Cesiro a cumpărat Artfil (Jurnalul Sighișoara Reporter via SighișoaraOnline)

Înfiinţată în anul 1957 sub numele de Combinatul de Faianţă şi Sticlărie din Sighişoara, firma a fost divizată în anul 1990 prin constituirea a trei societăţi comerciale: Cesiro, Stimet şi Artfil. La 21 de ani de la această divizare, putem spune că două dintre societăţi Cesiro şi Artfil îşi vor desfăşura activitatea sub acelaşi acoperiş şi aceasta după ce S.C. CESIRO S.A. a cumpărat clădirea Artfil, a terenului şi pavilionului administrativ, în aceste spaţii urmând să îşi extindă producţia. S.C. CESIRO S.A. una dintre cele mai mari fabrici producătoare de ceramică de menaj din Europa, fondată în anul 1957, în oraşul nostru, sub numele de Întreprindere de Sticlărie şi Faianţă Sighişoara, este  continuatoarea tradiţiei ceramice specifice spaţiului cultural şi spiritual al Transilvaniei, numărându-se printre primele societăţi din România în acest domeniu. (Citește mai departe)

Referințe: Economia sighişoreană faţă cu criza economică (IV)

Pierderi în 2010 pentru Târnava Sighişoara (Zi de zi)

Producătorul de confecţii textile SC Târnava SA Sighişoara a înregistrat o pierdere de 162.212 lei în exerciţiul financiar 2010, conform raportului anual prezentat către Bursa de Valori Bucureşti. „Evoluţia negativă a preţurilor la utilităţi şi combustibil, în sensul creşterii lor, majorarea termenelor de încasare impuse de clienţii externi concomitent cu reducerea comenzilor pe piaţa externă, atât la export cât şi la nivelul UE, datorată de criza economică mondială, fluctuaţia forţei de muncă, reducerea numărului personalului direct productiv, dar şi din lipsa unor măsuri guvernamentale în sprijinul mediului de afaceri sunt câteva elemente care au influenţat în sens negativ activitatea desfăşurată în exerciţiul financiar 2010, activitate concretizată într-o pierdere de 162.212 lei”, a precizat Cecilia Hâncu, directorul general al SC Târnava SA Sighişoara. (Citește mai departe)

Referințe: Economia sighişoreană faţă cu criza economică (II)

Profit în creştere la Stimet Sighişoara (Zi de zi)

SC Stimet SA Sighişoara a obţinut în trimestrul I 2011 un profit brut de 629.179 lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când profitul brut s-a cifrat la 601.581 lei. De asemenea, societatea a cunoscut o evoluţie crescătoare şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri, de la 539.591 lei la data de 31 martie 2010 la 1.189.877 lei la data de 31 martie 2011. Analizând contul de profit şi pierdere în cele două perioade se constată următoarele: atât veniturile din exploatare cât şi cheltuielile din exploatare au cunoscut o evoluţie crescătoare în primul trimestru al anului 2011 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. (Citeşte mai departe)

Un pas mic, dar cat de mare pentru municipiul Sighisoara! (Cuvântul liber)

Primarul Ioan Dorin Danesan si-a exprimat neretinut exuberanta, comparand vizita intreprinsa de catre delegatia Camerei de Comert si Industrie Romania – China la Sighisoara cu pasii facuti de primul pamantean ajuns pe luna. Camera de Comert si Industrie Romania – China a fost reprezentata la Sighisoara de Gabriel Ghelmegeanu, presedinte, din partea chineza, de Jiang Xiao Hua, reprezentantul unui important grup al oamenilor de afaceri chinezi din Shanghai, carora li s-a alaturat deputatul Nicolae Vasilescu, sef al Departamentului legislativ din Camera Deputatilor. (Citeşte mai departe)

Investitorii chinezi interesaţi de Sighişoara (Zi de zi)

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, Casei Româno-Chineze, respectiv RICH Company Romania, au prezentat vineri, 13 mai, cadrul de colaborare în condiţii reciproc avantajoase între China şi mediul de afaceri sighişorean, în cadrul mesei rotunde “Dezvoltarea relaţiilor economice româno-chineze: oportunităţi de afaceri şi investiţii în municipiul Sighişoara”, organizată de Primăria Sighişoara în colaborare cu Camera de Comerţ Româno Chineză şi Casa Româno Chineză. (Citește mai departe)

Profit şi pierdere în industria sighişoreană (mini-ştiri economice din Zi de zi)

