Proiecte multiple în Nadeş (Zi de zi)

Primăria comunei Nadeş anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Canalizare menajeră cu staţie de epurare în comuna Nadeş, alimentare cu apă potabilă în comuna Nadeş, modernizare reţea stradală în localitatea Nadeş, comuna Nadeş, reabilitare şi modernizare aşezământ cultural în localitatea Nadeş, comuna Nadeş.” (Citește mai departe)

Repere culturale albeştene

De curând stabilită în Albeşti, am fost plăcut surprinsă de viaţa culturală a acestei frumoase comune, cu oameni inimoşi, devotaţi tradiţiilor  culturale, specifice zonei folclorice Târnava Mare, pe care le promovează continuu, umăr la umăr cu Primăria, Şcoala şi Biblioteca din sat.

Joi, 3 februarie a.c., la biblioteca comunală Albeşti,a fost inaugurat, în cadrul Programului BIBLIONET – LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA, Proiectul BIBLIONET ALBEŞTI (Biblionet fiind un parteneriat între IREX , Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Fundaţia EDS, Asociaţia Naţională a bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice Româneşti), Invitaţii domnişoarei Anca Ciotloş – bibliotecară cu o vechime de 20 de ani – au fost cititori şi colaboratori ai bibliotecii. La inaugurare au participat  coordonatorii de Proiect Melania Suciu, trainerii Alina Fokt şi Magdalena Fall în frunte cu doamna Monica Avram, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, care împreună cu Primarul comunei Albeşti, Nicolae Şovrea şi bibliotecara Anca Ciotloş (foto 1), au tăiat panglica tricoloră. Doamna director ne-a informat că Programul BIBLIONET – LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA cu o valoare de 26,9 milioane de dolari, este finanţat de fundaţia Bill & Melinda Gates pentru următorii 5 ani şi are ca scop dezvoltarea unui sistem modern  de biblioteci publice în România. În judeţul nostru BIBLIONET activează în 20 de biblioteci în care funcţionează 89 de calculatoare, 20 de imprimante şi 20 de scanere (dintre care la biblioteca Albeşti: 3 calculatoare, o imprimantă şi un scaner). În viitorul apropiat se prevede să intre în program încă 15 biblioteci din judeţ. Doamna director a mulţumit Primăriei Albeşti pentru sprijinul acordat, fără de care ar fi fost imposibilă această realizare de care beneficiază deja albeştenii, având acces gratuit la diverse informaţii, fiind ajutaţi de bibliotecara Anca Ciotloş care a urmat cursurile respective de specialitate în domeniu, iar în ziua inaugurării a fost şi moderatoarea spectacolului desfăşurat la Căminul Cultural. Cei prezenţi au luat cunoştinţă de principalele coordonate ale Proiectului însoţite de imagini sugestive din activitatea BIBLIONET, proiectate pe ecran.

Rolul cărţii, Internetului, muncii bibliotecarei albeştene le-a apreciat în cuvântul său directorul Şcolii Albeşti prof. Sorin Suciu, calităţile căruia de bun organizator le-am remarcat şi în cadrul Ediţiei a XVII-lea a concursului pentru elevi „DOR DE EMINESCU” la Şcoala din satul Boiu (foto 2) cu moderatoarea Claudia Crişan – prof. de limba română (foto 3), cât şi în cadrul manifestărilor culturale prilejuite de ZILELE EMINESCU la Şcoala din Albeşti, pregătite de profesoarele Daniela Vlad, Adriana Durutya şi Andrea Georgescu. Un interesant comentariu pe marginea proiectului BIBLIONET în Albeşti a făcut doamna Aurora Pintea – prof. de istorie şi Consilier local.

Neobosita şi talentata Daniela Vlad, învăţătoare şi profesoară de muzică, (pe care am admirat-o atât în cadrul Festivalului de colinde de la Seleuş unde a participat cu un grup de mici colindători albeşteni, obţinând locul II, cât şi în cadrul activităţilor culturale organizate cu clasele primare de ZILELE EMINESCU la Albeşti, moderând şi bogatul spectacol desfăşurat la Căminul Cultural în ziua de 24 Ianuarie – foto 4), de această dată a venit în scenă cu un grup de elevi din cl. a V-a, susţinut de diriginta lor – prof. Valentina Stroian (pe care am cunoscut-o în cadrul unei interesante ore de dirigenţie), prezentând o frumoasă dedicaţie muzicală pentru bibliotecari. Trei dintre micii cititori, Nicoleta Farcaş, Andrei Solomon şi Adrian Ilie Stoica au prezentat sceneta „O zi din viaţa bibliotecii Albeşti, cu BIBLIONET” – creaţie proprie. Unul dintre colaboratorii bibliotecii, profesor – regizor Mihai Şoneriu (profesionalismul căruia l-am cunoscut în cadrul unei Lecţii deschise de teatru la Clubul Copiilor Sighişoara) a prezentat cu un grup dintre tinerii săi elevi – actori, o modernă piesă de teatru într-un act (foto 5).

Cei prezenţi au avut parte şi de multe alte surprize plăcute încheiate cu cântecul sugestiv „Amintirile rămân” în interpretarea autoarei.

Bibliotecara Anca Ciotloş a mulţumit, în încheiere sponsorilor acestei importante manifestări din viaţa satului, primăriei Albeşti, în frunte cu primarul Nicolae Şovrea şi Nestor Com SRL reprezentată de dna. Teodora Van Middendorp, domnului Cezar Neghină, responsabil al Căminului Cultural şi tuturor celor prezenţi pentru participare, invitându-i să se programeze din timp pentru a putea beneficia de serviciile BIBLIONET.

Prof. Eugenia Cimborovici-Teodoreanu

Colindăm, Doamne, Colind!

Sursa foto: Târnava TV

Cum mai puţin de o săptămână înaintea sărbătorii Naşterii Domnului, Căminul Cultural din Seleuş a găzduit cea mai prestigiosă manifestare de sezon din zonă, festivalul “Colindăm, Doamne, Colind”. Anul acesta, aşa cum au ţinut să precizeze mulţi participanţi, a fost un adevărat regal, acest fapt datorându-se prestaţiei excelente a concurenţilor dar şi a calibrului artiştilor care au susţinut recitaluri. Numărul mare de spectatori care au umplut Căminul Cultural din Seleuş dovedeşte o dată în plus că şi pe plaiurile noastre colindul este iubit şi respectat iar dăinuirea tradiţiilor specifice sărbătorile de iarnă este asigurată.

