Gaudeamus a organizat 50 de proiecte în 2010

Sursa foto: Târnava TV

Fundaţia Gaudeamus a primit şi pentru 2011 acordul din partea consilierilor locali pentru a plăti impozite reduse. Pentru acestea s-a stabilit cota la impozitul pe clădiri, la 0,25%. Fundaţia Gaudeamus a fost înfiinţată în toamna anului 1993 din iniţiativa unor foşti elevi ai secţiei maghiare a Liceului teoretic ”Mircea Eliade”. Activitatea fundaţiei s-a desfăşurat în două direcţii principale: înzestrarea infrastructurii din liceu prin dotarea cu calculatoare, maşini de scris, copiator şi  acordarea unui sprijin social elevilor capabili, cu rezultate foarte bune la învăţătură, care din cauza condiţiilor materiale slabe nu ar putea continua studiile gimnaziale.  Fundaţia Gaudeamus beneficiază de 5 angajaţi plătiţi şi 3 voluntari. Curatoriul este format din 7 membrii, dintre care majoritatea sunt foşti elevi şi pentru această activitate nu primesc salarii, nici măcar directorul fundaţiei, Farkas Miklos nu primeşte remuneraţie. Anul acesta sunt programate la fel ca şi anul trecut cel puţin 50 de activităţi culturale, conducerea este optimistă chiar dacă încă nu au fost accesate proiecte de finanţare a acestora.

Prof. Farkas Miklós, directorul Casei Culturale –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus din Sighişoara şi-a exprimat optimismul, în ciuda unui an de criză economică.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea din cadrul Centrului Educaţional şi Cultural Gaudeamus?

F.M.: „Casa Culturală –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus este administrată de către Fundaţia Cultural Ştiinţifică Gaudeamus, aici funcţionează un internat şcolar din anul 1989, elevii provin din mai multe lcoalităţi cum ar fi: Racoş, Apaţa, Bălăuşeri, Fântânele, Agnita, Ormeniş şi Braşov. Elevii învaţă la Gimnaziul de Stat Aurel Mosora şi la Colegiul Naţional Mircea Eliade din Sighişoara. În anul şcolar 2010/2011, am avut înscrişi un număr de 26 de elevi, cel mai mic număr din ultimii ani. În acest an au plecat 10 elevi, majoritatea din motive financiare, în ciuda faptului că elevii primesc burse sau alte suporturi financiare, mai exact 15 la număr din totalul de elevi. Spre exemplu,  elevilor navetişti li se oferă decontarea  biletelor de transport. Din anul 2010/2011, Internatul este condus de către directorul adjunct, Toth Tivadar.

Rep.: Care sunt ressursele financiare ale Fundaţiei Gaudeamus?

F.M.: Resursele financiare provin de la elevi, respectiv  30 lei/ luna iar masa care costa 12 lei anul trecut acum costă 14 lei din cauza majorărilor de preţ a alimentelor dar şi sume câştigate prin diferite proiecte educaţionale desfăşurate în ţară sau în străinătate. Prietenii fundaţiei Gaudeamus, prin asociaţia înfiinţată acum 8 ani sprijină financiar  fundaţia prin membrii ei sighişoreni, persoane fizice sau juridice. Din veniturile turistice adunăm sume importante la sfârşitul săptămânii şi în timpul vacanţelor şcolare. Avem de anul trecut şi o sală de festivităţi de 150 de locuri. În anii 2009 şi 2010,  Casa Culturală –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus a organizat peste 50 de manifestări culturale: concerte de muzică de cameră organizate în colaborare cu Filarmonia din Cluj-Napoca şi Primăria Municipiului Sighişoara, spectacole de teatru prin intermediul Academiei de Artă din Târgu Mureş şi diferite simpozioane şi concursuri şcolare.”

Conducerea Casei Culturale –Centrul Educaţional şi Cultural Gaudeamus, administrată de către Fundaţia Cultural Ştiinţifică Gaudeamus speră să reuşească să organizeze şi anul acesta cele peste 50 de manifestări culturale din agenda activităţilor, chiar dacă momentan, nu există resursele financiare necesare deoarece nu au fost accesate toate proiectele de fonduri.