6.084 lei, profitul Simat Sighişoara în 2010

SC Simat SA Sighişoara a obţinut un profit net de 6.084 lei în exerciţiul financiar 2010, potrivit unui raport publicat de conducerea societăţii pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. (Citeşte mai departe)

Pierderi la Târnava Sighişoara

SC Târnava Sighişoara SA a încheiat anul 2010 cu o pierdere netă de 210.575 lei, potrivit unui raport publicat de conducerea societăţii pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. (Citeşte mai departe)

Referinţe: Economia sighişoreană faţă cu criza economică (II) - iunie 2010

Finanţare de 6,4 milioane lei pentru Monotex Sighişoara (Zi de zi)

SC Monotex SRL, cu sediul în municipiul Sighişoara, strada Lalelelor nr. 16, judeţul Mureş, derulează, începând cu data de 10 martie 2011, proiectul „Creşterea productivităţii, eficienţei şi extinderea pieţei în cazul întreprinderii SC Monotex SRL”, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în aza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de Organism Intermediar pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. (Citeşte mai departe)

Din Sighişoara spre Sibiu pe drum reabilitat…

DN 14 Sibiu-Mediaş-Sighişoara va intra într-un amplu proces de modernizare ce nu face parte din categoria „peticirilor” de primăvară, asta dacă  suntem optimişti şi considerăm că rezultatele vor semăna leit cu datele generale ale proiectulului oferit  publicităţii de către autorităţi. Dar chiar şi în varianta pesimistă, cel puţin o vreme drumul Sibiului, via Mediaş,  va căpăta aspect european. Proiectul este important ca valoare şi ambiţii şi se vrea a fi executat „nemţeşte” de către o firmă cu experienţă din Austria.

Dacă în urmă cu câţiva ani, împrejurimile Sighişoarei erau înţesate de şantiere de reabilitare a drumurilor, dinspre Braşov până la Târgu Mureş, şi în interiorul urbei noastre, a venit timpul să călătorim “european” şi înspre Mediaş, respectiv Sibiu. Firma austriacă Strabag va moderniza DN 14 Sibiu – Mediaş – Sighişoara, în baza contractului încheiat cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Contractul pentru modernizarea DN 14 are o valoare de 162,8 milioane lei, fără TVA, asiguraţi de Banca Europeană de Investiţii şi are o durată de proiectare şi execuţie de 24 de luni, la care se adaugă 24 de luni perioada de garanţie. Lungimea sectorului de drum ce va intra în procesul de reabilitare este de 79,7 km, şi include lucrări de terasamente (casete, şanţuri, rigole), lucrări de consolidare (ziduri de sprijin), aşternerea a trei straturi de asfalt, precum şi lucrări auxiliare (reparaţii la 23 de poduri şi 170 podeţe, executarea de podeţe la intrarea în curţi), etc.

Prin modernizarea DN 14 se urmăreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor, reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi crearea unor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurile publice.

Strabag este una dintre cele mai mari companii de construcţii din Europa Centrală şi de Est şi este prezentă în România din 1991, prin mai multe firme, printre care ARL, BHG, CARB SA, BITUNOVA, DRUMCO, MINERAL, SAT, STRABAG Facility Management, TPA, ZÜBLIN şi DYWIDAG.

Persoanele interesate în dezvoltarea unei cariere în domeniu, se pot adresa societăţii în cadrul site-ului www.strabag.ro, secţiunea cariere. Având în vedere renumele pe care firma austriacă şi l-a dobândit prin calitatea lucrărilor executate în România, sperăm ca, în curând, ca o răsplată a disconfortului ce va apărea în traficul local pentru o perioadă, să putem călători şi pe această rută în cele mai bune condiţii.

Cristina Ciobotaru

Asocierea şi colaborarea – cheia succesului micilor fermieri

Participanţii la întâlnire

Deşi starea economică a României precum şi problemele de ordin administrativ, în special birocraţia excesivă, au creat un mediu destul de ostil pentru încurajarea şi dezvoltarea micilor ferme, există, iată, semne că situaţia s-ar putea schimba în bine în următoarea perioadă. Până acum micii producători au simţit pe propria piele că nu au cum să se descurce singuri: nu-şi pot aduce fermele în conformitate cu normele europene, din această cauză nu pot avea piaţă de desfacere pentru produsele lor; nu cunosc suficient de bine normele pentru accesarea fondurilor destul de generoase destinate dezvoltării micilor ferme, astfel că banii rămân necheltuiţi şi ulterior se pierd. Iar din această situaţie au de pierdut nu doar micii producători, forţaţi să-şi restrângă activitatea sau chiar să renunţe la ea, ci şi consumatorii care sunt astfel privaţi de produse agricole sănătoase, generând importul masiv al acestora în detrimentul produselor autohtone.

