Nicoleta Hâncu, actriţa sighişoreancă de la Sighişoara Film Festival

Nicoleta Hâncu (Foto: Adrian Diţă)

Sâmbătă seara târziu s-a încheiat cea de-a doua ediţie a Sighişoara Film Festival, o ediţie care ne-a prezentat cele mai bune producţii ale cinematografiei româneşti din anul 2009, premiate sau lăudate la festivalurile internaţionale de gen. A fost o ediţie mai lungă decât cea de anul trecut şi plasată în „toiul verii”, după ce prima ediţie s-a desfăşurat în septembrie 2009, tocmai pentru ca spectatorii să fie feriţi de intemperiile vremii în timpul vizionărilor în aer liber. Se pare însă că organizatorii n-au prea avut noroc de vreme bună nici în acest an. Însă acest lucru n-a ştirbit calitatea festivalului şi entuziasmul publicului.

„Sărbătoarea filmelor premiate”, a adus la Sighişoara filme consacrate din cinematografia românească („Eu când vreau să fluier, fluier”, „Poliţist, adjectiv”, „Cea mai fericită fată din lume”, „Amintiri din epoca de aur” etc.), dar şi filme internaţionale premiate la festivalurile internaţionale de gen („Panglica albă”), scurt-metraje, filme maghiare prezentate în secţiunea „Ţara invitată”, două filme în care a jucat regretatul actor Gheorghe Dinică („Filantropica” şi „Prin cenuşa imperiului”) la secţiunea „In memoriam”, precum şi 2 avampremiere ale unor filme româneşti care încă n-au intrat în circuitul cinematografelor, fiind prezentate doar în cadrul festivalurilor („Nuntă în Basarabia” şi „Medalia de oanoare”). În secţiunea Video găsiţi trailer-ele câtorva filme prezentate la Sighişoara Film Festival

Ceea ce dorim să remarcăm este prezentarea la acest festival a unui scurt-metraj, „Lungul drum spre casă”, în care joacă tânara actriţă Nicoleta Hâncu, sighişoreancă de origine. Absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Nicoleta Hâncu este acum actriţă a Teatrului „Lucia Studza Bulandra” din Capitală şi a jucat în piese puse în scenă de mari regizori români precum Alexandru Darie, Andrei Şerban, Alexandru Tocilescu, Andrei Grosu sau Eugen Gherman. Nicoleta Hâncu a jucat şi la Sighişoara pe scena sălii Casei de Cultură „Mihai Eminescu” într-un turneu al Teatrului Bulandra în luna martie a acestui an cu piesa de teatru „Crimă şi pedeapsă” după romanul cu acelaşi nume al lui F. M. Dostoievski, în regia lui Andrei Grosu. „Aş fi vrut să avem ocazia să venim mai des la Sighişoara cu Teatrul Bulandra, mai ales că la spectacolul din luna martie publicul sighişorean s-a dovedit a fi mai receptiv chiar decât cel din Bucureşti”, a arătat tânăra actriţă. „Însă este destul de dificil întrucât acest lucru implică costuri destul de mari…”

Scurt-metrajul Anei-Maria Chioveanu, „Lungul drum spre casă” prezentat în cadrul SFF 2010 este prima „întâlnire” cu filmul a Nicoletei Hâncu. Însă ea nu doreşte să aleagă între teatru şi film. „În prim fază mă voi axa pe teatru. Consider că a juca în piese de teatru e mai greu decât a juca într-un film. Într-o piesă de teatru, când eşti pe scenă nu prea mai ai voie să greşeşti. La o filmare, dacă ceva n-a ieşit bine, se reia filmarea”, a spus Nicoleta Hâncu.

Adrian Diţă

Ghid de vacanţă

Astăzi vă invităm în insula Zakynthos, cea de a treia ca mărime dintre insulele ioniene, vestită pentru frumuseţea plajelor sale largi şi nisipoase (din Vassilikos, Laganas, Kalamaki, Tsilivi şi Alykes) şi pentru broaştele ţestoase Caretta – Caretta, specie protejată de lege. Vegetaţia insulei este bogată şi verde cu plantaţii de măslini, citrice şi păduri de pini. Insula este recunoscută pentru producţia de măsline, ulei de măsline şi vinuri.

Plajele sunt răsfirate pe coasta de nord, sud şi est, dar cele mai frumoase şi mai întinse se află în sud, unde s-a dezvoltat un puternic centru turistic.

Statiunea Laganas, din sud, cea mai mare şi mai vizitată staţiune de pe insulă,  a apărut pentru a satisface afluxul mare de turişti în zonă. Marea este aici mărginita de o plajă cu nisip foarte fin, lungă de 9 km. , cea mai mare de pe insula şi una din cele mai mari din Grecia. Staţiunea oferă  multe restaurante, taverne, cafenele, cluburi, magazine de suveniruri, centre de închiriat maşini şi biciclete şi condiţii ideale pentru sporturi nautice.

Staţiunea Tsilivi din nord, este una din cele mai importante staţiuni de pe insulă, situată la 4 km de capitala Zakynthos, iar plaja de nisip fin, lungă de 4 km deţine distincţia “Steagul Albastru”. Pe plajă puteţi găsi umbreluţe şi şezlonguri, iar în staţiune puteţi savura specialităţi culinare locale şi internaţionale în restaurante excelente şi taverne şi vă puteţi bucura de viaţa de noapte în cluburi, pub-uri şi discoteci. Wind–surfingul, ski-ul nautic, plimbările cu barca sau para-sailingul sunt doar câteva dintre distracţiile pe care le puteţi găsi aici.

Neapărat trebuie vizitată plaja Navagio, plaja epavei sau plaja contrabandiştilor cum i se mai spune, considerată şi astăzi o veritabilă minune a naturii, poate cea mai frumoasa plaja din Grecia, pe insula pe care, odinioară, a cucerit-o şi stapânit-o însuşi eroul mitologic Ulise.

Pentru rezervări şi oferta noastră completă, vă rugăm să ne contactaţi la telefon: 0265-775028 sau e-mail : sales@cordialtravel.ro. Vă aşteptăm şi la sediul nostru din Sighişoara, Str. 1 Decembrie 1918, nr.49, et.1 .

Cordial Travel

Pentru un tranzit intestinal fără probleme

Incidenţa sindromului de colon iritabil creşte tot mai mult în rândul populaţiei. Regimul alimentar neadecvat, stresul cotidian la care suntem supuşi, folosirea haotică a antibioticelor atrag după sine tulburări frecvente ce apar la nivelul tractului digestiv. Astfel, microflora normală a tubului digestiv se distruge. Apar tulburările de tranzit intestinal, o absorbţie mai scăzută a nutrienţilor, balonările şi flatulenţa, intoleranţa faţă de unele alimente. De asemenea, se deschide o breşă în mecanismele de apărare a organismului astfel încât microorganismele patogene cu poartă de intrare la nivel digestiv pot ataca organismul (se pot localiza şi începe să se dezvolte colonii de E. coli, Helicobater pylori, etc). Creşte riscul de apariţie a gastritei, ulcerului. Flora de putrefacţie de la nivelul colonului se dezvoltă excesiv, tulburând echilibrul normal (apar scaunele diareice, urât mirositoare, flatulenţa).

Răspunsul acestor neplăceri este aportul lunar de lactobacili, microorganisme ce intră în categoria probioticelor. Ele sunt responsabile de fermentaţia lactică; contribuie la creşterea acidităţii prin creşterea nivelului de acid lactic. Acidul lactic este inhibitor pentru microorganismele patogene, dar favorizează dezvoltarea microbiotei intestinale normale. În plus, susţine buna desfăşurarea a proceselor metabolice. Asocierea lactobacililor cu fibre dietetice solubile (fibrulină) cresc efectul terapeutic, oferind suportul nutriţional pentru reechilibrarea florei microbiene de putrefacţie a colonului. Pentru a grăbi reechilibrarea florei normale microbiene a intestinelor este de preferat să se asigure şi un aport de substanţe naturale din plante care sa scadă aciditatea gastrică, sa favorizeze cicatrizarea mucoaselor lezate, să aibă efecte antibiotice (dar fără a perturba ciclul de viaţă al microflorei intestinale normale asemenea antibioticelor de sinteză).