Un festival de excepţie

Festivalul „Colindăm, Doamne, Colind!”, desfăşurat la Căminul Cultural Seleuş în acest sfârşit de săptămâna a adus pe scenă elevi din mai multe localităţi arondate muncipiului Sighişoara. Atmosfera colindelor a înduioşat inima publicului iar juriul a luat cu greu decizia de acordare a premilor. Organizatorul festivalului, Ştefan Costea, a fost sufletul acestui eveniment care a avut loc duminică, 19 decembrie 2010.

Evenimentul s-a dovedit a fi un succes, aşa după cum au dovedit-o aplauzele publicului numeros. Dintre cele 13 formaţii participante, câştigătorii din ciclul primar sunt: Gimnaziul de Stat Cornel Regman din Daneş, locul I, Şcoala Generală Ion Stroescu, locul II, Şcoala Generală Laslea, locul III. Pentru ciclul gimnazial câştigătorii sunt: Şcoala Generală Seleuş, locul I, Gimnaziul de Stat Nicolae Iorga, Şcoala Generală Albeşti şi Şcoala Generală Radu Popa, locul II iar Şcoala Generală Bazna şi Şaeş, locul III. Menţiune a fost acordată: Gimnaziului de Stat Zaharia Boiu şi Şcolii Generale Apold. În cadrul ciclului liceal, locul I a fost câştigat de către Liceul Teoretic Dumbrăveni, locul II de către Grupul Şcolar Agricol Sighişoara şi Liceul Timotei Cipariu din Dumbrăveni. Festivalul a fost încheiat cu un spectacol extraordinar susţinut de interpreţii: Dinu Olăraşu, Gabriela Tuţa, Emilia Dorobanţu, Cornelia Radocea, Constantin Bahrin, Larisa Lup, Iliuţă şi Chivuţa Trif şi o solistă din Străşeni, Republica Moldova. Au participat la acest spectacol magic şi Ansamblul Instrumental „HORA” din Reghin şi Grupurile Vocale „Stejarul” şi ”Flori de nalbă”din Daneş, aceştia au fost aplaudaţi la scenă deschisă şi au readus în memoria celor prezenţi cântecele copilăriei dar şi piese folclorice unice din repertoriul folcloric naţional.

Festivalul-concurs îşi propune an de an să contribuie la valorificarea obiceiurilor şi a portului popular românesc, să stimuleze interesul pentru receptarea colindelor laice cât şi a celor cu conţinut religios, să contribuie la descoperirea şi promovarea creaţiilor şi a obiceiurilor legate de Crăciun şi introducerea lor în circuitul valorilor spirituale, să descopere şi să stimuleze tinere talente şi să faciliteze schimbul de experienţă între formaţii.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Regulamentul Festivalului Zonal „Colindăm, Doamne, Colind!” – Seleuş, editia a VIII-a, 19 decembrie 2010

Timotei Cipariu sărbătorit de Despărţământul Astra, Dumbrăveni

Timotei Cipariu

Sâmbătă, în oraşul Dumbrăveni, din judeţul Sibiu a avut loc dezvelirea bustului eruditului Timotei Cipariu, în prezenţa oficialităţilor locale dar şi a invitaţilor de onoare: cadre didactice universitare din Sibiu şi Cluj-Napoca. Timotei Cipariu este recunoscut ca  erudit transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreşedinte, apoi preşedintele Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog şi orientalist, „părintele filologiei române”.

Sâmbătă, 4 decembrie, în jurul orei 11.00, în localitatea Dumbrăveni, în parcul din faţa Grupului Şcolar Agricol Timotei Cipariu, o mulţime de localnici au asistat la dezvelirea bustului eruditului transilvănean. Irimie Ioan, preşedintele Despărţământului Astra, Dumbrăveni, a rostit cuvintele de deschidere în oficierea acestui moment festiv. Georgeta Irimie, primarul localităţii Dumbrăveni, alături profesorul universitar Dumitru Acu au dezvelit bustul comemorativ. A urmat o scurtă slujbă de feştanie condusă de către preotul paroh, Costea Solomon. Evenimentul a continuat mai târziu în cadrul sălii festive a Grupului Şcolar Agricol Timotei Cipariu. Aici a avut loc o manifestare culturală deosebită, Despărţământul Astra, Dumbrăveni a acordat titlul de cetăţean de onoare, mai multor cadre didactice universitare din judeţele Cluj şi Sibiu.

A fost prezent la acest eveniment şi primarul localităţii Sălişte, Teodor Dumitru Banciu şi totodată Preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, cât şi Dănuţ Viorel Voinea, consilier din partea Consiliului Judeţean Sibiu. Aceştia şi-au manifestat public consideraţia pentru eveniment cultural şi au declarat că istoria trebuie să fie scrisă şi de generaţile de astăzi, nu doar să fie dusă mai departe.  La finalul alocuţiunilor au fost invitate înaintea publicului, actuale şi foste cadre didactice universitare din ţară, unii dintre cei prezenţi au activat chiar şi peste hotare, ei au fost numiţi sâmbătă: cetăţeni de onoare ai Despărţământului Astra, Dumbrăveni.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Dumbrăveni, locul unde părea că nu se mai întâmplă nimic

Cornel Regman – critic şi istoric literar născut la Daneş

Criticul şi istoricul literar Cornel Regman s-a născut la 28 noiembrie 1919, în comuna Daneş din judeţul Mureş. Este fiul lui Ioan Regman, mic funcţionar rural şi al Victoriei, născută Cristea, o ţărancă de o inteligenţă superioară. După clasele primare, făcute în satul natal între anii 1926-1930, urmează Liceul Gh. Bariţiu şi Facultatea de Litere şi Filozofie din Cluj, apoi licenţa la Sibiu în anul 1942. Debutează în literatură cu lucrări de critică literară în revista „Curţile Dorului” din Sibiu în anul 1941. Din anul 1943 activează în ” Cercul Literar „ din Sibiu, alături de personalităţi marcante ale literaturii romaneşti (Ştefan A. Doinaş, I. Negoiţescu, Emil Botta, Radu Stanca). Lucrează mai întâi ca inspector şcolar la Cluj, iar între anii 1950-1952, ca asistent universitar la catedra de Literatura Română a Universităţii clujene. În anul 1956 se stabileşte cu familia la Bucureşti, unde devine redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă . Până în 1963 este cercetător la Institutul de Lingvistică, apoi este numit conferenţiar universitar la Institutul Pedagogic din Constanţa, unde predă Istoria Literaturii Romane. Ca dascăl, Cornel Regman a fost iubit de studenţi, ştiind să cultive în inimile lor iubirea de limbă şi de neam. Din 1973 devine doctor în filologie cu teza „Agârbiceanu şi demonii. Studiu de tipologie literară”. Din 1974 până în 1979 este redactor la revista Viaţa Românească. A publicat în reviste literare prestigioase precum Familia, Contemporanul, România Literară, Luceafărul, Tribuna, Transilvania, Steaua. A prefaţat ediţiile din I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, Pompiliu Constantinescu, Pavel Dan, M. Sorescu, M. Sadoveanu. Este unul din cei mai incisivi critici literari, fiind considerat de unii confraţi ca “moralist” şi excelent portretist, alţii însă văd în el doar spiritul de şicană şi un „vânător de idei”. Din opera lui Cornel Regman pot fi enumerate următoarele lucrări: Confluenţe literare, 1966; Cărţi, autori, tendinţe, 1968; Cică nişte cronicari… 1970; Agârbiceanu şi demonii. Studiu de tipologie literară – teza de doctorat, 1973; Noi explorări critice, 1982; Nu numai despre critici, 1990; Ion Creangă, o biografie a operei, 1995; Dinspre cercul literar spre optzecişti, 1997.