Întâlnirea de duminică a micilor producători agricoli din zona Târnava Mare a demonstrat că starea de fapt descrisă mai sus va deveni în curând doar o amintire neplăcută iar lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal pentru o regiune atât de bogată precum cea a Târnavei Mari.

În jur de 160 de producători agricoli din zona Târnavei Mari s-au reunit duminică, 30 ianuarie în sala de conferinţe a Hotelului Cavaler într-un cadru informal, la iniţiativa Fundaţiei ADEPT Transilvania, pentru promovarea fermierilor şi întreprinzătorilor din zonă, pentru a lua cunoştinţă de modul cum poate fi realizată această promovare, dar şi pentru schimburi de experienţă şi chiar pentru iniţierea de colaborări între ei. În cadrul întâlnirii au fost prezentate câteva modele de succes prin care fermieri din regiune au reuşit împreună să depăşească diverse obstacole, să obţină finanţări pentru activităţile lor şi în final să cunoască bunăstarea.

Astfel, Gheroghe Streza, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de caprine „Caprimed” din judeţul Sibiu, a vorbit despre excelenta colaborare a asociaţiei pe care o reprezintă, cu Fundaţia ADEPT prin intermediul căreia a obţinut consultanţă pentru accesarea fondurilor necesare desfăşurării activităţii fermierilor membrii ai asociaţiei. De asemenea, tot prin intermediul fundaţiei, produsele fermierilor au putut fi promovate la numeroase târguri de profil, ajungând astfel să fie foarte căutate inclusiv de către unele lanţuri de magazine din regiune. El a subliniat şi importanţa asocierii între micii fermieri ca modalitate de sprijin reciproc. Valeriu Popenţa, reprezentat al Asociaţiei „Calva” din Şeica Mare a arătat că şi succesul de care se bucură acum fermierii din asociaţie se datorează tot sprijinului oferit de Fundaţia ADEPT, iar asociaţia pe care o reprezintă a devenit model de conlucrare şi succes inclusiv în Europa.

Istvan Mar, reprezentant al Asociaţiei „Civitas” din zona Odorheiul Secuiesc, a prezentat eforturile pe care le-a făcut asociaţia pentru încurajarea producătorilor să valorifice fructele (mere, pere, cireşe) obţinând fonduri pentru amanjarea unui centru de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri şi gemuri. Acestea au acum foarte mare succes pe piaţă. De asemenea, asociaţia s-a impicat activ pentru salvarea varietăţilor de măr specifice zonei, unele dintre acestea fiind în pericol de dispariţie, precum şi în training-ul producătorilor în tehnici de îngrijire şi tăiere a pomilor fructiferi pentru îmbunătăţirea calităţii fructelor. Istvan Mar a precizat că centrul de procesare amenajat de asociaţia pe care o reprezintă este deschis pentru orice producător din zonă Târnava Mare care doreşte să-şi prelucreze fructele, cu condiţia ca acestea să fie obţinute din varietăţi specifice zonei.

Anca Dalmasso a prezentat modul în care, printr-o investiţie mică şi câteva idei inovatoare, se poate ajunge la rezultate spectaculoase într-o perioadă relativ scurtă. „Casa de pee Deal” din Saschiz este o marcă dezvoltată sub brandul zonei „Târnava Mare” de către Anca Dalmasso şi soţul ei, Charles Dalmasso, francez stabilit în Saschiz, cărora li s-au alăturat un prieten francez, Christoph Coret. Afacerea a pornit de la producerea murăturilor picante specifice Saschizului, ca apoi producţia să se diversifice. Astfel că acum „Casa de pe Deal” produce şi gemuri şi dulceţuri specifice Saschizului, dar a adus în prim plan şi preparate specifice nordului Franţei, cea mai cunoscută fiind dulceaţa de lapte. Toate aceste produse s-au bucurat de un mare succes la târgurile de profil atât în ţară cât şi în afară. Un alt element de inovaţie adus de „Casa de pe Deal” îl constituie faptul că aceasta este prima, şi deocamdată singura, asociere care şi-a deschis un magazin online prin intermediul căruia clienţii îşi pot comanda produse dorite iar acestea le sunt livrate acasă.