De aceea, Dr. Ionut Moraru va PROpune produsele „Lactobacili & Fibrulină®” si „Gastrophyt^® forte” ce sunt de ajutor pentru refacerea florei microbiene în urma tratamentului cu antibiotice; contribuie la o mai rapidă recuperare a mucoasei gastrice lezate datorită gastritei sau ulcerului; creşte rezistenţa organismului faţă de patogenii ce au drept poartă de intrare tractul digestiv.

Amestecul de lactobacili şi fibrulina® acţionează benefic la nivelul tractului intestinal, refăcând microflora normală. Inhibă dezvoltarea excesivă a florei de putrefacţie la nivelul colonului şi diminuează iritabilitatea acestuia; imbunătăţeşte absorbţia nutrienţilor la nivel intestinal, scade colesterolul, creşte absorţia de Calciu! Fibrulina conţine fibre dietetice solubile, nefiind hidrolizată în cavitatea bucală, stomac sau intestin subţire; aceste fibre sunt fermentate în totalitate de microflora din colon. Produsul calmează mucoasa digestivă iritată şi inflamată; favorizează cicatrizarea şi refacerea acesteia; reglează tranzitul intestinal; îmbunătăţeşte absorbţia nutrienţilor la nivel intestinal.

Un alt produs util tulburărilor de digestie, îndeosebi în cazul exceselor alimentare, este Phyto Digest 11® bogat în principii active asigură creşterea secreţiei gastroduodenale, hepatobiliare şi pancreatice; combate meteorismul şi ameliorează tranzitul intestinal.

De asemenea, aceste produse si-au dovedit eficacitatea şi la copiii mici. Creat pentru un sistem digestiv sanatos, Probiotic Junior ajuta la combaterea dezechilibrelor create de hrana neadecvată, administrarea prelungită a antibioticelor, stil de viaţă incorect şi afecţiuni gastro-intestinale sezoniere.

Dr. Ionuţ Moraru vă PROpune asocierea următoarele asocieri:

1. diaree: Lactobacili & Fibrulină + Levocarbon^®;
2. constipaţie: Lactobacili & Fibrulină + Sirop Aloe vera;
3. infecţii ale tractului digestiv: Gastrophyt^® forte + Grapefruit seeds + Cat’s claw.
4. aciditate gastrică mărită: Gastrophyt^® forte + Argilă

Pentru mai multe detalii si comenzi sunaţi la numarul 021.351.47.77 sau accesaţi site-urile nostre: www.medicalab.ro si www.pronaturashop.ro sau scrieţi-ne pe adresa medica@softnet.ro .

ProNatura

Primarul Dorin Dăneşan nu mai este preşedintele PSD Sighişoara

Sârbu vs. Dăneşan (Montaj foto: Adrian Diţă)

Zi agitată miercurea trecută în viaţa politică sighişoreană, mai exact în rândurile filialei locale a  Partidului Social Democrat, adică gruparea politică care domină administraţia locală de peste zece ani. În urma unei şedinţe organizate  cu scopul precis de a schimba actuala conducere a filialei sighişorene a PSD (după unii) sau pur şi simplu de a organiza alegeri „democratice” (după alţii), primarul Sighişoarei,  Ioan Dorin Dăneşan (foto dreapta) , a renunţat/a fost debarcat din funcţia de preşedinte a social-democraţilor, în locul său fiind înscăunat cvasinecunoscutul întreprinzător local Iulian Sârbu (foto stânga). Ultimele evoluţii din grupul de interese care domină de ani buni mai ales viaţa economică a Sighişoarei sunt pline de  semnificaţii. Cel mai probabil, aceste schimbări vizează campania electorală din anul 2012, pentru care o parte din pesedişti vor un candidat nou la funcţia de primar al oraşului.

Ape tulburi în PSD Sighişoara

Alegerile pentru conducerea PSD Sighişoara de săptămâna trecută au produs schimbări spectaculoase la vârful ierarhiei filialei locale, dar nu fără scandal şi spălarea rufelor murdare în public. Şedinţa de care vorbim s-a petrecut în incinta cantinei cunoscută de sighişoreni sub numele de „Parat”, în prezenţa membrilor PSD din Sighişoara dar şi a unei delegaţii de la organizaţia judeţeană, formată din personaje implicate în luptele pentru putere din organizaţia PSD Mureş şi organizaţia locală din Tîrgu Mureş: Alexandru Frătean, Cristian Tucă, Cristian Georgescu, Valentin Precup şi  Bogdan Buda. Conform declaraţiilor unor martori oculari, nimic din atmosfera de dinaintea începerii şedinţei nu prevestea cea ce avea să se producă: o schimbare pe nepusă masă a preşedintelui şi un nou personaj la conducerea filialei sighişorene. Înainte de începerea şedinţei (prelungită până la limita răbdării unor membrii PSD) a avut loc o discuţie între membrii delegaţiei tîrgumureşene, Ioan Dorin Dăneşan şi un personaj care avea să producă aprinderea spiritelor, l-am numit pe Iulian Sârbu. După îndelungi negocieri, discuţii şi gesturi care trădau o nervozitate evidentă, purtate de grupul susamintit, a început şi şedinţa  cu un discurs al lui Alexandru Frătean al cărui mesaj principal s-a dorit a fi unitatea PSD şi ţintele acestui partid în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat. După discursul moderat al lui Frătean a urmat Ioan Dorin Dăneşan,  care i-a acuzat încă din primele fraze, pe membrii delegaţiei de la judeţ, că au venit la Sighişoara să distrugă cea mai harnică  echipă a PSD din judeţul Mureş, hărnicie concretizată prin câştigarea în serie a alegerilor locale dar şi alte contribuţii la bunăstarea partidului. Din conţinutul cuvântării  lui Dăneşan, orice observator şi-a dat seama cu uşurinţă că primarul era conştient de iminenta debarcare de la şefia filialei locale şi că de fapt jocurile erau deja făcute la judeţ. După ce s-au aruncat cuvinte grele de o parte şi de alta a baricadelor încă neclar conturate, Dorin Dăneşan s-a retras din cursa pentru un nou mandat la preşedinţia PSD Sighişoara, lăsând drumul liber spre şefia filialei lui Iulian Sârbu.

Scenarii de culise

Deşi aproape s-au jurat că n-au venit la Sighişoara pe post de supraveghetori ai unui scenariu scris şi regizat în altă parte, membrii delegaţiei de la judeţ se pare că şi-au făcut temele destul de bine, dacă ne orientăm după felul cum s-au desfăşurat alegerile şi consecinţele lor. Nu cu mult timp în urmă, personajele din delegaţia tîrgumureşeană s-au aflat în primele rânduri într-o luptă pentru putere în structurile PSD din Tîrgu Mureş, în cursul cărora s-au folosit o multitudine de manevre obscure şi aranjamente de culise. Cum aceste lucruri se ştiau deja la Sighişoara (cel puţin la nivel de conducere), o eventuală schimbare a lui Dăneşan era deja luată în calcul. Conform unor surse din interiorul PSD Sighişoara, există opinii în partid conform cărora Dăneşan ar avea imaginea publică erodată şi că ar fi riscant pentru PSD să mai candideze pentru un nou mandat de primar. Prin urmare, e uşor de dedus că în condiţiile în care Dăneşan pierde controlul asupra PSD Sighişoara e foarte probabil ca social-democraţii sighişoreni să propună un nou candidat pentru primărie, poate chiar proaspătul preşedinte Iulian Sârbu.