Dorothea Sabina Dâlbea

„Teleson este cel mai bun furnizor de pe piaţa sighişoreană”

Interviu cu Alexandru Toma, administratorul societăţii sighişorene TELESON

Alexandru Toma (Sursa foto: Târnava TV)

De 20 de ani S.C. TELESON s-a aflat alături de cetăţenii oraşului şi şi-a îndreptat politica de servicii înspre nevoile consumatorului din Sighişoara şi zonele arondate. Aşa cum ne-a obişnuit la fiecare sfârsit de an conducerea societăţii prin reprezentantul său a fost prezentă în redacţia Jurnalului Sighişoara Reporter pentru un bilanţ al activităţii. La începutul acestui an l-am avut invitat în redacţia JSR, pe domnul Alexandru Toma, administratorul societăţii TELESON.

Reporter : Domnule Toma, bine aţi venit !

Alexandru Toma : Bine v-am regăsit şi ţin să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a mă adresa încă o dată prin intermediul dumneavoastră tuturor abonaţilor şi colaboratorilor societăţii noastre.

Rep.: Suntem la finalul unui an dificil din punct de vedere economic. Cum a marcat acest lucru activitatea societăţii dumneavoastră şi ce aţi reuşit să realizaţi în acest an?

A.T.: Deşi a fost un an dificil cu greutăţi economice pe care inevitabil le-a resimţit şi societatea noastră am avut şi realizari notabile la toate serviciile pe care le furnizăm clienţilor noştri.

Pentru serviciul de internet, am finalizat modernizarea întregii reţele de fibră optică ceea ce ne-a permis ca începând din a doua jumătate a lunii octombrie să implementăm serviciul pe fibră optică şi la locuinţele individuale. Primele lucrări fiind în desfăşurare pe străzile, St.O. Iosif şi H.Teculescu urmând ca din luna ianuarie să demarăm lucrările în Ilarie Chendi şi Ana Ipătescu.

Pentru serviciul de televiziune analogică am finalizat negocierile cu furnizorii de programe ceea ce ne permite ca începând din 3 ianuarie să introducem în grilă, programe mai atractive ca: AXN CRIME, AXN SCI-FI, TCM, NATIONAL GEOGRAFIC WILDE, DISCOVERY INVESTIGATION, SPORT 1 şi chiar EUROSPORT 2 şi TV1000. Nu am efectuat modificări mai substanţiale ale grilei de programe în această perioadă pentru a nu crea disconfort în perioada sărbătorilor de iarnă.

La servicul de televiziune digitală am reuşit completarea grilei cu alte programe cum ar fi pachetul CineStar ajungând astfel la un număr de 130 de programe digitale, din care: 21 în limba maghiară, 12 în limba germană, 12 programe de filme, 8 de desene animate şi peste 75 de programe de divertisment. Un pliant cu noua grilă de programe va fi trimis în luna ianuarie tuturor abonaţilor.

În ceea ce priveşte serviciul de telefonie, am reuşit îmbunătăţirea calităţii şi micşorarea tarifelor prin trecerea la un alt furnizor. Începând cu luna ianuarie oferta noastră va include mai multe minute gratuite pentru convorbirile interne şi internaţionale.

Rep.: De câteva săptămâni sighişorenii au observat că o altă firmă ce oferă servicii de internet şi televiziune efectuează lucrări în oraş. Ce informaţii aveti şi ce puteţi spune în acest sens?

A.T. : Da, este adevărat, a mai apărut în Sighişoara o firmă concurentă. De fapt de câţiva ani piaţa este invadată de furnizori de televiziune, internet şi telefonie. Nici Sighişoara nu a făcut şi nu poate face excepţie. Astfel şi până acum a existat concurenţă prin intermediul firmelor care oferă aceste servicii prin antene parabolice sau telefonie fixă. Noi suntem cei mai buni furnizori de pe piaţa sighişoareană având câteva atu-uri demonstrate în cei 20 de ani de când furnizăm aceste servicii. Aş scoate în evidenţă doar câteva din aceste avantaje pe care le oferim clienţilor noştri:

-       avem cea mai scurtă perioadă de instalare între 5 şi 10 zile

-       suntem singurii furnizori care avem un Call-centre în Sighişoara

-       service-ul este asigurat 7 zile pe săptămâna iar reclamaţiile se rezolvă în maxim 48 de ore

-       suntem singurii operatori de pe piaţă care acceptăm decuplarea temporară de la serviciile noastre, la cererea clienţilor