Cornel Regman s-a stins din viaţă la 14 iulie 1999 la Bucureşti. Conform dorinţei sale a fost înmormântat alături de părinţi, în satul natal Daneş, pe care i-a avut mereu în inima sa, purtându-le amintiri de neşters. În însemnările sale întâlnim adesea cuvinte de aleasă simţire sufletească despre locul naşterii şi al copilăriei .

„E satul meu !

Cel mai drag dintre toate

Copilăria mea !

Comoara cea mai scumpă

Pierdută în zările trecute.

Eşti însăşi viaţa mea

Şi sufletul meu.

Locaş al părinţilor mei

Cel mai curat şi mai sfanț

Pentru o lume întreagă nu te-aş da!

O, Daneş!”

Pentru munca plină de pasiune şi dăruire depusă de C. Regman în activitatea culturală, i-a fost oferit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru anii 1976, 1997 şi 1998. Cornel Regman a reuşit să se ridice pe culmile culturii româneşti şi să poarte cu mândrie, deşi a trăit la Bucureşti, numele de „dănășean”.

In casa natală, devenită un mic muzeu, sunt păstrate fotografii de familie, obiecte personale vechi, mobilier de epocă, dar mai ales toate cărţile scrise de C. Regman. Pereţii interiori mai poartă auriul, încă proaspăt şi viu, al formelor zugrăvite pe tencuială cu mulţi ani în urmă. În şoprul din curte există un teasc din lemn, vechi de peste o sută de ani, de dimensiuni apreciabile, la care cândva se storceau strugurii, o adevărată piesă de muzeu.

Ştefăniţă Regman urmează cu succes cariera literară a tatălui său. Este profesor de portugheză la Paris, publicist, autor de manuale de limbă franceză şi portugheză pentru elevii francezi. Este cel care face demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru înfiinţarea Asociaţiei Culturale „Prietenii lui Cornel Regman “, pentru ca această casă să devină, cu toate meritele cuvenite, „Casa Memorială Cornel Regman”.

Ștefan Costea

Şcoala Generală Boiu- „Verde”

Foto: Dorothea Sabina Dâlbea

Elevii de la Şcoala Generală Boiu s-au implicat în proiectul: „Şcoli pentru un viitor verde”, iar rezultatele au fost pe  măsura implicării lor. Cadrele didactice au ridicat de la Bucureşti diploma de Şcoală Verde iar elevii au dezvelit joi, 18 noiembrie, într-un cadru festiv, placheta care oferă această titulatură.

Şcoala Generală din Boiu se poate mândri încă din anul 2006 cu titlul de Eco Şcoală, de fapt prima eco-şcoală din mediul rural şi prima eco-şcoală din judeţul Mureş. Chiar dacă actualmente au abandonat acest proiect, tradiţia ecologică a fost dusă mai departe în anul şcolar 2009/2010 prin Concursul Şcoala lui Andrei, când prin proiectul: „Agricultura ecologică-sănătate pentru pământ, sănătate pentru noi”, 20 de elevi au câştigat locul II pe ţară, ceea ce a adus şcolii un câştig de 4 000 de euro, bani folosiţi pentru amenajarea şi dotarea şcolii. Mai mult decât atât, profesorul coordonator, Georgescu Patricia Andreea a câştigat un laptop iar cei 20 de elevi au fost premiaţi fiecare la festivitatea de sfârşit de an şcolar cu o bicicletă. Cu această istorie în spate, elevii s-au implicat anul trecut într-un nou proiect ecologic: „Şcoli pentru un viitor verde”, ne-a informat Sorin Suciu, directorul instituţiei şcolare.

Din cele 2400 de şcoli înscrise la Concursul Naţional Şcoli pentru un viitor verde, doar 1400 au fost acceptate în concurs iar dintre acestea, Şcoala Generală din Boiu a obţinut locul X, cu ajutorul echipajului „Piticii Verzi” a declarat Sonia Tokaci. Atmosfera festivă ne-a impresionat cu siguranţă, cei 120 de elevi înscrişi la Şcoala Generală din Boiu au motivaţia necesară pentru a duce mai departe tradiţia ecologică. Echipajul „Piticii Verzi” au primit în cadrul festivităţii o diplomă de participare şi un săculeţ ecologic, dar nici cadrele didactice implicate în cadrul acestei activităţi nu au fost uitate.

Învăţătoarele Maria Costea şi Anela Surdu, alături de întreg colectivul didactic, au fost amintite de către cele două cadre didactice coordonatoare: Georgescu Patricia Andreea şi Sonia Tokaci pentru implicarea şi dedicarea lor în activitatea cu elevii. La finalul momentelor festive, toţi elevii Şcolii Generale Boiu au participat la dezvelirea plachetei cu inscripţia „Şcoala Verde”, un motiv de mândrie pentru ei dar şi pentru comunitatea locală. Chiar dacă vremea a fost mohorâtă joia trecută, elevii nu au lăsat ca nimic să le ştirbească motivul de bucurie, se vor bucura de titulatura: „Şcoala Verde”, ceea ce denotă că mediul înconjurător şi protejarea lui sunt o prioritate pentru ei chiar dacă sunt doar nişte copii.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Steagul Verde arborat din nou la Sighişoara

Şcoala din mediul rural între adevăr şi prejudecăţi

Dublă sărbătoare la Şcoala generală din Boiu

Regulamentul Festivalului Zonal „Colindăm, Doamne, Colind!” – Seleuş, editia a VIII-a, 19 decembrie 2010

1. Locul şi data desfăşurării festivalului:

Acest festival se organizează din doi în doi ani, alternativ cu festivalul de folclor„Ţara Cântecelor Mele”, la Căminul Cultural Seleuş. Anul acesta festivalul se va organiza în data de 19 decembrie 2010, orele 14.00.