Florentina Călugăr a vorbit în calitate de reprezentantă a Asociaţiei „Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor” prezentând activităţile şi scopurile acesteia şi cum acest GAL poate veni în sprijinul micilor producători din zona Târnava Mare. Despre activitatea GAL Dealurile Târnavelor însă, vom avea un material mai amplu la momentul potrivit, mai ales că această asociaţie se poate număra printre cele 80 de GAL-uri din ţară care va beneficia de o finanţare de peste 2 milioane de euro prin LEADER (măsuraUniunii Europene pentru Legături între Acţiuni pentru Dezvoltarea Economiei Rurale).

La finalul întâlnirii a fost organizată şi o tombolă prin care participanţii au putut câştiga numeroase obiecte utile sau necesare muncii în gospodărie, de la articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, până la unelte sau chiar materiale de construcţie, premiul cel mare fiind o excursie de documentare în Norvegia.

Adrian Diţă

Referinţe: Întâlnirea micilor fermieri şi întreprinzători din zona Târnava Mare – Sala de conferinţe a Hotelului Cavaler – 30 ianuarie 2011

Vezi articole mai vechi ale aceluiaşi autor (perioada 2003 – 2005)

Comunicat comun Teleson – RDS&RCS

Stimaţi abonaţi,

În urma parteneriatului încheiat între firma TELESON şi firma RCS & RDS, serviciile de care beneficiază abonaţii TELESON din Sighişoara vor fi furnizate începând cu 1 februarie 2011, de către RCS & RDS.

În cazul abonaţilor din Sighişoara, toate drepturile şi obligaţiile contractuale sunt transferate către societatea RCS & RDS începând cu aceeaşi dată. În celelalte localităţi ale reţelei, serviciile vor fi furnizate în continuare de către TELESON.

S.C. TELESON S.R.L. vă mulţumeşte pentru fidelitate şi vă anunţă că atât pentru Sighişoara (unde serviciile vor fi furnizate de către RCS & RDS) cât şi pentru celelalte localităţi din reţea (unde serviciul este furnizat de TELESON), în cazul programelor TV analogice, cele 2 societăţi au agreat aceeaşi grila de programe, din care nu vor lipsi: Digi Sport, Digi Sport+, 10 TV şi Târnava TV. Abonamentele de  internet  şi  telefonie  le  veţi putea  comanda  în  funcţie de posibilităţile reţelei.

Menţionăm că veţi putea achita către RCS & RDS abonamentul lunar aferent serviciului de care beneficiaţi, atât  în casieria TELESON din  str. M. Viteazul nr. 40 cât şi  în punctul de prezenţă RCS & RDS din str. M. Viteazu nr. 32.

Totodată abonaţii din Sighişoara sunt invitaţi ca până la data de 28.02.2011 să facă trecerea către noile abonamente conform preferinţelor, achiziţionând pachetele de servicii de cablu, internet şi telefonie Digi, în casieria TELESON şi în punctul de prezenţă RCS & RDS  sau prin agenţii comerciali ai RCS & RDS.

Pentru orice detalii sau informaţii suplimentare, ne puteţi contacta:

• la casieria TELESON (str. M. Viteazu nr. 40, Sighişoara)

•  la punctul de prezenţă RCS & RDS (str. M. Viteazu nr. 32, Sighişoara)

sau

• telefonic la:

0265-773592 (Casieria Teleson)

0365-400401/0365-400.414 (Call Center RCS & RDS)

Vă mulţumim!

Referinţe: „Teleson este cel mai bun furnizor de pe piaţa sighişoreană”

Termenul limită pentru încheierea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe a fost prelungit

Foto: Adrian Diţă

Din 15 ianuarie 2011 ar fi trebuit ca primăriile localităţilor din România să înceapă controale pentru a depista şi amenda proprietarii de imobile cu destinaţia de locuinţe care până la această dată nu şi-au încheiat asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Însă acest termen a fost prelungit până la data de 1 iulie 2011. Cauzele ar fi mai multe, între acestea cea mai importantă fiind modificările aduse legii prin care proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să încheie aceste asigurări, dar şi numărul foarte mic de proprietari care au încheiat contracte de asigurări obligatorii ale locuinţelor. Dintr-un număr estimat de 8,3 milioane de locuinţe din România, până la sfârşitul lui 2010 s-au încheiat doar 207.000 de contracte de asigurări obligatorii. Nici la Sighişoara situaţia nu stă mai bine. Din datele, ce-i drept incomplete, pe care le avem la dispoziţie, la Sighişoara s-au încheiat puţin peste 1.000 de contracte de asigurări obligatorii a locuinţei în condiţiile în care în oraş sunt peste 12.000 de locuinţe, fără a le mai pune la socoteală pe cele din comunele din proximitatea Sighişoarei.