-       doar la noi se pot încheia contracte pe perioadă nedeterminată

-       oferim multiple avantaje de bun platnic clienţilor noştri

-       la fel de important este şi existenţa unui program de televiziune local prezent numai în grila de programe de la S.C. Teleson

Rep.: Nemulţumirea celor mai mulţi dintre sighişoreni este cea referitoare la accesul la programele care transmit meciurile de fotbal din Liga 1. Oare graba cu care lucrează această firma este legată de faptul că mai au contract doar până la terminarea actualei ediţii de campionat iar în scurtul interval rămas doresc acapararea cât mai multor clienţi, mai ales că din informaţiile noastre drepturile de televizare din ediţia viitoare de campionat vor fi preluate de Dolce Sport? Ce părere aveţi referitor la acest subiect?

A.T.: Este posibil să aveţi dreptate. Informaţia pe care o pot transmite iubitorilor de fotbal este că programul Dolce Sport care va fi prezent în grila de programe a societăţii noastre începând cu luna ianuarie.

Rep.: Domnule Toma mai doriţi să transmiteti şi altceva cititorilor Jurnalului Sighişoara Reporter?

A.T.: Având în vedere că suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, Sărbătoarea Revelionului tocmai a trecut, a trecut şi Sărbătoarea Sfântului Vasile şi în 7 ianuarie va fi sărbătorit Sfântul Ioan, doresc să transmit tuturor cititorilor dumneavoastră cât şi ascultătorilor Radioson şi telespectatorilor TârnavaTV, un An Nou plin de împliniri şi succese. Fie ca şi în 2011 să fim împreună! Sărbători fericite şi un călduros: La mulţi ani!

A consemnat Dorothea Sabina Dâlbea

Meseria, brăţară de aur

Marcel Drăguţoiu (Foto: Florin Chiorean)

Un sondaj recent, aplicat pe un eşantion de vârstă format din  adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, a furnizat o serie date interesante despre opţiunile profesionale ale tinerei generaţii, oarecum îngrijorătoare pentru viitorul naţiei. Aproape trei sferturi dintre tinerii chestionaţi   habar n-au ce fel de muncă vor presta când îşi vor încheia studiile, mai mult de jumătate şi-ar dori să trăiască în altă ţară, cam un sfert îşi lasă în seama hazardului alegerile pentru viaţa de adult. Desigur, cu toţii doresc să trăiască cât mai bine dar puţini au un plan schiţat cât de cât pentru a atinge râvnita prosperitate. Dacă sondajul cu pricina s-ar fi făcut pe adolescenţi din zona Sighişoara, datele furnizate ar fi fost cu siguranţă şi mai îngrijorătoare. Întrebările cruciale pentru tinerii sighişoreni ar fi: îmi pot lega viitorul de oraşul natal? Pot să fac ceva aici şi să trăiesc totuşi omeneşte şi nu de azi pe mâine cum se trăieşte acum?  Va avea cândva parte de prosperitate ţinutul ăsta care nu se găseşte nici în Sahara nici la Polul Nord, ci într-o parte privilegiată a României?

N-avem cum să răspundem la toate întrebările acum dar am  încercat să vedem dacă se poate face ceva în Sighişoara care să asigure un trai cât de cât îndestulat şi asta fără a intra în mafii, oligarhii locale, partide politice şi alte căi mai mult sau mai puţin legale şi morale, cu alte cuvinte dacă competenţa, priceperea şi talentul pot fi valabile într-o comunitate care mai are mult de tras până la normalitate. Am căutat exemple în zona meseriaşilor, a tinerilor care au învăţat bine o meserie  şi acum trăiesc de pe urma ei. Demersul nostru, pe care-l dorim totuşi de durată, a întâmpinat unele dificultăţi. Există, fără îndoială, tineri meseriaşi, unii din ei chiar foarte pricepuţi, dar nu sunt chiar uşor de găsit. Săptămâna aceasta vom publica o discuţie cu Marcel Drăguţoiu, un tânăr care s-a orientat spre frizerie-coafură, deţine în prezent un mic salon şi practică acestă meserie cu succes. Cum a ajuns la meşteşugul ăsta şi alte detalii despre mica sa afacere găsiţi citind interviul de mai jos.

Reporter: Când şi în ce condiţii ţi-ai ales meseria?