2. Organizatori:

Şcoala Generală cu clasele I-VIII Seleuş, Primăria Comunei Daneş şi Asociaţia Cultural-Folclorică „Ţara Cântecelor Mele”Daneş-Seleuş;

3. Parteneri media:

-Radio România Antena Satelor, TV AS, Televiziunea Romania de Maine Bucuresti (TVRM), 24 ore muresene, Tarnava TV Sighişoara, Radio Son Sighişoara, Jurnalul  Sighişoara Reporter, Nova TV Mediaş, Informaţia de Mureş, Televiziunea Tîrgu-Mureş (TTM).

4. Scopul festivalului:

Festivalul-concurs isi propune sa contribuie la valorificarea obiceiurilor si a portului popular romanesc, sa stimuleze interesul pentru receptarea colindelor laice cat si a celor cu continut religios, sa contribuie la descoperirea si promovarea creatiilor si a obiceiurilor legate de Crăciun si introducerea lor in circuitul valorilor spirituale, sa descopere şi stimuleze tinere talente şi să faciliteze schimbul de experienţă între formaţii.

5. Consideratii generale:

Sectiunile prezente in concurs sunt in număr de două:

I. Sectiunea grup vocal (maxim 20 de elevi), pe urmatoarele categorii de vârstă:

-ciclul primar;

-ciclul gimnazial;

-ciclul liceal;

II.Secţiunea ansambluri corale(peste 20 de elevi), categoriile de varstă:

-ciclul primar;

-ciclul gimnazial;

-ciclul liceal;

*Acolo unde exista copii din două categorii de vârstă, se va lua în considerare ciclul predominant.

*Pot participa formaţii de la şcoli generale, licee, case de cultura, asociaţii, fundaţii e.t.c.

*Fiecare formatie va interpreta maxim 2 colinde pentru concurs(împreună să nu depăşească 8 minute).

*Transportul elevilor se va face cu un autobuz, cu plecare de la ora 12.45, din fosta Parcare Mitică Sighişoara.

Pentru înscrieri şi relaţii suplimentare sunaţi la tel.:0740 902 932: 0762 393 445(Ştefan Costea) sau 0265 762 150(Şcoala Serleuş).

Festivalul va fi încheiat cu un spectacol extraordinar sustinut de: Dinu Olăraşu, Gabriela Tuţă, Emilia Dorobanţu, Ciprian Istrate şi Mihaela Istrate Sabău, Constantin Bahrin,Ansamblul Instrumental „HORA” din Reghin, Larisa Lup şi Grupurile Vocale „Stejarul” şi ”Flori de nalbă”din Daneş.

Ştefan Costea

Nunta de Aur în Daneş

Sursa foto: Târnava TV

La sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă, 13 noiembrie, Primăria localităţii Daneş a organizat o masa festivă pentru cele aproximativ 160 de persoane care au împlinit sau chiar au depăşit 50 de ani de căsnicie. Primarul localităţii, Mosora Nicolae a declarat sâmbătă că de mult timp conducerea primăriei Daneş s-a angajat să facă o astfel de bucurie acestor persoane, organizând Nunta de Aur, o manifestare festivă care a reunit vârstnicii din Daneş şi satele aparţinătoare. Potrivit primarului, ziua de sâmbătă a reprezentat o zi de împlinire pentru că a reuşit să mai organizeze încă o ediţie a evenimentului. La evenimentul de sâmbătă, Nicolae Mosora, a subliniat în alocuţiunea de deschidere motivaţia sa de suflet legată de această sărbătoare şi a declarat să are o recunoştiinţă deosebită pentru cei care au trudit o viaţă întreagă.

Sâmbătă, la orele 14.00, într-o frumoasă zi de noiembrie, vârstnicii sărbătoriţi şi-au petrecut Nunta de Aur în prezenţa oficialităţilor locale şi a vechilor prieteni. Cei prezenţi şi-au stăpânit cu greu emoţiile şi au mărturisit că sărbătoarea Nunţii de Aur  este o ocazie deosebită, o invitaţie pe care au onorat-o cu drag şi pe care şi-ar dori să o retrăiască şi cu alte ocazii. Familile care au împlinit 50 de ani au fost invitate de către primarul comunei Daneş, viceprimar şi Consiliul Local la o sărbătoare a vârstei de aur, un obicei frumos de a-i cinsti pe cei care au scris deja istoria satului şi încă o vor mai scrie, prin vieţile lor pline de experienţe şi de amintiri valoroase.

„Dacă n-am încerca noi să-i convingem să vină, niciodată n-ar putea să fie împreună. Pentru mine şi colegii mei este o mare bucurie că putem să avem asemenea evenimente. Sper ca-n fiecare an să ne putem ţine de cuvânt şi să aducem un zâmbet de faţa lor!”a declarat Aurel Mosora, primarul comunei Daneş.

La deschiderea festivităţii au participat desigur şi preoţii din satele învecinate. Aceştia au rostit o alocuţiune dedicată acestui prilej de sărbătoare şi au binecuvântat prin rugăciune, masa îmbelşugată a sărbătoriţilor. Înante de a servi bucatele alese, toţi cei prezenţi şi-au unit glasurile pentru tradiţionalul: „La mulţi ani!” Nunta de Aur a locuitorilor din comuna Daneş s-a încheiat cu voie bună, dans şi amintiri frumoase. Participanţii speră să se reîntâlnească şi la anul, cei mai mulţi vârstnici fiind de părere că nu au altă ocazie pentru o sărbătoare atât de impresionantă.

Dorothea Sabina Dâlbea

Referinţe: Nunta de Aur 2010 – Sighişoara

Şezătoarea în spectacol la Albeşti

Sursa foto: Târnava TV

Şezătoarea este o instituţie tradiţională a fetelor şi băieţilor având funcţie multiplă, toate izvorâte din hărnicia unui model de muncă şi într-ajutorare. Chiar dacă lumea satului păstrează seva obiceiurilor străvechi, nu toţi locuitorii se simt legaţi de aceste tradiţii.