Asigurarea obligatorie a locuinţei…

…acoperă riscul de cutremur, alunecări de teren ori inundaţii produse din cauze naturale, pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă.

Preţul unei poliţe este echivalentul în lei a 10 euro pentru locuinţele de tip B – construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic (35% din tota locuinţelor din România), respectiv echivalentul în lei a 20 de euro pentru casele de tip A – cu structură de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn (65% din total). Pentru asistaţii sociali primele de asigurare vor fi plătite de administraţii din bugetele locale. Poliţa are o valabilitate de un an, iar suma asigurată, pe care proprietarul o poate primi în cazul producerii unor daune, este de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Despăgubirile sunt plătite în termen de 10-15 zile de la transmiterea dosarului de daună. Pentru asigurarea unei valori mai mari, asigurătorii recomandă încheierea unei poliţe facultative, care, pe lângă riscul producerii unor dezastre naturale, acoperă şi alte riscuri – explozie, incendiu, furt, inundaţii produse de spargerea unei conducte şi altele.

Grupul care emite poliţele de asigurare şi care gestionează fondurile strânse din plata acestora, este Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), societate comercială constituită prin asocierea a 13 companii de asigurări la acea dată: Astra Asigurări, Groupama Asigurări, Clal România, Uniqa Asigurări, City Insurance, Certasig, Ardaf, Generali Asigurări, Carpatica Asig, EuroIns România, Grawe România Asigurare, Credit Europe Asigurări şi ABC Asigurări.

Modificări legislative şi probleme

Până aici totul era clar. Dar după intrarea în vigoare a legii, la 15 iulie 2010, au apărut primele contestaţii. Una dintre probleme a fost ridicată de proprietarii de locuinţe care aveau deja încheiate asigurări care acopereau cele 3 riscuri de dezastre naturale (inundaţie, cutremur, alunecare de teren) şi cărora nu li se părea corect să mai încheie o asigurare – obligatorie de data asta – care să acopere aceleaşi riscuri. Apoi o altă problemă a fost ridicată de proprietarii a căror locuinţe se află în zone în care riscul dezastrelor naturale acoperite de poliţa obligatorie este minim, aceştia nefiind tocmai de acord să plătească pentru nişte riscuri aproape improbabile…

În ce priveşte prima problemă autorităţile au încercat să o dreagă cumva şi la mijlocul lunii decembrie 2010 a fost aprobat de Camera Deputaţilor decretul de modificare şi completare a Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. Potrivit amendamentului „nu intră sub incidenţa prezentei legi persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.” Numai că acest amendament a dus la interpretări diferite. Pe de o parte proprietarii de locuinţe consideră că îşi pot încheia oricând o asigurare care acoperă cele trei riscuri la orice societate de asigurări în termenul prevăzut de lege (respectiv până în 15 iulie 2011), iar pe de altă parte societăţile de asigurări membre PAID consideră că „atunci când se reînnoieşte asigurarea facultativă a locuinţei se face mai întâi o asigurare obligatorie de 20.000 de euro şi diferenţa până la valoarea poliţei facultative din prezent va fi asigurată prin poliţa de asigurare facultativă. În caz de despăgubiri, primii bani sunt primiţi de la PAID, iar diferenţa de la societatea la care s-a făcut poliţa de asigurare facultativă” (Radu Popescu, consilier în cadrul PAID, pentru Hotnews.ro). De asmenenea, consideră membrii PAID, dacă nu se clarifică această problemă, de această modificare legislativă pot profita societăţile de asigurări care nu fac parte din PAID, asta şi în contextul prelungirii termenului limită pentru încheierea asigurării obligatorii a locuinţei…

Aşa că, până la clarificarea situaţiei, marea majoritate a proprietarilor de locuinţă rămân în expectativă în timp ce agenţii societăţilor de asigurări, atât cei din PAID, cât şi ceilalţi, încearcă să-i convingă pe proprietari să-şi asigure locuinţele pentru toate riscurile oferindu-le în acest sens pachete care includ şi asigurarea împotriva riscurilor de dezastre naturale…