Sârbu îşi face strategie, Dăneşan nu renunţă la luptă

Solicitat de JSR să răspundă la câteva întrebări, Iulian Sârbu a declarat că decizia de a candida a fost o dorinţă personală şi că era normal să obţină sprijinul organizaţiei de tineret. Sârbu: „Am dorit să fac acest pas pentru a da o altă dinamică echipei PSD. Nu cred că partidul e în pierdere de imagine la Sighişoara dar cred că d-l primar are tot mai puţin timp pentru a se ocupa de partid şi de a sprijini proiectele de viitor. Eu am mai mult timp liber să mă ocup de organizarea partidului, sunt implicat în PSD încă din 2001 şi am pus umărul, alături de domnul Dăneşan, la multe campanii electorale, fie ele alegeri locale generale, europarlamentare sau prezidenţiale. Am învăţat multe în acest timp şi simt că trebuie să mă implic mai mult ” Întrebat despre relaţiile actuale  cu primarul Dăneşan, Iulian Sârbu a spus că aşteaptă să se liniştească un pic apele şi că va avea tot timpul o mână întinsă: „Sper ca dânsul să înţeleagă că nu există o competiţie între noi doi şi că suntem în continuare în aceeaşi echipă. Eu am candidat pentru a uni echipa şi nu prentru a-o dezbina. Cred că numai împreună cu d-l primar vom putea merge mai departe, aşa cum ar trebui să meargă un partid.” Cât despre viitor, Iulian Sârbu declară că are o strategie bine pusă la punct dar, deocamdată, nu poate da mai multe detalii.

Dorin Dăneşan, un primar lovit sub centură de propriul partid (Foto: Adrian Diţă)

Am solicitat câteva opinii şi fostului preşedinte al PSD Sighişoara şi primar în funcţie al municipiului, Ioan Dorin Dăneşan. El este de părere că în şedinţa de săptămâna trecută s-a urmărit încă de la început un anume scop şi ar fi fost penibil să candideze împotriva unei situaţii gata aranjate. Dăneşan: „Niciunul dintre acei tineri care au venit la şedinţă n-a fost validat de către Biroul Permanent din Sighişoara, eu personal n-am semnat nicio adeziune. Urmează să verificăm aceste lucruri. Ei au spus că au carnetele semnate de la Târgu Mureş dar cei de acolo nu puteau să valideze fără semnătura noastră. Se pare că s-au făcut salturi peste nişte etape din statut.” Dăneşan a mai spus că nu îşi doreşte neapărat să conteste aceste alegeri dar că lucrurile trebuie făcute într-un mod serios şi cinstit, demn de PSD, deoarece „până acum am demonstrat că PSD a fost cel mai democratic partid”. Întrebat dacă crede că delegaţia de la Tîrgu-Mureş a venit cu temele făcute pentru debarcarea sa, Dăneşan a spus: „Şi eu am simţit că s-a făcut un joc cu ştiinţa celor de la Tîrgu Mureş, sincer cred acest lucru, dar până la proba contrarie nu vreau să mă pronunţ. O să exprim un punct de vedere după ce analizăm cu exactitate cum s-au petrecut lucrurile, cum s-au desfăşurat alegerile şi cum au fost convocaţi acei tineri care au fost aduşi alegeri cu un anumit scop. Cred că tinerii respectivi au fost învăţaţi de cineva să facă ce au făcut.” În ce priveşte performaţele filialei sub conducerea sa, Dăneşan crede că nu există motive de nemulţumire, ba dimpotrivă: „sunt primar  în exerciţiu, am majoritate în Consiliul Local, am viceprimar, am încă realizări şi nu văd un motiv să fiu înlăturat, iar la alegerile din  2012 vom fi votaţi şi analizaţi după lucrurile bune pe care le-am făcut. O să discutăm la Biroul Permanent din Tîrgu-Mureş despre cum s-au desfăşurat alegerile şi să dacă sunt valabile, în plus o să-l informez pe domnul preşedinte  Ponta despre această situaţie. Trebuie să vedem cine are dorinţa şi voinţa de a distruge cea mai bună organizaţie din judeţ, acum, cu doi ani înainte de alegeri.”

Florin Chiorean

Economia sighişoreană faţă cu criza economică (II)

Târnava Sighişoara – flexibilitate şi fermitate

SC Târnava SA Sighişoara (Foto: Adrian Diţă)

Anul 2009, anul aniversării a 60 de ani de la fondarea firmei, a fost unul foarte dificil pentru SC Târnava SA Sighişoara, fiind una din societăţile comerciale sighişorene cel mai puternic afectată de situaţia economică din ţară. Dacă în 2006-2007 Târnava deţinea cel al doilea loc în Sighişoara în ce priveşte numărul de angajaţi, şi un loc fruntaş ca valoare a cifrei de afaceri, situaţia s-a schimbat dramatic începând cu anul 2008. În 2006 Târnava Sighişoara avea în jur de 1.200 de angajaţi şi era cea mai mare firmă din domeniul confecţiilor textile din oraş, pentru ca la sfârşitul lui 2008 numărul angajaţilor acestei societăţi să ajungă la numai 506, iar la sfârşitul lui 2009 la doar 397. Potrivit datelor cuprinse în „Raportul privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Sighişoara în anul 2009” întocmit de Primăria Sighişoara, aceasta a fost una dintre cele mai drastice reduceri a numărului de salariaţi dintr-o firmă din Sighişoara. Un efect direct al acestei reduceri a fost scăderea cifrei de afaceri a societăţii, aceasta a ajungând de la 12,8 milioane lei în 2008, la 9,4 milioane lei în 2009, înregistrând o scădere de aproape 36%. Însă este de remarcat faptul că, potrivit „Raportului consiliului de administraţie” al SC Târnava SA prezentat la Adunarea Generală a Acţionarilor din aprilie 2010, reducerea numărului de angajaţi nu s-a datorat iniţiativei conducerii societăţii de a efectua concedieri colective din cauza crizei economice, cauzele fiind altele: „pensionări pentru limită de vârstă, pensionări anticipate, cereri de demisie, desfacere disciplinară a contractului individual de muncă ca urmare a neprezentării la servici şi concedieri individuale pentru necorespundere profesională.” Acelaşi raport menţionează faptul că salariul mediu brut anual în 2009 la Târnava Sighişoara a fost de 991 de lei (inclusiv tichete de masă), în creştere cu 10% faţă de 2008.

În ciuda acestei situaţii şi a pierderilor înregistrate de societate în ultimii doi ani, SC Târnava SA este departe de a fi „îngenuncheată” de criza economică globală. Ba din contră, ne asigură Cecilia Hâncu, managerul general al societăţii: deşi previziunile nu erau foarte încurajatoare, anul 2010 a început destul de optimist datorită adaptării producţiei la cerinţele pieţei, introducerea de noi produse, dar şi datorită seriozităţii şi prestigiului de care se bucură Târnava Sighişoara, atât în ţară, cât şi în Europa.