În comuna Albeşti, grupul folcloric DOINA, condus în prezent de către coordonatorul Laurenţiu Stan a încercat sâmbătă seara, la orele 20.00, să reînvie obiceiul şezătorii într-un spectacol plin de încărcătură populară. Laurenţiu Stan, coordonatorul grupului folcloric Doina a declarat că sâmbătă, după spectacol:

„Am vrut să rupem, din lucrul de zi cu zi al omuluişi să ne întâlnim într-o seară minunată, aici, în Albeşti şi să prezentăm dansurile din bătrâni, ca să ne aducem aminte ce frumos era o dată!”

Din nefericire, debutul artiştilor folclorici nu a fost valorificat la maxim de către localnici, membrii grupului folcloric Doina nu s-au descurajat şi au declarat că este datoria lor să ducă mai departe aceste valori, indiferent de reacţia publicului.

„Ne gândim că suntem la prima ediţie. În viitor, sperăm ca evenimentul să aibă o amploare mai mare. Şi localnicii din Albeşti puteau să vină în număr mai mare, să simtă ce frumos era cândva. Grupul Doina speră în sprijinul localnicilor ca să putem face împreună o şezătoare prin care împreună să ajungem mai departe!” a mai declarat Laurenţiu Stan.

Şezătoarea albeştenilor a fost organizată în cadrul Căminului Cultural al comunei Albeşti, o locaţie centrală, care a reunit dealungul timpului, sute de spectacole şi manifestări culturale. Întrebat asupra viziunii personale legate de păstrarea tradiţiei şi obiceiurilor populare, Laurenţiu Stan a fost rezervat în ceea ce priveşte tânăra generaţie.

„Sigur că este foarte greu de spus,  pentru că păstrarea tradiţiei este din ce în ce mai dificilă. Cu greu vin tinerii să înveţe în grupul nostru. Noi suntem un grup mixt, însă probabil când se va pune mai mult accent pe cultură şi pe tradiţiile româneşti, sperăm ca prezenţa tinerei generaţii în mijlocul nostru să se îmbunătăţească. Noi, membrii Grupului folcloric Doina suntem obligaţi moral să ducem mai departe acetse valori. Ce va veni după noi, vom vedea!” a concluzionat Laurenţiu Stan.

Şezătoarea era des întâlnită în zile de sărbătoare, aşa cum a fost ziua de sâmbătă, când avea un caracter distractiv: se cânta şi se dansa, dar mai ales în zilele de lucru, atunci când se ţesea, cosea, se scărmăna lâna şi în acelaşi timp se povestea, se cânta sau  se spuneau ghicitori şi zicale. Gazdă, Grupul Folcloric Doina din Albeşti a pregătit bucate tradiţionale iar şezătoarea s-a încheiat ca-ntotdeauna cu joc şi cântec.

Dorothea Sabina Dâlbea

Şcoala din Albeşti are preşedinte a Consiliului Elevilor

Sursa foto: Târnava TV

Începând din acest an, Preşedintele Consiliul Elevilor din unităţile şcolare gimnaziale şi liceale se alege prin vot democratic şi prin depunerea candidaturii eleviilor interesaţi de această funcţie. Luni, acest eveniment a avut loc la Şcoala din Albeşti. Responsabilitatea de a fi preşedintele Consiliului Eleviilor a trecut de anul acesta mai mult în sarcina copiilor. Elevii au fost informaţi de aceste alegeri iar cei interesaţi au avut timp să-şi întocmească afişe de promovare şi de prezentare a propriei viziuni asupra intereselor colegilor lor. În această zi, în cursul pauzelor dintre cursuri, elevii au venit la urna organizată de către cadrele didactice şi au completat carnetele de vot, în funcţie de preferinţa fiecăruia. Comisia de supraveghere a fost alcătuită din: profesoara Valentina Stroian, coordonator educaţional, profesoara Gabriela Bolea şi secretar, Bianca Muntean.

Cei mai mici dintre ei au fost emoţionaţi deoarece au fost conştienţi că imită gestul celor mari iar exercitarea dreptului la vot este o responsabilitate de care elevii sunt conştienţi. Profesoara Gabriela Bolea ne-a oferit informaţii despre modul în care a fost organizată această activitate educaţională şi a declarat că elevii şi-au prezentat propunerile elevilor  pentru candidatură la careul şcolii şi în clase. Avantajele acestei activităţii şi implicarea activă a elevilor în actul de alegere a preşedintelui elevilor este cu siguranţă un demers cu valenţe pozitive, aşa după cum a declarat profesoara Valentina Stroian.

„Elevii au învăţăt un de xemplu de democraţie şi pentru viitor s-au pregătit, în aşa fel încât să ştie să participe având în vedere că vor mai fi alegeri, pe viitor, unde ei vor participa ca oameni mari.”La alegerile din acest an au participat 3 candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Elevilor de la Şcoala Albeşti.

Georgiana Vălică este elevă în clasa a VII-a A şi a fost singura reprezentantă a fetelor. ”Eu îmi doresc cu adevărat ca elevii din această şcoală să primească ceea ce îşi doresc. Aş dori chiar să organizez un concurs de handbal şi fotbal, pentru cei mici şi pentru cei mari, anumite concursuri de logică şi multe alte activităţi.” a declarat Georgiana.

Laurenţiu Ciurar este elev în clasa a VIII-a, fiind cel mai în vârstă candidat iar motivaţia sa a fost la fel de credibilă. „Vreau ca elevii să înveţe să lucreze mai mult în grup, să socializeze şi voi face jocuri sportive de şah şi alte competiţii.”

Dragoş Stroian este cel mai tânăr candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Eleviilor, fiind elev în clasa a VI a. „Vreau să organizez mai multe activităţi şi să fac şcoala un loc mai atractiv. Mă gândesc să organizez activităţi ecologice şi un Concurs de miss şi mister şcoala.” a declarat Dragoş şi se pare că i-a convins pe mulţi din colegii săi de şcoală.

Dragoş Stroian a obţinut 95 de voturi şi va fi desemnat preşedintele Consiliului Elevilor, urmat de Laurenţiu Ciurar cu 58 de voturi şi de Georgiana Vălică cu 32 de voturi. Din cele 185 de voturi, 3 au fost anulate iar la Şcoala Albeşti sunt înscrişi 234 de elevi, a declarat secretara, Bianca Muntean.