Reprezentanţii societăţilor de asigurare din Sighişoara cu care am stat de vorbă mi-au spus că mare parte dintre cei care şi-au încheiat asigurarea obligatorie a locuinţei au optat şi pentru o asigurare facultativă care acoperă mai ales riscul de incendiu, mai ales că în sezonul rece acest risc este mai mare. La Groupama Asigurări Sighişoara, din peste 300 de persoane care au încheiat contracte de  asigurare obligatorie a locuinţei 80% dintre acestea au optat şi pentru o asigurare facultativă ce acoperă şi alte riscuri, în principal incendiu. La Generali Asigurări Sighişoara 250 de persoane şi-au făcut asigurare obligatorie, 100 dintre aceştia optând şi pentru una facultativă.

Adrian Diţă

Referinţe: Până la sfârşitul anului toţi sighişorenii trebuie să-şi asigure locuinţele

Furturi de capace de canal

Pagubele produse operatorului de apă şi canal din Sighişoara prin furturi de capace de canal se apropie binişor de jumătate de miliard de lei vechi. Acest fapt a fost adus la cunoştinţa consilierilor locali la ultima şedinţă a Consiliului pe anul 2010, iar primele măsuri de combatere a fenomenului s-au adoptat deja.

Pagubele de 42.000 lei, pun autorităţile pe gânduri

Operatorul de apă şi canal  din municipiul Sighişoara a înregistrat în anul 2010 pagube semnificative datorită hoţilor de capace de canal. Potrivit directorului filialei locale,  Emil Fabian, numai în acest an au fost furate 60 de capace de canal, care au fost ulterior comercializate de hoţi la punctele de colectare fier vechi, dintre care 30 au dispărut în ultimele luni ale anului. Consilierii au fost informaţi de această situatie, în cadrul ultimei Şedinte de Consiliu Local din 2010. Potrivit directorului, costul unui capac este de 700 lei, valoarea pagubei înregistrate datorită acestor furturi fiind de 42.000 lei, adică aproape o jumătate de miliard de lei vechi. Situaţia se perpetuează an de an, iar rematurile din Sighişoara sunt responsabile pe de altă parte, pentru că acceptă la reciclare şi astfel de obiecte de metal, altfel nu ar fi furate de infractori. În această situaţie, prin dispoziţia primarului municipiului a fost dat ordin ca să fie întocmită o adresă către Poliţia Municipiului Sighişoara iar punctele de colectare fier-vechi să fie luate la control pentru a depista şi sancţiona eventualii vinovaţi. Evident ei există însă unii caută scuze că aceste capace sunt sparge şi murdărite cu noroi de către infractori, aşa încât să nu fie depistate de către angajaţii de la punctele de colectare. În unele localităţi din ţară, capacele de canal din fontă vor fi înlocuite cu cele din material compozit, pentru a nu le mai fura hoţii de fier vechi. Nu este vorba doar de paguba materială, la ea se adaugă timpul şi manopera muncitorilor.

Dorothea Sabina Dâlbea

„Teleson este cel mai bun furnizor de pe piaţa sighişoreană”

Interviu cu Alexandru Toma, administratorul societăţii sighişorene TELESON

Alexandru Toma (Sursa foto: Târnava TV)

De 20 de ani S.C. TELESON s-a aflat alături de cetăţenii oraşului şi şi-a îndreptat politica de servicii înspre nevoile consumatorului din Sighişoara şi zonele arondate. Aşa cum ne-a obişnuit la fiecare sfârsit de an conducerea societăţii prin reprezentantul său a fost prezentă în redacţia Jurnalului Sighişoara Reporter pentru un bilanţ al activităţii. La începutul acestui an l-am avut invitat în redacţia JSR, pe domnul Alexandru Toma, administratorul societăţii TELESON.

Reporter : Domnule Toma, bine aţi venit !

Alexandru Toma : Bine v-am regăsit şi ţin să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a mă adresa încă o dată prin intermediul dumneavoastră tuturor abonaţilor şi colaboratorilor societăţii noastre.

Rep.: Suntem la finalul unui an dificil din punct de vedere economic. Cum a marcat acest lucru activitatea societăţii dumneavoastră şi ce aţi reuşit să realizaţi în acest an?

A.T.: Deşi a fost un an dificil cu greutăţi economice pe care inevitabil le-a resimţit şi societatea noastră am avut şi realizari notabile la toate serviciile pe care le furnizăm clienţilor noştri.