O marcă cu renume

În 2006 şi România participa la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, dar nu cu echipa naţională aşa cum ar fi fost normal, ci cu Târnava Sighişoara care a confecţionat pentru acel eveniment sportiv mondial 437.000 de brăţări sau benzi textile cu simbolurile naţionale ale echipelor participante la acel campionat mondial. În anii care au urmat firma sighişoreană s-a remarcat prin produsele sale confecţionând bluze şi cămăşi pentru producţii TV de mare succes, cum ar fi serialele de televiziune „Aniela” (Acasă TV) şi „Fetele marinarului” (Antena 1). De asemenea, a declarat Cecilia Hâncu, cămăşile purtate de delegaţia României la Eurovision 2010 de la Oslo au fost confecţionate tot la Târnava Sighişoara, managerul societăţii exprimându-şi admiraţia pentru rezultatul obţinut de România la Eurovision, fiind cel mai bun de când participă la această competiţie. Firma sighişoreană a confecţionat şi bluzele şi cămăşile purtate de membrii Filarmonicii din Iaşi şi „a îmbrăcat” Poliţia germană… Toate aceste realizări s-au datorat prestigiului şi seriozităţii firmei câştigate de-a lungul timpului. „Deşi într-o perioadă scurtă de timp ne-am confruntat cu o reducere drastică de personal, acest lucru n-a afectat în mod serios calitatea produselor noastre sau livrarea la termen a comenzilor”, a susţinut Cecilia Hâncu.

Cecilia Hâncu, manager general SC Târnava SA Sighişoara: „Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort.” (Foto: Adrian Diţă)

Şansa pe care o are Târnava Sighişoara în faţa crizei economice globale este flexibilitatea producţiei. Conducerea firmei are în desfăşurare proiecte ce vizează dezvoltarea de produse personalizate, mai ales în ce priveşte cămăşile bărbăteşti, în care să se ţină seama de constituţia fizică a fiecărei categorii de clienţi, dar şi de preferinţele şi gusturile acestora. În acest sens, a spus, Cecilia Hâncu, firma dispune de un compartiment de creaţie foarte competent şi bine dezvoltat şi, mai nou, colaborează chiar şi cu un designer italian care a lucrat pentru Versace. În ce priveşte designer-ii români din domeniul modei, aceştia nu s-au arătat prea interesaţi de a colabora cu o firmă românească, a precizat managerul societăţii.

Totodată, pe lângă reţeaua de nouă magazine proprii din toată ţara (Bucureşti, Braşov, Bistriţa, Cluj-Napoca, Constanţa, Alba Iulia, Tîrgu Mureş, Sighişoara), Târnava Sighişoara încearcă să dezvolte şi un magazin on-line prin care clienţii să-şi poată comanda produsele dorite pe internet, iar rezultatele de până acum sunt încurajatoare. „Este demn de remarcat faptul că, mai ales în această perioadă, clienţii români se orienteză tot mai mult către produsele autohtone după ce, în perioada aşa-zisului „boom economic”, aceştia manifestau un oarecare dispreţ pentru acestea”, a afirmat Cecilia Hâncu. „Asta deşi, de multe ori, produsele noastre aveau un raport calitate-preţ mult superior produselor similare aduse din afară. De asemenea, se constată o orientare a clienţilor către produsele superioare calitativ, aşa-numitele produse „premium”, fabricate în serii reduse sau limitate. Fiind foarte flexibilă din punct de vedere al producţiei, Târnava Sighişoara poate asigura livrarea unor astfel de comenzi. Asta, spre deosebire de marile firme de confecţii din zona asiatică, cu mii de angajaţi, care sunt astfel constituite încât nu pot livra decât comenzi uriaşe, de sute de mii, chiar milioane de unităţi per comandă”.

Conform „Raportului consiliului de administraţie” pe 2009 al SC Târnava SA puţin peste 50% din veniturile firmei au rezultat din vânzările de produse finite către piaţa internă, exporturile către ţările comunitare au reprezentat aproape 42% din venituri, iar exporturile directe, aproape 8%. Ţările către care se îndreaptă produsele Târnava Sighişoara sunt Germania, Italia, Marea Britanie şi Elveţia. În acest moment cam 70% din producţia societăţii o reprezintă lohn-ul şi semi lohn-ul iar restul producţiei sub marcă proprie. Este un pas înainte faţă de anii anteriori când lohn-ul reprezenta 100% din producţia societăţii. Obiectivul firmei este creşterea producţiei sub marcă proprie.

Forţa de muncă din România – o nebuloasă…

Pentru a face faţă situaţiei economice dificile din ţară, Târnava Sighişoara a implementat programe ce au vizat reducerea costurilor de producţie prin economisirea de energie şi reducerea spaţiilor de producţie. Rămânând doar cu aproximativ 400 de angajaţi, firma a fost nevoită să-şi restrângă activitatea într-un singur pavilion. „Consider că actualul număr de angajaţi de la Târnava este cel corect pentru producţia pe care o realizăm în momentul de faţă”, a precizat Cecilia Hâncu. „S-au dus vemurile în care o firmă de confecţii îşi permitea să aibă mii de salariaţi.”

În 2008 societatea a înfiinţat două noi capacităţi de producţie, în comuna Biertan şi satul Şaroşu pe Târnave investind în acestea peste 50.000 lei. Însă nici una dintre aceste ateliere nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor producând pierderi lunare. Astfel că la sfârşitul lui 2009 atelierul din Biertan a fost închis iar cel din Şaroşu pe Târnave a intrat sub o monitorizare mai atentă. Una dintre cauzele acestor „semi-eşecuri” a fost şi „calitatea slabă a forţei de muncă”, susţine managerul Târnava Sighişoara. „Din păcate şi la nivelul oraşului ne confruntăm cu această situaţie. Pe lângă slaba pregătire a unora dintre salariaţi, ne lovim zi de zi şi de indisciplină, instabilitate, migraţie masivă şi necontrolată… Toate astea încurajate tacit sau făţiş şi de reprezentanţii autorităţilor statului. Ca să dau doar un exemplu, numai de la Târnava Sighişoara s-au pesionat pe caz de boală zeci de foşti angajaţi într-un interval foarte scurt de timp. 99% dintre ei nejustificat, pentru că dacă se face o verificare, mare parte dintre aceştia sunt plecaţi la muncă în străinătate. Este revoltător! Medicii care au dat pe bandă rulantă decizii de pesionare pe caz de boală nu sunt conştienţi probabil că şi-au tăiat singuri craca de sub picioare, pentru că în acest fel şi ei se fac răspunzători pentru situaţia în care a ajuns sistemul de sănătate din România.”

„Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort”

Cecilia Hâncu este de părere că criza economică în România a început încă din 2005 când valoarea monedei naţionale a crescut brusc faţă de euro descurajând astfel exporturile iar România s-a concentrat tot mai mult pe importuri. Această situaţie perpetuată în anii următori, coroborată cu incapacitatea sau chiar reaua-voinţă a guvernelor ce s-au succedat la conducerea ţării de 20 de ani încoace şi cu haosul administrativ şi legislativ din ţară au făcut din România un teren fertil pentru „transplantul” crizei economice globale care a căpătat aici accente de absurd mioritic. „Este imposibil să dezvolţi o economie sănătoasă într-o ţară ca România, cu 20 de milioane de locuitori din care 5 milioane sunt salariaţi, dar numai 2 milioane produc efectiv bani, adică lucrează în producţie. Şi aceştia trebuie să ţină în spate milioanele de bugetari, de pensionari şi de asistaţi sociali. De nenumărate ori am atras atenţia oficialităţilor care au vizitat Sighişoara, fie ei miniştri sau parlamentari, fie că s-au numit Nicolăescu sau Berceanu, că presiunea asta pe buget are să explodeze într-o bună zi. Şi de fiecare dată am fost privită cu circumspecţie sau chiar cu dispreţ… În România de 20 de ani îmi conduc afacerile ca în vreme de criză. Nu pot să fac planuri pe mai mult de un an pentru că nu mi se oferă nici un fel de stabilitate. Tot timpul apar elemente noi, legi noi, taxe noi, politici noi etc. şi toate astea se bat cap în cap. Acum, de pildă, degeaba se încearcă reîncurajarea exporturilor… E ca şi cum ai oferi o gură de oxigen unui mort…”, a încheiat Cecilia Hâncu.