Dorothea Sabina Dâlbea

Şcoala din mediul rural între adevăr şi prejudecăţi

Sursa foto: Biblioteca comunală Albeşti

Există o prejudecată tot mai răspândită între elevii şi părinţii care locuiesc la sate,  care încercă să instaureze o mentaliate  greşită, cum că la şcolile de la ţară nu se prea învaţă carte iar şcolile din mediul rural n-ar oferi cine ştie ce condiţii pentru elevi. Cum suntem porniţi să demontăm cât  mai multe prejudecăţi care circulă în popor, ne-am interesat despre starea învăţământului din comunele din jurul Sighişoarei, oprindu-ne la Şcoala Generală Albeşti unde  nu am găsit nimic din delăsarea despre care vorbesc oamenii dezinformaţi, ba chiar am constatat la faţa locului că şcoala din comuna cea mai apropiată spaţial de Sighişoara, are dotări, activitate şi personal, adecvate unei şcoli de secol XXI. În exterior am observat sala de sport nouă, teren de fotbal cu nocturnă (în contrucţie) , curăţenie şi bună rânduială iar în interior, pregătiri gospodăreşti pentru noul an şcolar. Am stat de vorbă şi cu directorul instituţiei, prof. Suciu Sorin Nicolae, care ne-a declarat că nu este de acord cu impresiile care circulă în popor. „ În momentul de faţă oferim condiţii care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din Sighişoara” a afirmat directorul Suciu.

În  privinţa activităţilor complementare programelor şcolare, şcoala din Albeşti se poate lăuda cu un ziar al şcolii şi, în curând, cu radioul şcolii. De asemnea, în palmaresul elevilor şi profesorilor a intrat situarea între primele 10 şcoli la un concurs naţional pe teme ecologice intitulat „Şcoli pentru un viitor verde ”. Acest concurs a făcut posibilă o foarte frumoasă colaborare între localnici şi elevii şcolii în strângerea şi valorificarea deşeurilor din material plastic, ocazie cu care a devenit evidentă pentru toată lumea importanţa păstrării unui mediu înconjurător curat, fără deşeuri inestetice şi dăunătoare.

Din relatările directorului şcolii din Albeşti am mai aflat că în momentul de faţă e în curs de desfăşurare un proiect în colaborare cu organizaţia  americană „Corpul Păcii” prin intermediul căreia un voluntar american va locui o lungă perioadă de timp în  zona Albeşti şi va da o mână de ajutor la ferma ecologică a şcolii, va organiza  cursuri de limba engleză pentru copii dar şi pentru adulţi. Tânărul voluntar trimis de organizaţia „Corpul Păcii” la Albeşti se numeşte Marko Rufolo-Roger şi este din Califonia. El ne-a spus că doreşte să afle cât mai multe despre cultura şi modul de viaţă al românilor şi că e bucuros să dea o mână de ajutor şcolii şi comunităţii în care va locui timp de 24 luni.

Aşadar, opinia conform căreia şcoala din mediul rural e foarte slabă calitativ  nu are acoperire peste tot. Am dat doar un exemplu care contrazice această opinie, dar probabil  că şi la alte şcoli din mediul rural se face mult mai mult decât se cunoaşte. Poate o mai bună informare la faţa locului ar fi indicată pentru părinţii care preferă să-şi pună copii pe drumuri zilnic pentru a ajunge la o şcoală din oraş unde poate nu vor avea rezultate mai bune. Vorba lui Creangă: „decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş”.

Florin Chiorean

Saschizul şi-a strâns fiii laolaltă…

Primarul Saschizului, Ovidiu Șoaita, la deschiderea manifestării (Foto: Adrian Diță)

Pentru al şaptelea an consecutiv saschizenii din cele patru zări şi-au dat întâlnire în satul natal cu cei care au rămas acasă pentru a sărbători împreună plăcutele momente ale revederii. Nici greutăţile perioadei dificile actuale şi nici canicula n-au stat în calea emoţiilor şi bunei-dispoziţii ale celor care au ţinut să-şi petreacă Sfânta Zi a Adormirii Maicii Domnului la Saschiz. Dovadă a fost faptul că, deşi bugetul sărbătorii n-a mai permis ca în anii precedenţi să fie aduşi artişti cu renume pentru a însufleţi evenimentul, numărul celor care au luat parte la acesta a fost la fel de mare ca şi în anii precedenţi. Iar artiştii locali care au urcat pe scena amenajată în piaţa de lângă Biserica evanghelică din localitate s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor publicului, fiind răsplătiţi cu aprecierile spectatorilor.

Maestrul Dan Voiculescu, comemorat la Fiii Satului

Înaintea desfăşurării programului artistic din piaţa centrală a Saschizului, la Şcoala Generală din localitate a avut loc un moment emoţionant: lansarea unei broşuri dedicată amintirii compozitorului şi muzicologului Dan Voiculescu, fiu al satului Saschiz care a trecut la cele veşnice în 29 august 2009, la doar 2 săptămâni după ce a apuca să vadă, pentru ultima oară locurile sale natale. Anul trecut maestrul Dan Voiculescu a participat la un simpozion în Saschiz chiar în cadrul sărbătorii Fiilor Satului de atunci. Nimeni nu se aştepta ca la doar 69 de ani maestrul să treacă în nefiinţă, fără să mai apuce să se întoarcă în Saschiz.

Broşura dedicată maestrului Dan Voiculescu a fost editată la iniţiativa profesoarei de muzică Celita Sechel de la Şcoala Generală din Saschiz, fostă studentă a maestrului care i-a şi îndrumat paşii în cariera didactică. Prof. Celita Sechel şi-a exprimat amărăciunea că valorile culturii româneşti nu sunt apreciate la adevărata lor valoare şi că şcoala românească în general este lovită cel mai greu de greutăţile financiare astfel că actul de educaţie are foarte mult de suferit.

La lansarea acestei broşuri au participat foşti colegi de generaţie şi prieteni ai maestrului Dan Voiculescu, care au evocat momente din viaţa lui, atât în broşră, cât şi prin viu grai. De asemenea, în cadrul acestui moment solemn a fost prezentată şi ultima emisiune televizată la care a participat maestrul Dan Voiculescu.

Primarul comunei Saschiz, Ovidiu Şoaita, a declarat că în următoarea şedinţă a Consililui local al comunei va fi pe ordinea de zi un proiect de hotărâre prin care să i se confere maestrului Dan Voiculescu titlu de cetăţean de onoare post-morten al Saschizului. De asemenea, în cadrul Şcolii Generale din Saschiz, care din toamnă va purta numele unui al mare fiu al Saschizului, tot din domeniul muzicii culte, Ion Dacian, va exista o sală de curs ce va purta numele lui Dan Voiculescu. Totodată intrarea principală în şcoală va fi vegheată de busturile celor doi iluştrii fii ai Saschizului: Dan Voiculescu – compozitor şi muzicolog, şi Ion Dacian – interpret de operă şi operetă.