Marcel Drăguţoiu: După terminarea clasei a VIII-a m-am înscris la Liceul Agricol la secţia „mecanici auto”. Ulterior am realizat, împreună cu părinţii,  că nu e o meserie potrivită pentru mine şi m-am transferat la Şcoala de Arte şi Meserii „Spiru Haret” din Odorhei, la secţia coafură frizerie, unde timp de trei ani am învăţat această meserie îndrumat fiind de nişte oameni deosebiţi, foarte pricepuţi atât în meseria propriu-zisă cât şi în transmiterea ei.

R: La ce vârstă crezi că se alege profesia?

M.D.: În general meseria se alege între 14 şi 16 ani, în funcţie de înclinaţiile şi calităţile tânărului şi cu ajutorul părinţilor. În cazul meu a fost vorba şi de o tradiţie de familie.

R: Ce calităţi trebuie să aibă un bun meseriaş?

M.D.: Cel mai important lucru e să-i placă meseria pe care a ales-o. Apoi,  să fie harnic şi răbdător, atent şi concentrat la ce are de făcut. În coafură-frizerie contează mult şi îndemânarea şi capacitatea de a înţelege şi aplica cerinţele clientului.

R: Cum poţi să fi creativ în meseria ta?

M.D.: Asta depinde foarte mult şi de ajutorul clientului dar şi de imaginaţia mea. În momentul de faţă, dacă clientul îmi dă mână liberă, pot realiza coafuri deosebite, dar până să ajung aici am acumulat ceva vechime şi experienţă, şi totuşi  asta nu înseamnă că nu mai am de învăţat. În permanenţă mă informez caut să fiu la zi cu tot ce se întâmplă în domeniul meu de activitate. Apoi contează mult şi ce produse utilizez. De exemplu, eu folosesc produse Matrix, de cea mai bună calitate, deoarece părul este de mai multe tipuri şi adesea foarte sensibil.

R: Cum e cu satisfacţiile materiale (şi nu numai) în cazul tău?

M.D.: Până la formarea unei clientelei a fost nevoie de multe zile de  muncă  „zi lumină”, în plus am dat  importanţă organizării şi am fost foarte atent la nevoile clientului.  Practic preţuri adaptate la locuitorii din Sighişoara, având  în vedere nivelul modest al veniturilor de la noi. Se poate trăi decent din acest tip de activitate. În plus mai sunt şi satisfacţiile  profesionale atunci când văd oamenii bucuroşi că le-am aranjat părul într-un anumit fel.

R: Cum e piaţa din Sighişoara?

M.D.: Piaţa a fost foarte bună până spre finalul anului 2009 când s-au resimţit efectele crizei economice. În 2010, în ciuda înmulţirii saloanelor şi a înteţirii concurenţei, lucrurile s-au mişcat satisfăcător. Noi suntem afectaţi mai mult de munca la negru şi de concurenţa neloială decât de alţi factori,  deoarece o  societate comercială trebuie să plătească taxe şi impozite iar cei care lucrează „clandestin” bagă toţi banii în propriul buzunar.

R: Ce-ţi propui pentru  viitor?

M.C: Îmi doresc să am cât mai mulţi clienţi şi să pot astfel să practic preţuri tot mai avantajoase. Şi îmi mai doresc ca oamenii să nu mai creadă tot felul de zvonuri cum că aş fi cel mai scump din oraş. Să vină şi să se convingă că nu e aşa!

A consemnat Florin Chiorean

Profesorul Baltag- 35 de ani de cercetări arheologice la Sighişoara

Prof. Gheorghe Baltag (Foto: Adrian Diţă)

Profesorul Gheorghe Baltag este doctor în istorie, cercetător ştiinţific I la Muzeul Municipal, expert în bunuri cu semnificaţie arheologică, decorat cu ordinul „Meritul Cultural cl. I” (2003), autorul mai multor lucrări de arheologie şi istorie care au reconstituit trecutul zonei.

În ziua de 23 august 2010 i s-a desfiinţat postul şi a fost concediat.

Rep.: Când aţi început cercetările la Sighişoara?