Adrian Diţă & Florin Chiorean

Blestem

Religia şi politica au foarte multe lucruri în comun. Aşa se face că din cele mai vechi timpuri cele două „domenii” au strânse legături una cu alta. Dacă există o dilemă în ce priveşte întâietatea apariţiei oului sau a găinii, aceasta se exclude când vine vorba de religie şi politică. În sensul că mai întâi a fost religia, credinţa într-o forţă/fiinţă superioară care a creat lumea şi a stabilit nişte reguli de funcţionare a ei, iar din religie s-a născut politica prin care, în baza unui „drept divin” acordat de forţa/fiinţa ce a creat lumea, nişte oameni cu mai mult tupeu decât restul lumii, îşi arogau titlul sau funcţia de executori ai voinţei divinităţii căreia trebuia să i se supună restul omenirii. Între timp, cu foarte mare dificultate, acest „drept divin” a fost înlocuit cu „voinţa poporului” care-şi deleagă puterea, pe care, cică, o deţine (sic!), unor indivizi, presupus calificaţi pentru acest job, putere pe care aceşti indivizi trebuie să o exercite pentru binele şi în numele poporului. Întrucât puterea nu mai este exercitată ca urmare a „dreptului divin”, ci prin „voinţa poporului”, religia a cedat întâietatea politicii în viaţa „reală”, mulţumindu-se cu rolul principal, destul de important încă, din viaţa „spirituală”.

Una dintre cea mai izbitoare asemănări între religie şi politică este însăşi campania electorală, fie ea din România sau de aiurea. În ambele cazuri ţi se promite o viaţă mai bună dacă eşti de partea cui trebuie. Mai precis, orice religie are la bază lupta dintre o „entitate pozitivă” (să-i zicem, divinitate) care a creat lumea şi i-a stabilit regulile de funcţionare, şi o „entitate negativă” (pe care o vom numi în continuare demon) care are o viziune şi atitudine diametral opusă divinităţii referitoare la creaţie şi regulile ei. La mijlocul acestei lupte este omul. Dacă acesta alege să facă voinţa divinităţii, fiind dispus să facă diverse sacrificii, sufletul îi va fi salvat şi va avea o viaţă (veşnică) de apoi plină de… satisfacţii. Însă în nici un caz pe această lume! Cel puţin nu înainte de finalul luptei dintre divinitate şi demon, final în care toate profeţiile nominalizează drept învingătoare divinitatea. Trecem peste faptul că în trecut omul era forţat prin teroare să fie de partea divinităţii de către autointitulaţii reprezentanţi ai acesteia pe pământ (vezi Inchiziţia din Evul Mediu), şi că astfel de cazuri se mai petrec şi astăzi (fundamentalismul islamic).

La fel e şi în campania electorală din politică: oamenilor li se promite o viaţă mai bună, dar numai după momentul alegerilor şi numai după nişte mari sacrificii generate de greaua moştenire lăsată de predecesori. Diferenţa e că în politică nu ai divinităţi şi demoni impuşi, ca în religie, ci ai candidaţi fabricaţi de industria de PR, care afirmă, toţi despre ei înşişi, că ar fi capabili să salveze bunăstarea poporului, şi toţi despre ceilalţi, că sunt cei care vor distruge această bunăstare.

Spuneam cu ceva vreme în urmă că împotriva situaţiei existente în  România şi a celor care au adus ţara în situaţia asta, nu prea poţi face mare lucru în afară de a-i înjura cum îţi vine la gură. Însă în România, diverse studii şi sondaje plasează biserica pe primul loc în topul încrederii populaţiei, astfel că, în afară de înjurătură, care ca armă n-are nici un efect întrucât ţintele acestora sunt foarte bine blindate cu veste anti-bun-simţ, o altă „armă” ar putea fi… blestemul. Eu, nefiind un indivit religios, nu prea cred că această „armă” ar fi mai eficientă decât înjurătura. Însă, zic eu, credincioşii care au plasat biserica în topul încrederii populaţiei, fără ca acest lucru să aducă vreun folos în viaţa „reală”, pot face şi ei un pustiu de bine oamenilor care au de suferit de pe urma nesimţiţilor care ne calcă zilnic în picioare, fie ei politicieni – făcători de legi strâmbe, oameni de afaceri corupţi şi lacomi, infractori şi criminali ce zburbă în liberatate etc., şi să-i blesteme regulamentar, poate-poate îi va auzi divinitatea şi va pogorî mânia cerească asupra lor.

Sunt conştient de faptul că nu e bine să blestemi, că rişti ca acestea să se întoarcă împotriva ta. Dar nici să-ţi baţi joc de un întreg popor nu se cade. În plus poporul acesta este deja destul de blestemat, aşa că nu văd cum poate dăuna mai mult un blestem împotriva celor ce l-au blestemat. Mai ştiu şi faptul că biserica propovăduieşte iubirea faţă de aproape, dar şi faţă de duşman. Aceeaşi biserică care nu a ezitat să instige la zdrobirea necredincioşilor şi a vrăjmaşilor care călcau graniţele ţării încărcând istoria patriei şi a lumii de glorioase măceluri…

Eu m-aş opri doar la o vorbă pe care obişnuia să o spună bunica mea atunci când comuniştii veneau să-i ia vaca din bătătură: „Deie Dumnezău să aveţi de toate, da’ să nu vă mai trebuiască nimic!”…

Adrian Diţă

Atletism: Ea este Mădălina Florea!

Ea este Mădălina Florea!

Este prima sportivă din Sighişoara care reuşeşte calificarea la prima ediţie a Jocurilor Olimpice  pentru juniori şi tineret , care se va desfăşura în Singapore peste doar două luni, acolo unde vor participa aproximativ 3500 de sportivi între 14-18 ani, după modelul Jocurilor Olimpice de vară, la nu mai puţin de 26 de discipline sportive.

Sportiva sighişoreancă legitimată la Clubul Sportiv Şcolar Sighişoara, antrenată de prof. Ioan Avram, este elevă în clasa a X-a a Gimnaziului Mircea Eliade şi practică atletismul de 7 ani.

Mădălina Florea a obţinut calificarea la J.O.  ale tineretului, aşa cum v-am anunţat anterior, în luna mai la trialul atletilor europeni, , acolo unde în proba de 3000 m a reuşit să se situeze pe locul 4, poziţie ce i-a dat dreptul de participare pentru cea mai importantă competiţie mondială a a tinerilor sportivi din lume.

În vârstă de 16 ani, Mădălina este multiplă campioană naţională la copii şi juniori, fiind remarcată pentru prima dată acum trei ani la naţionalele de cros de la Tg Jiu,  de Zsolt Gyongyosi şi Gabi Szabo, atunci cand împreună cu Alida Marginean şi Balint formau speranţa de aur a semifondului sighişorean , fiind toate trei incluse în lotul Naţional de juniori al României. De atunci Mădălina este nelipsită  dela pregătirile centralizate .

În aceste zile se află în pregătiri la Piatra Arsă, unde se pregăteşte asiduu pentru marea competiţie din luna august.Va fi o competiţie foarte grea , dar avem încredere că sportiva noastră va reuşi o clasare onorabilă şi că importanta compeţie va fi o  încurajare pentru foarte tânăra noastră sportivă.

PS: Facem cuvenita rectificare şi ne cerem scuze că, dintr-o regretabilă eroare, în  numărul precedent a apărut poza unei alte sportive, de altfel şi ea foarte talentată, Mădălina Macavei. Bine ar fi ca cele doua Mădăline  din Sighişoara să ne pună mereu în încurcurcătură prin performanţele lor..!