Pentru serviciul de internet, am finalizat modernizarea întregii reţele de fibră optică ceea ce ne-a permis ca începând din a doua jumătate a lunii octombrie să implementăm serviciul pe fibră optică şi la locuinţele individuale. Primele lucrări fiind în desfăşurare pe străzile, St.O. Iosif şi H.Teculescu urmând ca din luna ianuarie să demarăm lucrările în Ilarie Chendi şi Ana Ipătescu.

Pentru serviciul de televiziune analogică am finalizat negocierile cu furnizorii de programe ceea ce ne permite ca începând din 3 ianuarie să introducem în grilă, programe mai atractive ca: AXN CRIME, AXN SCI-FI, TCM, NATIONAL GEOGRAFIC WILDE, DISCOVERY INVESTIGATION, SPORT 1 şi chiar EUROSPORT 2 şi TV1000. Nu am efectuat modificări mai substanţiale ale grilei de programe în această perioadă pentru a nu crea disconfort în perioada sărbătorilor de iarnă.

La servicul de televiziune digitală am reuşit completarea grilei cu alte programe cum ar fi pachetul CineStar ajungând astfel la un număr de 130 de programe digitale, din care: 21 în limba maghiară, 12 în limba germană, 12 programe de filme, 8 de desene animate şi peste 75 de programe de divertisment. Un pliant cu noua grilă de programe va fi trimis în luna ianuarie tuturor abonaţilor.

În ceea ce priveşte serviciul de telefonie, am reuşit îmbunătăţirea calităţii şi micşorarea tarifelor prin trecerea la un alt furnizor. Începând cu luna ianuarie oferta noastră va include mai multe minute gratuite pentru convorbirile interne şi internaţionale.

Rep.: De câteva săptămâni sighişorenii au observat că o altă firmă ce oferă servicii de internet şi televiziune efectuează lucrări în oraş. Ce informaţii aveti şi ce puteţi spune în acest sens?

A.T. : Da, este adevărat, a mai apărut în Sighişoara o firmă concurentă. De fapt de câţiva ani piaţa este invadată de furnizori de televiziune, internet şi telefonie. Nici Sighişoara nu a făcut şi nu poate face excepţie. Astfel şi până acum a existat concurenţă prin intermediul firmelor care oferă aceste servicii prin antene parabolice sau telefonie fixă. Noi suntem cei mai buni furnizori de pe piaţa sighişoareană având câteva atu-uri demonstrate în cei 20 de ani de când furnizăm aceste servicii. Aş scoate în evidenţă doar câteva din aceste avantaje pe care le oferim clienţilor noştri:

-       avem cea mai scurtă perioadă de instalare între 5 şi 10 zile

-       suntem singurii furnizori care avem un Call-centre în Sighişoara

-       service-ul este asigurat 7 zile pe săptămâna iar reclamaţiile se rezolvă în maxim 48 de ore

-       suntem singurii operatori de pe piaţă care acceptăm decuplarea temporară de la serviciile noastre, la cererea clienţilor

-       doar la noi se pot încheia contracte pe perioadă nedeterminată

-       oferim multiple avantaje de bun platnic clienţilor noştri

-       la fel de important este şi existenţa unui program de televiziune local prezent numai în grila de programe de la S.C. Teleson

Rep.: Nemulţumirea celor mai mulţi dintre sighişoreni este cea referitoare la accesul la programele care transmit meciurile de fotbal din Liga 1. Oare graba cu care lucrează această firma este legată de faptul că mai au contract doar până la terminarea actualei ediţii de campionat iar în scurtul interval rămas doresc acapararea cât mai multor clienţi, mai ales că din informaţiile noastre drepturile de televizare din ediţia viitoare de campionat vor fi preluate de Dolce Sport? Ce părere aveţi referitor la acest subiect?

A.T.: Este posibil să aveţi dreptate. Informaţia pe care o pot transmite iubitorilor de fotbal este că programul Dolce Sport care va fi prezent în grila de programe a societăţii noastre începând cu luna ianuarie.

Rep.: Domnule Toma mai doriţi să transmiteti şi altceva cititorilor Jurnalului Sighişoara Reporter?

A.T.: Având în vedere că suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, Sărbătoarea Revelionului tocmai a trecut, a trecut şi Sărbătoarea Sfântului Vasile şi în 7 ianuarie va fi sărbătorit Sfântul Ioan, doresc să transmit tuturor cititorilor dumneavoastră cât şi ascultătorilor Radioson şi telespectatorilor TârnavaTV, un An Nou plin de împliniri şi succese. Fie ca şi în 2011 să fim împreună! Sărbători fericite şi un călduros: La mulţi ani!