Prof.: Gheorghe Baltag: În anul 1975 când am fost angajat ca muzeograf la Muzeul de istorie. Am lucrat ca muzeograf aproape 25 de ani, făcând ghidaje, expoziţii şi vânzând bilete la casieria instituţiei. Primăvara, vara şi toamna făceam cercetări de teren şi săpături. Aşa am localizat aproape 100 de sate dispărute în zona Sighişoara şi împrejurimi. În anul 1976 am descoperit situl arheologic de la Dealul Viilor (lângă fabrica de cărămidă) iar în 1980 am descoperit complexul arheologic de pe Valea Albeştiului, la „Cetăţea”. Am început săpăturile propriuzise şi am scos la iveală sute de locuinţe, anexe, cuptoare, morminte, gropi rituale, precum şi mii de obiecte. Volumul de cercetări a fost exagerat de mare şi aici am greşit de la început. Eu făceam muncă de institut de cercetare, deşi nimeni nu-mi cerea acest lucru fiind plătit ca muzeograf.

Rep.: Această muncă de cercetare vi s-a recunoscut vreodată ?

G.B.: A fost exclusiv muncă voluntară până în urmă cu 5,6 ani  când am devenit cercetărtor cu un salariu mai omenesc. În toţi aceşti ani ( 35) nu am primit niciodată salariu de merit, primă, stimulent, beneficiu etc. Totuşi nu pot trece cu vederea un mare avantaj pe care conducerea Primăriei

Lucrările publicate de profesorul Baltag

Sighişoara mi l-a făcut: mi s-a aprobat un program flexibil în urmă cu 11 ani şi am fost tratat ca cercetător. Aşa am reuşit să prelucrez o parte din materiale şi am publicat primele patru volume din cele 10 pe care le aveam în plan. Celelalte vor rămâne nepublicate.

Rep.: Care sunt cele şase volume nepublicate?

G.B.: 1.Monografia aşezărilor de la Albeşti – la Cetăţea, cuprinzând trei volume: preistoria, evul mediu timpuriu şi fortificaţia. 2. Monografia bazinului Târnavei Mari între sec. III- V (de la plecarea romanilor până la venirea maghiarilor)  3. Cercetări arheologice de teren în zona satului Fetea, jud. Sibiu, 4. Cercetări arheologice de teren în zona satului Criş, comuna Daneş.

Rep.: Ce noutăţi ar fi adus finalizarea cercetărilor în aceste zone?

G.B.: Cercetările de teren efectuate pe cheltuială proprie în aceste zone absolut virgine ar fi putut modifica substanţial teoriile actuale vehiculate în Occident, cu privire la absenţa românilor medievali de pe teritoriul Transilvaniei. Găsisem nişte răspunsuri care trebuiau confirmate suplimentar prin continuarea cercetărilor încă un an sau doi. Cea ce mi s-a întâmplat este un avertisment pentru oprirea cercetărilor. Însă problema rămâne atât de complicată şi de gravă încât niciun efort nu ar fi fost prea mare.

Rep.: Ca cercetător nu ar fi trebuit să aveţi un statut special?

G.B.: Eu nu eram funcţionar public, făceam parte din Corpul cercetătorilor si al experţilor naţionali. Conform uzanţelor, aş fi avut dreptul să lucrez până la 70 de ani, mai ales că instituţia se autofinanţează în proporţie de 100%. Dar nu a fost să fie. „Domnilor vă mulţumesc că m-aţi lăsat să ajung până aici”- aşa a spus singurul revoluţionar autentic din Sighişoara când a fost ridicat de pe stradă, în toamna lui 1980, purtând pancarda „Vrem pâine şi libertate”. Este şi acesta un semn.

A consemnat Florin Chiorean

Referinţe: Vigilenţa cetăţeanului – Mazilirea profesorului Baltag

“Investigaţie vizuală a lucrurilor anonime”

Luni, 4 octombrie a.c., Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor, s-a deschis cu o nouă expoziţie. Levi Fodor membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara şi-a vernisat prima expoziţie personală.

Levi Fodor are 41 de ani, este sighişorean şi a absolvit pictura la Facultatea de Arte plastice a Universităţii de Artă şi Design Cluj Napoca, în prezent fiind proaspăt admis la master în foto-video la aceeaşi prestigioasă universitate.

Reporter:  “Investigaţia” pe care ne-o propui este un interesant mixt între fotografia de artă şi pictură. De ce ai ales această formulă?