Alex Otvos

Handbal: Turneul final al Campionatului Naţional pentru juniori

CSS Sighişoara locul 6, Adrian Ţenghea cel mai bun portar al turneului

La turneul final al Campionatului Naţional de handbal juniori I, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Reşiţa,  reprezentanţii noştrii de la CSS s-au clasat pe locul 6. Un loc onorabil, dar în aceeaşi timp , oarecum frustant, pentru că ai noştri băieţi puteau cu mai multă atenţie să se califice în semifinale. Ei au pierdut practic psihic,în ultimele minute,  două meciuri  la limită, care i-au retrogradat pe locul trei în grupe. Au pierdut în primul meci la mare luptă cu Extrem Baia Mare cu 23-22, si cu LPS Vaslui 26-24, după ce la pauză scorul fusese egal.. Au învins pe cea de-a patra echipă din grupă, Steaua Bucureşti cu 40-30. În finala pentru locul 5-6 au cedat din nou , de data asta cu Banatul Timişoara.Titlul a fost cucerit ân acest an  de SC Pitesti,  care în finală a învins echipa din Reşiţa, favorita turneului,  cu 26-22.

Şi totuşi nu ne-am întors de la Reşiţa fără trofeu: titlul de cel mai bun portar al turneului a fost atribuit lui Adrian Ţenghea, care din nou s-a remarcat ca un portar cu mari perspective . Sperăm ca tânărul golkeper, originar din Vânători ,şi cunoscânu-l ca fiind de o rară seriozitate, va reuşi să intre şi el în galeria marilor handbalişti originari de pe aceste meleaguri, aducându-şi în viitorul, sperăm… apropiat , o contibuţie esenţială în ridicarea pe o treaptă superioară a handbalului românesc.

Bravo Adriane şi mult succes în continuare.!

PS:  Salutăm performanţa extraordinară a echipei naţionale a României care a reuşit o calificare de senzaţie la Moscova la Campionatul Mondial din luna ianuarie 2011 din Suedia. Când nimeni nu mai credea, băieţii noştrii au reuşit să întoarcă rezultatul de la Bucuresti câştigând cu cinci goluri diferenţă 37-32, dupa ce pe teren propriu, au pierdut cu 32-28…..   Ceva de domeniul fantasticului!

Alex Otvos

După mine, potolu’! Reţeta culinară săptămânală, pe bune. Adrian Diţă vă recomandă: Salate balcanice

Trebuie să mă ţin de cuvânt şi să vă recomand în acest număr cele 2 salate promise în ediţia precedentă: cea albaneză şi cea bulgărească. Asta deşi deja mi s-a acrit de salate, oricât ar fi ele de sănătoase şi bine-venite în acest anotimp. Dacă săptămâna trecută ne-am dorit oleacă să ajungem ca grecii, deşi sunt înglodaţi în datorii, săptămâna asta o să ne râdem oleacă de albanezi şi de bulgari, pentru că au rămas singurii de prin Europa care-s mai amărâţi ca noi. Da’ trebuie să râdem repede, cât mai avem vreme, că, uite, mintenaş şi ăştia ne-o iau înainte în cam toate domeniile. Păi, de pildă albanezii şi-au tras o drăguţă de autostradă, mai precis un tronson de 61 de kilometri din 171 cât e proiectul complet, finalizat în 3 ani de la începerea lucrărilor, printr-un relief extrem de dificil (cine cunoaşte oleacă de geografie ştie că 99% din teritoriul Albaniei are relief muntos), iar autostrada are inclusiv un tunel de peste 5 kilometri. Totul la super-ofertă: 600 milioane euro… Iar peste încă 3 ani întreaga autostradă albaneză, făcută tot de Bechtel, va fi gata la costul total de 1,4 miliarde de euro. Deci aţi reţinut? 3 ani + 600 milioane euro = 61 kilometri de autostradă. Şi, mai dă-i dracu’ şi pe albanejii ăia, dar corupţie la greu au şi ei pe-acolo. Aşa că nouă de ce ne-a luat vreo 10 ani şi vreo câteva miliarde pentru nişte amărâţi de 45 de kilometri de autostradă? Ce, noi suntem mai fraieri?… Poate tot că secretul stă în salata lor, uşoară şi dietetică, care le dă chef de muncă, prin urmare musai să o încercăm şi noi.

Acuma, la cât sunt de simplu de preparat salatele astea, probabil că de-a lungul timpului aţi şi pregătit şi consumat aşa ceva, doar că nu aţi ştiut exact că aceste salate au fost inventate de albanezi sau bulgari.

Salată albaneză

Prin urmare, dacă s-a întâmplat vreodată să mai aveţi prin cămară doar unu sau doi ardei graşi, o roşie, un cartof, vreo 12 linguriţe de stafide, două linguri de iaurt, o linguriţă de ulei, o ceapă, nişte mărar şi nişte pătrunjel verde şi dacă aţi fiert cartoful ăla şi l-aţi tăiat în cuburi potrivit de mari, roşia şi ardeiul le-aţi tăiat rondele, ceapa aţi tocat-o, şi apoi aţi amestecat toate astea laolaltă cu stafidele bine spălate, iaurtul, uleiul şi piperul după gust, aţi presărat mărar şi pătrunjel, iar după 30 minute de ţinut la rece aţi servit-o şi aţi constatat că este o salată foarte gustoasă şi v-a venit un inexplicabil chef de lucru încât aţi fi fost în stare să construiţi 61 de kilometri de autostradă în numai 3 ani, atunci se cheamă că aţi preparat o salată albanezăăă… În ce priveşte cheful de lucru, acesta se tratează simplu: vă întindeţi vreo 5 ceasuri în pat, în faţa tembelizorului, şi mintenaş trece, ca şi cum nici n-ar fi fost.

Iar despre bulgari, ce să mai zicem? La cât de hotărâţi sunt cu aplicarea măsurilor anti-criză şi la cât de crâncenă a devenit anti-coruţia la ei, s-ar putea ca de anul viitor să ne dorim să mergem la cules de castraveţi în Bulgaria cu 500 de euro pe lună…

Aşa că, apropo de zarzavagii de la sud de Dunăre, salata lor e oleacă mai bogată în colesterol decât a albanezilor pentru că, pe lângă două roşii, doi castraveţi, un ardei gras, un ardei iute şi 50 de grame de măsline, mai e nevoie de două ouă, 100 de grame de brânză şi 100 de grame de şuncă. Şi dacă aţi curăţat şi tăiat castraveţii şi roşiile în cubuleţe şi ardeiul gras rondele, aţi pus totul într-un bol şi deasupra aţi presărat fâşii de şuncă, aţi ornat cu brânză rasă, ou fiert, măsline şi ardei iute, apoi aţi servit-o rece şi v-a venit un inexplicabil chef de anti-criză şi anti-corupţie, atunci se cheamă că aţi mâncat salată bulgăreascăăă… În ce priveşte anti-criza, aceasta se tratează cu 15% şi 25% din orice, iar anti-corupţia cu 15% şpagă, 25% trafic de influenţă şi restul cu evaziune fiscală. Poftă bună!

CRIZAntema DE AUR

25 septembrie- Ziua Naţională de Curăţenie

Sighişoara are nevoie de voluntari!