Broşura dedicată maestrului Dan Voiculescu a fost tipărită cu sprijinul Fundaţiei ADEPT, PAPI (Punct de Acces Public la Informaţie), Casa de pe Deal, Şcoala Generală Saschiz şi Biblioteca comunală Saschiz.

Program artistic bogat şi variat

Foto: Adrian Diță

La orele 17 a început şi programul artistic al sărbătorii Fiii Satului de la Saschiz, după un Te Deum oficiat de părintele protopop Ovidiu Dan alături de preoţii Nicolae Suciu şi Nicolae Călugăr, şi după alocuţiunea primarului Saschizului Ovidiu Şoaita. Acesta a ţinut să specifice faptul că pentru sărbătoarea din acest an nu s-a cheltuit nici un ban de la buget local, fondurile pentru organizare provenind exclusiv din donaţii ş sponsorizări. Datorită acestui fapt nu au putut fi aduşi artişti consacraţi la nivel naţional, ci aproape tot programul aristic s-a bazat pe tinere „resurse” locale, cu excepţia recitalurilor oferite de ansamblul folcloric din Luduş. Însă acest fapt n-a ştirbit cu nimic calitatea programului artistic oferit. Rând pe rând au urcat pe scenă formaţii ale Şcolii Generale din Saschiz  –  instructor coordonator d-na prof. Celita Sechel, Ansamblul folcloric “Plaiuri Ardelene”, Ovidiu şi Iulia-Maria Bucşar, Klaus Michael Core & co., Ioana-Maria Biriş, Ansamblul folcloric “Ardealul” din Luduş, Vasile Pora din Mihai Viteazu,Ansamblul folcloric “Românaşul” din Albeşti-Saschiz – instructor Zie Stroian şi Radu S. din Saschiz.

Sponsori manifestării au fost Heineken, Fundaţia ADEPT Transilvania, SC Wurth SRL, SC Silvagra SRL, Fam. Oachiş Răzvan şi Agnes, Pălăşan Ioan.

Fotografii de la sărbătoarea “Fiii Satului” Saschiz găsiți în secțiunea “Galerii foto” sau click aici.

JSR

Zilele comunei Vânători, la a III-a ediţie – Întoarcerea saşilor la Archita

Foto: Alex Otvos

O jumătate de oră de mers cu maşina. Atât durează parcurgerea traseului Vânători – Archita… Asta, desigur, dacă ţii la integritatea mijlocului de locomoţie, pentru că drumul nu permite rulalea cu viteză prea mare şi nici să admiri peisajul nu prea poţi dacă te afli la volan. Însă la sfârşitul săptămânii trecute a meritat efortul de a conduce până la Archita. Pentru că anul acesta cea de-a treia ediţie a Zilelor comunei Vânători s-a desfăşurat în satul Archita unde s-a sărbătorit întoarcerea saşilor, chiar dacă încă nu definitiv, pe meleagurilor natale, în această rustică aşezare dintre dealuri.

După ce decenii de-a rândul Archita a fost un sat prosper şi arătos, în anii ’90, după plecarea masivă a saşilor, a cazut într-o ruină şi uitare din care părea că nu mai are cale de întoarcere. Iată însă că în prezent satul se află în plin proces de renaştere, datorită efortului saşilor originari din acest pitoresc sat transilvanean, care nu şi-au uitat rădăcinile, a locuitorilor Architei şi, nu în ultimul rând, a Primăriei comunei Vânători. Biserica Evanghelică este în mare parte renovată, casele construite în stil săsesesc şi-au recăpătat, în parte înfăţişarea de odinioară, ca în mult prea îndepărtate vremuri. Cei nostalgici, întorşi pentru câteva zile pe plaiurile natale, privesc cu înduioşaţi casele părinteşti care le trezesc amintiri îngropate în adâncul sufletului. Astăzi, prin grija Primăriei Vânători şi a primarului Ioan Toşa, se intenţionează să i se redea Architei acel farmec aparte după care tânjesc foarte mulţi turişti pasionaţi de rustic şi de aerul curat şi ozonat al satelor din preajma regiunilor muntoase…

Revenind la sărbătoarea vânătorenilor, această a fost una grandioasă, după cum remarca un renumit artist invitat la acest eveniment, mai ales în condiţii de criză în care puţine oraşe îşi mai permit sărbători care ţin 2-3 zile. Bunăoară, iată că Sighişoara, pe motiv de criză, şi-a anulat două prestigioase evenimente: Zilele Oraşului şi ProEtnica… Un sincer Bravo! primarului din Vânători şi stafului său pentru buna organizare a evenimentului. Având în vedere şi distanţa faţă de celelalte localităţi ale comunei, pentru cei care au ţinut să sărbătorească împreună la Archita, s-au pus la dispoziţie microbuze gratis cu plecări din toate satele Vânătoriului.

Dacă a fost ceva care a deranjat într-o oarecare măsură, a fost ignorarea presei locale pentru promovarea evenimentului. Desigur, eu unul, m-am simţit bine în postura de simplu spectator. Dar consider că primarul Ioan Toşa trebuie să înţeleagă că totuşi  presa locală, în speţă JSR, are audienţe mult mai mari decât cei cărora dânsul îşi sacrifică încrederea (nu doresc sa nominalizez). Însă cred că evenimentul în sine a fost mult prea generos pentru a lăsa loc de supărări…

Spectacolul oferit în cadrul sărbătorii de la Archita a fost pe toate gusturile celor prezenţi. Deşi vremea nu a fost prea grozavă (când căldură excesivă, când ploaie torenţială) organizatorii au reuşit să creeze o atmosferă care să-i încânte pe toţi participanţii. Artişti precum Ionuţ Fulea, Ciprian Pop, Nelu Şopterean, Mihaela Gligor sau extraordinarul Aurel Tămaş cu formaţia sa, formidabilul Ansamblu Mureşul, poate cel mai bun ansamblu profesionist din ţară, şi nu îi uităm pe „eroicii” şi entuziaştii tineri de la Ansamblul Târnava din Vânători, conduşi de fraţii Todoran, care în două zile de spectacol au făcut un adevărat tur de forţă, dând dovadă, pe lângă talent, de un entuziasm remarcabil. Să nu-l uităm nici pe Ioan Seleş, omul responsabil cu umorul care a reuşit să descreţească frunţile şi celor mai morăconoşi spectatori… Au mai fost şi alţii, care au reuşit cu toţii să creeze o atmosferă plăcută şi destinsă, pentru cei câteva mii de spectatori prezenţi în cele două zile de sărbătoare, determinându-i să mai uite pentru câteva ore de necazurile cotidiene din această perioadă.