A consemnat Dorothea Sabina Dâlbea

Adeverinţe pentru credite

Potrivit reprezentanţiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA Mureş) beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, la specia bovine, aferente anului în curs,  sunt informaţi că se  eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia pentru finanţarea activităţilor curente. Aceste credite reprezintă un instrument creat pentru a ajuta financiar fermierii până la primirea la termen, potrivit legislaţiei în vigoare, a primei pe exploataţie pentru bovine la care sunt îndreptăţiţi. Opţiunea de a solicita creditul aparţine integral fermierului.

Până la această dată, APIA a încheiat convenţii cu două bănci comerciale şi anume CEC Bank şi Raiffeisen Bank.

Potrivit convenţiei, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o Adeverinţă de Înregistrare Fermier prin care confirmă:

a) că Beneficiarul a depus cererea de plată pentru PNDC – sectorul zootehnic, la specia bovine, pentru anul 2010;

b) că s-au efectuat verificările administrative asupra Cererii de plată a Beneficiarului, până la data emiterii Adeverinţei, conform reglementărilor în vigoare;

c) numărul de animale eligibile pentru prima pe exploataţie (de bovine);

d) că Beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii Adeverinţei şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite în cadrul PNDC – sectorul zootehnic, la specia bovine, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Înainte de a solicita Adeverinţa de la APIA, fermierul trebuie să solicite băncii de la care doreşte să acceseze creditul pentru PNDC – sectorul zootehnic, specia bovine, o adeverinţă în care banca să specifice contul de credit în care APIA va vira suma cuvenită solicitantului.

Atât adeverinţa emisă de bancă (creditor) cât şi cea de înregistrare a fermierului reprezintă documente tipizate stabilite în cadrul Convenţiei.

Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe / acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).

APIA recomandă însă potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a beneficia de condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.

Plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, reprezintă prima pe exploataţie, în cuantum de 410 lei/cap de bovină (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1244/2010).

Anca Maria Radu

Kaufland în faza de amenajări interioare

Foto:Adrian Diţă

Complexul comercial „Kaufland” a intrat de curând în ultima fază a contrucţiei, acest pas fiind marcat de o festivitate care a avut loc în data 4 noiembrie, la care au participat reprezentanţi ai conducerii lanţului de supermarketuri, oficialităţi locale şi parteneri ai proiectului. Cu această ocazie s-a zidit la temelia clădirii o capsulă metalică conţinând o publicaţie a Kaufland-ului, câteva broşuri ale administraţiei publice locale şi un număr recent al JSR-ului. Cuvântările au fost scurte şi la obiect, fiind susţinute de către Cornel Petcu,  coordonator al biroului de autorizări şi certificări din cadrul Kaufland România, şi primarul Dorin Dăneşan. Oficialul Kaufland a vorbit despre istoria acestui lanţ de magazine, originar din Germania, dar şi despre investiţia de la Sighişoara. Astfel, am aflat că terenul aferent complexului depăşeşte 7000 mp, magazinul ocupând circa două treimi din această suprafaţă iar valoarea investiţiei va depăşi cinci milioane de euro. Cât despre specificul Kaufland, Cornel Petcu ne-a declarat că lanţul de magazine pe care-l reprezintă este renumit pentru calitatea produselor şi serviciilor, calitate de care va beneficia şi Sighişoara în scurt timp. Unul din atuurile Kaufland îl reprezintă faptul că în oferta magazinului produsele alimentare proaspete ocupă un loc foarte important, iar pentru ca clienţii să beneficieze tot timpul de produse proaspete, aprovizionarea magazinului se va face zilnic. De altfel, a precizat Cornel Petcu, doar 10% din suprafaţa magazinului va fi folosit ca spaţiu de depozitare a mărfurilor. Cât despre data deschiderii nu se ştie nimic sigur, inaugurarea în preajma sărbătorilor de iarnă fiind incertă. Cel mai probabil magazinul va fi inaugurat la începutul anului viitor aşa cum este prevăzut în planul  de execuţie a lucrărilor.

Florin Chiorean

Referinţe: Ceremonia de punere a pietrei de temelie a complexului comercial Kaufland Sighişoara – 4 noiembrie 2010

Cum se va circula în zona hypermarket-ului de la Stadion?

Kaufland-ul schimbă peisajul

Şi totuşi Kaufland…