Se caută voluntari pentru implementarea proiectului Let`s Do It, România şi în Sighişoara, aceasta a fost concluzia în urma lansării  proiectului ce  a avut loc vinerea trecută, 18 iunie, ora 17.00, în prezenţa reprezentanţilor locali şi judeţeni, ai reprezentanţiilor ONG-urilor şi ai firmei de salubrizare. “Prin acest proiect ne propunem curăţarea mormanelor de gunoi din arealele naturale, într-o singură zi. Mormanele de gunoi pe care le vom identifica şi curăţa în cadrul acestei campanii sunt gunoaiele aruncate de către cetăţeni (fie ei localnici sau turişti) în areale naturale. Aşa cum au fost organizate acţiunea din Estonia, ţara de origine a iniţiativei, în 2008 şi cele din Letonia şi Lituania în 2009. Acţiunea din România presupune implicarea cetăţenilor, a autorităţilor locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, a persoanelor publice şi a mass media pentru a mobiliza populaţia să iasă în ziua stabilită şi să cureţe deşeurile conform planului realizat de către echipă.” a declarat Gyongy Secăşan reprezentant judeţean al proiectului, director la Gimnaziul de Stat Victor Jinga. În România, ziua de curăţenie naţională va fi pe 25 septembrie 2010. Până atunci însă va trebui realizată harta de deşeuri a judeţului, zona Sighişoara având planificate din start mai multe trasee: Daneş-Criş, Apold- Şaeş, Vânători- Mureni- Arghita, Vânători- Mihai Viteazu – Saschiz. În baza hărţii realizate vor putea fi estimate resursele necesare pentru reuşita proiectului, inclusiv numărul de voluntari necesari în ziua de curăţenie. În acest proiect se aşteaptă implicarea unui număr cât mai mare de cetăţeni care îşi doresc un oraş şi împrejurimi mai curate. Ca obiective pe termen lung, proiectul îşi propune responsabilizarea cetăţenilor faţă de mediul înconjurător şi colaborarea cu autorităţile pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a sistemului de amenzi şi aceasta întrucât potrivit reprezentanţiilor implicaţi în proiect nu este suficient ca astăzi să se adune gunoaiele şi mâine acestea să fie depozitate la loc. Proiectul a fost lansat în judeţul Mureş în 4 iunie în prezenţa ministrului Mediului, László Borbély. România este ţara cu teritoriul cel mai mare din toate ţările participante în acest proiect şi va fi implicit o provocare de amploare. În acest proiect mai sunt implicaţi: Vlad Lipovanu, coordonator echipă de cartare, Târgu Mureş şi Adriana Buruş, coordonator Ziua „Z”.

Anca Maria Radu & Dorothea Sabina Dâlbea

Zilelele Culturii Germane la Sighişoara la cea de-a patra ediţie

Manifestare devenită deja tradiţională, Zilele Culturii Germane la Sighişoara se vor desfăşura în acest an în perioada 24 – 26 iunie şi va cuprinde, ca la fiecare ediţie, un program variat menit să ne familiarizeze cu toate aspectele vieţii culturale ale comunităţii germane din Sighişoara şi nu numai. Ediţia din acest an stă sub semnul comemorării personalităţii doctorului Hans Otto Roth, fost curator general al Bisericii Evanghelice, născut la Sighişoara în urmă cu 120 de ani, şi însemnătatea contribuţiei sale politice, ca şi reprezentant al saşilor, la Unirea Transilvaniei cu România, a explicat Stefan Gorczyca, preşedintele Forumul Democrat al Germanilor din România, filiala Sighişoara, organizatoarea manifestării.

Manifestarea îşi propune ca, prin programul stabilit, să reamintească momente istorice importante ale minorităţii germane şi să prezinte obiceiurile şi tradiţiile sale. Zilele Culturii Germane din Sighişoara vor începe joi, 24 iunie la orele 16.00 cu primirea oaspeţilor de onoare, o lansare de carte şi a unui CD de către Radio Neumarkt (redacţia de limbă germană a Radio Tîrgu Mureş), dansuri săseşti şi o prelegere a doctorului Paul Philippi. Vineri va fi susţinut proiectul elevilor de clasa a IX a din cadrul Liceului Teoretic „Joseph Haltrich”: „O voce a Europei libere, amintiri despre Cornel Chiriac”, urmat de un concert în cadrul Bisericii Mănăstirii, apoi o nouă prelegere dedicată dr. Roth şi sustinută de către fiica acestuia. Sâmbătă va avea loc un concert în Biserica Mănăstirii, urmat de un program pentru copiii în curtea internatului Liceului „Josef Haltrich” şi vizionarea unui film despre viata dr. Roth.  Zilele Comunităţii Germane la Sighişoara se vor încheia duminică cu o slujbă religioasă, dezvelirea festivă a plăcii comemorative de la casa memorială Hans Otto Roth din strada Tache Ionescu, nr. 1 şi cu o frumosă paradă a trupelor de dans săseşti din Sighişoara, Tîrgu Mureş şi Bistriţa.  Tot cu această ocazie în Cetatea Sighişoara va avea loc un concert al fanfarei Şcolii de Muzică şi un spectacol de dansuri săseşti. Programul manifestării îl găsiţi la rubrica „Agenda culturală”.

Forumul german din Sighişoara, organizatorul Zilelor Culturii Germane, are 340 de membri, iar grupul etnicilor germani numără aproximativ 580. Printre activităţile regulate ale Forumului se numără: Trupa de dansuri săseşti a Forumului de Tineret, Grupul doamnelor din FDGS  (cerc de lucru manual şi socializare), Corul „Sälwerfeddem”, Cercul de ceramica, Cursuri de limba germană, Trupa de dansuri săseşti „Burgspatzen” a şcolii primare „Josef Haltrich”, grupul elevilor de la „Pausenradio”, prelegeri lunare pe diferite teme. Manifestările culturale anuale organizate de Forumul german din Sighişoara sunt: Zilele Culturii Germane, Sărbătoarea de Vară, Sărbătoarea de Crăciun şi Advent în Cetate.

Adrian Diţă

Cultura la îndemână

Cel mai potrivit moment să te relaxezi este acela când n-ai timp de aşa ceva. (Sidney J. Harris)

Jurnalul Sighişoara Reporter şi Librăria Hyperion vă recomandă cartea săptămânii:

Stephenie Meyer – ZORI DE ZI – editura RAO, 2009

Stephenie Meyer

Datorită faptul că toată lumea aşteaptă cu nerăbdare premiera filmului „Eclipsa”, ecranizarea celui de-al treilea roman al seriei „Amurg”, care va avea loc la sfârşitul lunii iunie în Statele Unite şi începutul lunii iulie  în România, ne-am gândit să vă propunem săptămâna aceasta ultimul roman a al seriei cu cel mai mare succes din utimii ani. Conform unor interviuri publicate în  reviste de prestigiu din Statele Unite şi Europa, scriitoarea Stephenie Meyer nu exclude continuarea seriei, dar sub forma unor povestiri mai scurte.

Mult aşteptatul final al ciclului „Amurg“, „Zori de zi”, dezvăluie secretele şi misterele din această poveste uimitoare care a încântat milioane de cititori. „Atunci când iubeşti persoana care te ucide, nu mai ai de ales. Cum poţi să fugi, cum poţi să lupţi, când asta i-ar face rău persoanei iubite? Dacă viaţa ta ar fi tot ce ai putea să-i dăruieşti celui iubit, cum ai putea să nu i-o dai? Dacă ar fi cineva pe care l-ai iubi cu adevărat?”

Seria „Amurg” de Stephenie Meyer s-a vândut în peste 42 de milioane de exemplare în întreaga lume. În Statele Unite, volumul „Amurg” s-a vândut în peste 13 milioane de exemplare. Cele patru romane au fost traduse în 37 de limbi (printre care vietnameză şi chineză). Fanii seriei au creat peste 100 de site-uri. Romanele lui Stephenie Meyer au obţinut atât recunoaşterea publicului, cât şi pe cea a criticii iar  potrivit „USA Today”, de la sfârşitul lui noiembrie 2008, una din cinci cărţi cumpărate în Statele Unite a fost scrisă de Stephenie Meyer.

Seria „Amurg” a scriitoarei americane Stephenie Meyer prezintă neobişnuita poveste de iubire dintre un vampir şi o fată muritoare. Pentru a putea fi împreună, cei doi vor fi nevoiţi să învingă nenumărate obstacole şi greutăţi care le vor pune la încercare dragostea. Romanele seriei „Amurg” au apărut la Editura RAO începând din anul 2008: „Amurg” mai 2008; „Lună nouă” – noiembrie 2008; „Eclipsa” martie 2009; „Zori de zi”, iunie 2009.