Alex Otvos

„Fiii Satului” se întâlnesc la Saschiz

Foto: Adrian Diţă

Primăria şi Consiliul local Saschiz, în colaborare cu Fundaţia Adept Transilvania, organizează în data de 15 august  a VII a ediţie a Sărbătorii „Fiii Satului”. Deşi, din cauza crizei, anul acesta nu era programată să se desfăşoare, la insistenţele mai multor cetaţeni, sachizenii şi nu numai  vor  avea parte şi în anul 2010 de tradiţionala sărbătoare care adună an de an, mulţime de oameni în frumoasa  comună de la graniţele judeţului Mureş. Vestea mai puţin bună, pentru unii, este aceea  că bugetul va fi unul de mare austeritate, prin urmare vor lipsi recitalurile vedetelor consacrate cu care publicul s-a  obişnuit anii trecuţi. Însă în tot răul există şi un mic bine :  la ediţia din 2010 se vor  pune în valoare resursele locale, potenţialul local, pe mai multe paliere: educaţie, personalităţi locale, cultură, turism sau produse specifice zonei. Programul va fi alcătuit din reprezentaţiile artistice ale eleviilor Şcolii Generale Sachiz, spectacole de dansuri populare susţinute de Ansamblul „Românaşul” Saschiz-Albeşti şi invitaţii lor-Ansamblul „Ardealul” din Luduş şi recitalurile

Foto: Adrian Diţă

susţinute de fii ai satului: Radu S., Ovidiu Bucşă şi Vasile Pora. Un moment special al sărbătorii  va fi dedicat memoriei maestrului compozitor şi muzicolog Dan Voiculescu, originar din Saschiz, care va fi omagiat postum, începând cu ora 15.00, în Sala Şcolii Generale Sachiz, unde va  avea loc lansarea broşurii: „Să ne bucurăm… şi să ne rămână bucuria!”, dedicată maestrului. Programul artistic  pe scena din faţa Primăriei va începe de la ora 17.00. Pe tot parcursul zilei vor fi amenajate standuri ale micilor producători şi agenţilor economici dar şi terase unde spectatorii pot consuma ce le cade mai bine din oferta comercianţilor. (Afişul în secţiunea “Agenda culturală“)

Florin Chiorean & Dorothea Sabina Dâlbea

Dumbrăveni, locul unde părea că nu se mai întâmplă nimic

Liceul Timotei Cipariu Dumbrăveni

Am stat de vorbă cu prof. Georgeta Peter şi prof. Lucia Szombati de la Liceul “Timotei Cipariu” din Dumbrăveni despre evenimentele ce au avut loc în 25 iunie 2010, evenimente care au readus freamătul vieţii culturale în oraşul Dumbrăveni, în care părea că nu se mai întâmplă nimic.

“În urmă cu ceva timp, 15 persoane din oraş au fost invitate la dezvelirea bustului marelui cărturar Timotei Cipariu, din localitatea Pănade (jud. Alba) ,satul său de baştină. Întâlnirea a fost intermediată de învăţătorul Ioan Irimie, fiu al satului Pănade, stabilit, de mulţi ani, în Şaroşul pe Târnave, sat aparţinător Dumbrăveniului. Iniţiativa d-lui Irimie a fost susţinută de prof. Radu Tempeanu, prof. Isaia Oprişor, prof. Costică Stafie şi inimosul patron Virgil Sas. O vizită făcută la casa părintească din Pănade a poetului Ion Brad, i-a determinat pe fraţii acestuia, Remus şi Vasile Brad, să doneze un bust al lui Timotei Cipariu, liceului din Dumbrăveni, care-i poartă numele. Nu ştim câte licee din ţară mai poartă astăzi numele acestui erudit, exponent al culturii române din Ardeal, dar ştim cu siguranţă că liceul din Dumbrăveni a fost primul care şi l-a ales ca patron spiritual pe Timotei Cipariu. Acest fapt a fost consemnat în 1937 de Dr. Ilie Dăianu, la comemorarea a 50 de ani de la moartea marelui om de cultura”. Doar câte-o stradă a fost numită în cinstea lui în oraşele ardelene în anii din urmă. Un singur liceu îi poartă numele: Liceul din Dumbrăveni, jud. Târnava –Mare” (azi jud. Sibiu). Donaţia bustului a fost făcută în ziua de 25 iunie 2010, cu ocazia reactivării Despărţământului ASTRA Dumbrăveni. În faţa bustului realizat de sculptorul Ioan Cândea şi amplasat în holul Liceului “Timotei Cipariu”, preotul greco-catolic Ioan Costea a oficiat o slujbă de pomenire în prezenţa a peste 70 de invitaţi.

După oficierea slujbei de pomenire, invitaţi de marcă au pus în lumină personalitatea lui Timotei Cipariu , precum şi importanţa reînfiinţării Despărţământului ASTRA din Dumbrăveni. Au luat cuvântul: Prof Ioan Meteş – directorul Liceului “Timotei Cipariu” din Dumbrăveni, prof. universitar dr. Dumitru Acu – preşedintele ASTRA Sibiu, prof.  Silvia Pop – preşedintele Despărţământului ASTRA  Blaj, d-l Vasile Brad, care a şi dezvelit bustul lui Timotei Cipariu. Alocuţiunile au fost încheiate de d-na ing. Georgeta Irimie, primarul oraşului Dumbrăveni.

Programul a continuat cu un moment poetic, desfăşurat intr-un cadru ce amintea de atmosfera sec. al XIX-lea, în Centrul de Documentare şi Informare a Liceului “Timotei Cipariu”, atmosferă întregită de operele fiilor oraşului, artiştii plastici Ioan Dudaş, Valeriu Teodorescu şi Marius Bodea. Momentul poetic a fost susţinut de elevi ai Liceului Teoretic , îndrumaţi de prof. Nicolae Suciu , şi elevii Liceului “Timotei Cipariu”, îndrumaţi de prof. Lucia Szombati.

Grupul vocal folcloric din satul Ernea, condus de învăţătoarea Rodica Deac, a încântat  prin costumele  populare autentice şi cântecele născute din sensibilitatea poporului roman.

Prezenţa invitaţilor de marcă, a oamenilor cu suflet mare de român şi mari iubitori de cultură, a creat o atmosferă impresionantă, ce amintea de saloanele de altădată ale sec. al XIX-lea, în care se asimila atâta cultură, făcându-ne să-l parafrazăm pe cronicar:”Până şi la Dumbrăveni se nasc OAMENI”.

Ştefan Costea