Levi Fodor: Originalitatea sau autenticitatea acestui demers este rodul unei cercetări, sau unor căutări ca să nu fiu neaparat pretenţios în exprimare…deci aş spune că este  un parteneriat între două aptitudini ale mele, pasiunea pentru pictură şi cea pentru fotografie. În această lume a firescului, aflată între armonie şi modernism, fotografiile mele fac obiectul unei ceremonii. Ele pun în valoare cotidianul, uneori atât de nesemnificativ, neobservat sau anonim: lumea cu obiectele ei cele mai nesemnificative. Urmele “anonime” pot fi doar vagi zgârieturi sau semne cromatice. Reperul  fotografiilor va fi astfel „arta powera” şi minimalism în pictură, iar demersurile conceptuale aluzii la expresivele „plante” ale lui Karl Blossfeldt şi Edward Weston în fotografie.

Rep.: Reducerea la anonim sau la minimal?

Levi Fodor: Investigatia mea tratează o natură redusă la esenţial ce devine mijloc plastic totodată. Caut frumuseţea în detalii, în mărunţişuri, în subiecte şi spaţii anonime. Individualizarea unor elemente aparent banale, imortalizarea şi personificarea lor, scoaterea în evidenţă a culorilor, căutarea complementarelor, devine scopul însuşi al fotografiei mele.

Rep.: Să fie vorba de interferenţe între arte ceea ce ne propui tu?

Levi Fodor: Referitor la pictură. Aici intervine relaţia mea cu o alta artă, la fel de iubită, şi apreciată de mine ca şi fotografia sau pictura: muzica. Şi da, iată că lucrurile chiar interferează sau se leagă. M-am bazat pe cunoştintele dar mai ales pe stările pe care de mic copil mi le-a provocat muzica clasică. În ultima perioadă am călcat pe un alt tărâm al muzicii, muzica minimalistă, descoperind piese ale unor  noi compozitori, ca John Cage, Steve Reich, Witold Lutoslawski, Yannis Xenakis, Ligeti Gyorgy etc. Nu sunt indiferent nici la muzica tibetană sau la cea japoneză tradiţională. Toate acestea au condus la câteva lucrări gestuale, abstracţionism gestual, încercând să creez structuri complexe, conglomerate una într-alta, cu traiecte de culoare, ce se întretaie, angajând relaţii armonice, uneori monocrome, sub influenţele muzicii minimaliste.

Rep: Crezi deci că arta traveresează toate simţurile?

Levi Fodor: Muzica şi pictura, după părerea mea au propiile lor înţelesuri, care stau acolo înlăuntrul lor şi ne aşteaptă să le simţim. Nu avem nevoie de nici un fel de istorisire care să ne spună exact ce înseamnă muzica sau pictura însăşi. Da, cred în aceste interferenţe, dacă ai timp să asculţi…sau să priveşti.

Un slide-show cu mai multe lucrări semnate de Fodor Levente găsiţi în secţiunea Galerii foto.

DT

Irina Ştefan şi Alexandru Arpad Fazakas la Mamaia 2010

Tinere talente din Sighişoara

Irina Ştefan (captură foto din transmisia Naţional TV)

Festivalul Mamaia 2010 a avut pe scenă şi reprezentanţi din Sighişoara la secţiunea de creaţie. Tinerii sunt absolvenţi ai Liceului Teoretic Josehp Haltrich sunt pasionaţi de muzică şi speră să ajungă mai departe în acest domeniu. Festivalul naţional de muzică uşoară Mamaia 2010, s-a aflat la cea de-a 40-a ediţie,  fiind desfăşurat în perioada 26 – 29 august, organizat de către Consiliul Judeţean Constanţa, prin Fundaţia culturala „Fantasio”, cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, în calitate de Producător Asociat al Festivalului. Ediţia din acest an a fost prezentată de nimeni alţii decât Alexandra Velniciuc, Aurelian Temişan şi nelipsitul, Horia Moculescu. Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia – 2010 s-a desfăşurat pe două secţiuni: Secţiunea Interpretare, cu un număr de 30 de concurenţi şi Secţiunea Creaţie cu 18 piese. Vineri, 27 august, pe scena de la Mamaia a fost interpretată compoziţia sighişoreanului Alexandru Arpad Fazakas, cu piesa: „Te aştept să vii”, textier Alina Chiş şi interpret Irina Ştefan, proaspătă absolventă a Liceului Teoretic Joseph Haltrich. Cei doi tineri ne-au dezvăluit începutul colabărării lor şi modul în care în 2009 au înfiinţat The Hit Factory.

Rep.: Irina, cum aţi ajuns să colaboraţi?

I.Ş.: Domnul Volker Arnold conduce echipa The Hit Factory- el avea un proiect pentru tinerii interesaţi de muzică. Ne întâlneam într-un Pub din Sighişoara şi cântam acolo vocal sau la chitară. Mergem şi eu în timpul liber şi mai cântam împreună, aşa m-a descoperit şi am început să cântăm împreună.

Rep.: Arpi, de la ce pornit ideea de a participa la Festivalul de la Mamaia?

Alexandru Arpad Fazakas (captură foto din transmisia Naţional TV)

A.F.:  Totul a început printr-o colaborare cu o artistă din Germania, căreia îi compuneam muzică însă proiectul a rămas nefinalizat şi melodia respectivă a rămas în fişierul cu melodii nefinalizate. Lucrând împreună cu Irina, ea ne-a provocat să o finalizăm. Melodia: „Te aştept să vii” nu este stilul nostru. Noi facem muzică de club, mai dance, mai house. Dar ideea a fost: De ce să ne limităm doar la acest gen de muzică? Haide să ne înscriem la Mamaia! Aşa am şi făcut, ne-am înscris în concurs. Era mai complicată partea cu textul deoarece era în limba germană şi trebuia să găsim pe cineva potrivit care să ne traducă melodia dar să-şi păstreze mesajul şi sensibilitatea. Ne-am gândit la o artistă care şi-a făcut ultimul album cu The Hit Factory, adică cu noi: Arnold Volker, Alexandru Arpi Fazakas şi Irina Ştefan. Ea este plecată în Marea Britanie unde continuă să lucreze în industria muzicală. I-am trimis melodia şi ea ne-a trimis traducerea, foarte frumoasă, chiar am rămas surprins. Aşa am terminat melodia. Am plecat la Bucureşti, ne-am înscris după care am primit telefonul de confirmare, cum că am fost admişi.

Rep.: Irina, ce ne poţi spune despre atmosfera de la concurs?

I.Ş.: Am avut foarte mari emoţii, a fost prima oară când am cântat pe o scenă. Am cunoscut foarte mulţi oameni care apreciază muzica. Avantajul acestui concurs este în primul rând experienţa acumulată şi desigur faptul că am realizat care este nivelul la care sunt şi cât mai am de muncă până să ajung acolo unde vreau. Am primit tot felul de oferte de la participanţii care au participat la aceiaşi secţiune din concurs, cât şi de la oameni importanţi din juriu, presă sau public.

Rep.: Arpi, care sunt proiectele voastre de viitor?

Alexandru Arpad Fazakas şi Irina Ştefan (sursa foto: Târnava TV)

A.F.:  Momentan colaborăm cu doi DJ (disc jockey) din Alba Iulia care se numesc “Moving Elements” şi care lucrează la rândul lor cu “Impact” şi fac melodii. Deja am lucrat împreună cu Irina la o melodie de vară: “I am the Sun”, pe care o vom lansa în vara 2011 deoarece acum este deja toamnă şi nu ar fi potrivit. Eu lucrez acum la un remix al piesei: “Today” pe care au scos-o ei: Moving Elements şi Impact şi desigur colaborăm pentru remixuri în continuare cu ei iar Irina pentru single-uri. Sperăm că va ieşi ceva bine de acolo!

Preselecţia Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „MAMAIA – 2010” a fost realizată la Sala Radio – Studioul T3, cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, în calitate de Producător Asociat al Festivalului. Chiar dacă Arpi studiază Protecţia Mediului, fiind în anul II de masterat iar Irina tocmai s-a inscris la Facultatea de Relaţii Publice şi Comunicare, pasiunea lor rămâne muzica. Irina a studiat pianul 8 ani de zile la Şcoala de Muzică din Cetatea Sighişoara însă Arpi este un autodidact şi spune că deşi a luat ore de muzică în adolescenţă, cel mai mult a învăţat să cânte la pian pe cont propriu. Mai multe despre ei aflaţi pe website-ul: www.irinastefan.com.

A consemnat Dorothea Sabina Dâlbea

Iată mai jos două dintre piesele interpretate de Irina Ştefan:

Piaţa imobiliară din Sighişoara între trecutul glorios, prezentul cvasicatastrofal şi perspective sumbre

Începând cu vara anului 2009, piaţa imobiliară din zona Sighişoara a cunoscut un declin major, scăzând brusc cu aproximativ 60%. Desigur, principala cauză a acestei prăbuşiri a fost (şi este încă) isteria media din jurul subiectului „criză economică” şi consecinţele acestui fenomen global, adică blocarea creditelor care a condus la  lipsă de lichidităţi şi finanţare pentru investiţii imobiliare, la care se adaugă nesiguranţa locurilor de muncă, scăderea semnificativă a sumelor de bani trimise de românii care lucrează peste hotare. Şi preţurile de tranzacţionare au scăzut simţitor în 2009 (în jur de 25%)  dar totuşi, comparativ cu alte oraşe, scăderea a fost mai mică. Dacă ar fi să facem un clasament al celor mai afectate tranzacţii imobiliare atunci pe primele locuri s-ar situa vânzările de case,  urmate de vânzările de terenuri-suprafeţe mari; în schimb au supravieţuit mai bine şocului vânzările de apartamente cu două camere şi  a terenurilor în zone rezidenţiale. Preţurile chiriilor la locuinţe au stagnat, însă chiriile la spaţii comerciale şi birouri au scăzut,  iar tendinţa acesta se menţine şi în 2010. Pentru mai multe informaţii, analize şi recomandări, am discutat cu Daniel Oltean, managerul singurei agenţii imobiliare (Diva Imobiliare) care a supravieţuit (din vreo şase, câte activau anii trecuţi)

Rep.: Unde se găseşte piaţa imobiliară din zona Sighişoara în acest moment? 

Daniel Oltean: Piaţa e aproape blocată acum deşi se mai fac unele tranzacţii, dar la preţuri mult mai mici decât înainte de criză. Anul acesta au vândut doar cei care au redus semnificativ preţurile. De exemplu, un apartament care înainte de vindea cu 40 000 de euro, acum se vinde greu cu 30 000. Oferta mult mai mare decât cererea a condus, aşa cum era şi normal, la o scădere importantă a preţurilor, asta după ce, până în anul 2009, am înregistrat o creştere constantă a preţurilor la toate tipurile de vânzări.

Rep.: În condiţiile actuale, ce trebuie să facă cineva care doreşte să vândă?

D.O : În primul rând trebuie să întelegem cu toţii că s-a încheiat cu speculaţiile imobiliare. Pe termen scurt nu se va mai putea obţine profit din cumpărarea şi revânzarea imobilului. În al doilea rând, este absolut necesară o aliniere la preţurile pieţei, chiar dacă acest lucru nu e prea convenabil pentru cel care doreşte să vândă. În al treilea rând, toată lumea trebuie să aibă disponibilitate pentru o negociere consistentă, în sensul că nimeni nu mai plăteşte primul preţ cerut.

Rep.: Ce să ne aşteaptăm în viitor?

D.O: Nu ne putem aştepta curând la o revenire a preţurilor la valorile de dinainte de 2009, prin urmare vânzătorii vor fi nevoiţi să accepte preţurile pieţei, asta dacă doresc într-adevăr să vândă. Piaţa se va stabiliza la preţuri sensibil mai mici dar cred că vânzările şi cumpărările de imobile vor continua. Dincolo de greutăţile care vin peste noi odată cu criza economică, trebuie spus că preţurile erau oricum exagerate. Nu era normal ca pentru un teren extravilan la marginea oraşului să ceri 10-20 de euro pe metru pătrat sau pe o casă veche şi fără îmbunătăţiri să ceri 100 000 de euro, în condiţiile în care se putea construi o casă comparabilă la dimensiuni cu 60 000 de euro, cu teren şi utilităţi incluse. Poate şi din cauză că nu s-au prea construit apartamente noi în Sighişoara, preţurile apartamentelor vechi au fost supraevaluate. Cu atît mai mult cu cât traversăm o perioadă cu bani mai puţini, trebuie să fim realişti când stabilim preţul de vânzare. Secretul pentru vânzarea rapidă este preţul scăzut şi promovarea agresivă. Iar dacă tot vorbim de viitor, cred că preţurile actuale nu reflectă încă realitatea din economie şi că ele vor scădea cu încă cel puţin 25% din valoarea actuală pentru a se echilibra cererea şi oferta.

Florin Chiorean