Cea mai bine vândută scriitoare a Americii

Cea mai bine vândută autoare a Americii, Stephenie Meyer (născută la 24 decembrie 1973, la Hartford, în Connecticut) a absolvit Brigham Young University, unde a studiat literatura engleză. Casnică, de religie mormonă, Meyer şi-a dorit să arate prin cărţile ei că viaţa îţi dă întotdeauna posibilitatea să alegi şi calea cea bună. Totodată, a vrut să transmită tuturor tinerilor un mesaj în care crede cu tărie: emoţiile sunt importante, iar misterul iubirii platonice nu trebuie considerat desuet. Stephenie Meyer trăieşte în prezent în Arizona alături de soţul ei şi de cei trei fii ai lor.

Stephenie Meyer susţine că ideea ciclului „Amurg” i-a venit în somn în ziua de 2 iunie 2003. Transcrierea visului constituie capitolul al XIII-lea al primei cărţi din serie. Stephenie Meyer a publicat primul roman, „Fascinaţie” în 2005, în Franţa. Al doilea, „Tentaţie”, a apărut în anul următor iar „Ezitare” în 2007.

Zori de zi

A patra carte din serie  aduce cu sine deznodământul poveştii de iubire pline de emoţie şi pericole dintre tânăra Bella Swan şi vampirul Edward Cullen. Alegerea Bellei între o viaţă muritoare şi o eternitate alături de Edward, a fost făcută, iar după o nunta ca în basme, povestea pare să se sfârşească din prima parte a romanului cu „şi au trăit fericiţi până la adânci bătraneţi”. Pe cei doi îndrăgostiţi însă îi pândesc noi pericole, posibile consecinţe dezastruoase ale împlinirii iubirii lor, întorsături neaşteptate de situaţie şi evenimente pentru care nu sunt pregătiţi şi cu care nu doar ei, ci nici un membru al familiei Cullen nu s-au mai confruntat vreodată. Stephenie Meyer aduce o inovaţie în acest roman faţă de cele precedente: prima parte este narată din perspectiva Bellei, cea de-a doua din punctul de vedere a lui Jacob, iar în final, vocea Bellei se face din nou auzită. Perspectiva lui Jacob asupra evenimentelor este deosebit de interesantă, marcată de sentimentele sale încă vii pentru Bella, a cărei nouă condiţie o poate transforma în duşmanul său de moarte. În „Zori de zi”, cititorul va remarca o evoluţie a personajului Bellei. Ea nu mai este adolescenta nesigură, fragilă atât fizic cât şi emoţional, ci o tânără femeie gata  să-şi asume propriile decizii, şi, atunci când este cazul, să lupte pentru ele.. Acest ultim roman nu este cu nimic mai prejos decât celelalte, el păstrând aceeaşi îmbinare între iubire, aventură, pericol şi elemente de noutate ce a făcut romanele lui Stephenie Meyer atât de apreciate. Această carte se poate achiziţiona de la librăria Hyperion alături de celelalte trei cărţi din seria “Amurg”, inclusiv la comandă (fără taxe suplimentare ).

JSR & Hyperion

Laboratoarele medica – dr. Ionuţ Moraru – produse noi

Phyto Derm cremă + spray

Phyto Derm este un unguent special creat pentru a ajuta la refacerea epidermei descuamate; reduce de asemenea inflamaţiile şi mâncărimile, îmbunătăţeşte microcirculaţia sanguină şi hrănirea pielii. Spray-ul phyto Derm ajută la refacerea epidermei cu scuame în exces, îmbunătăţind astfel nutriţia pielii. Se utilizează împreună cu unguentul phyto Derm.

Gama Economic –acum şi la 60 de capsule

Adaptându-ne condiţiilor economice actuale, am lansat noua gamă de 60 de capsule (peste 150 de produse) la un preţ mai avantajos pentru clientul final: Artrhalgin, Cholesteran, Chitosan, Coenzima Q10, Drojdie de bere & Seleniu, Ghimbir, Grapefruit Seeds, Imuno Royal Junior, Ling Zhi – Ganoderma, Maca, Opuntia Ficus Indica, Otet de mere & miere & polen, Paducel, Prostavital, Spirulina Plus, Usturoi & Propolis, Valeriana, Vitamina C 1000 mg  etc.

Gama Economic de Geluri Antireumatismale – 200g

Noua gamă de geluri pentru sănătatea articulaţiilor tale, acum la o cantitate mai mare şi un preţ mult mai bun: Gel Arnica, Arthralgin, Harpagophyt,  RheumaFlex, Sapropelic RheumaFlex, Api Rheuma Flex Crema. 

Colon Health

Complex de principii active naturale şi fibre alimentare solubile (prebiotice) şi insolubile, vegetale şi animale, cu efecte de detoxifiere, ce stimulează tranzitului intestinal şi menţine sănătatea colonului, reducând absorbţia de glucide, lipide, lipoproteine; reduce senzaţia de foame şi va ajuta la menţinerea unei greutăţi ideale; creşte absorbţia calciului, util în boala hemoroidală şi afecţiunile cardiovasculare; conţine vitamine, minerale, enzime, aminoacizi esenţiali, carbohidraţi şi acizi graşi, Omega 6, benefici pentru buna funcţionare a organismului. Prebioticele şi probioticele conţinute ajută la refacerea rapidă a florei intestinale combătând astfel crampe, balonări şi constipaţii.

Pentru mai multe detalii şi comenzi sunaţi la numărul 021.351.47.77 sau accesaţi site-urile nostre: www.medicalab.ro şi www.pronaturashop.ro sau scrieţi-ne pe adresa medica@softnet.ro .

Economia Sighişoarei faţă cu criza economică

Fabrica de vase emailate Sighişoara

La fel ca întreaga economie a ţării, despre care unii afirmă cu o oarecare răutate că nu prea există, şi economia sighişoreană are de suferit din cauza crizei economice globale. Ceea ce încercăm să lămurim în următoarea serie de articole este cum rezistă economia Sighişoarei în faţa acestei provocări, după unii, sau pacoste, după alţii. Ce soluţii au managerii, care sunt previziunile, care este impactul crizei asupra angajaţilor şi cum se reflectă aceasta în veniturile lor?

Potrivit „Raportului privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Sighişoara în anul 2009” întocmit de Primăria Sighişoara, aproape toate societăţile comerciale din toate domeniile economiei sighişorene au înregistrat un recul faţă de anul 2008 în ceea ce priveşte cifra de afaceri, profitul şi numărul angajaţilor. De asemenea, a crescut şi rata şomajului de la 3,8% în 2008, la 4,3% în 2009 în vreme ce numărul societăţilor comerciale ce-şi desfăşoară activitatea în Sighişoara a scăzut de la 751 în 2008, la 699 în 2009.

Pentru început, în seria de articole dedicate economiei din Sighişoara, o să ne referim la marile societăţi comerciale din industria prelucrătoare. Chiar dacă acestea reprezintă doar 2% din numărul societăţilor comerciale din Sighişoara, potrivit aceluiaşi Raport al Primăriei, firmele din domeniul industriei prelucrătoare au încă cea mai mare pondere în economia oraşului, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi în ce priveşte numărul total de angajaţi.

Prima mare societate comercială din Sighişoara pe care am vizitat-o este SC VES SA, fabrică producătoare de vase emailate şi produse pentru încălzire (sobe, şeminee), unde am stat de vorbă cu dipl. ing. Sorin Stan, directorul general al societăţii.

SC VES SA – oportunităţi în vreme de criză

Revenind la „Raportul privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Sighişoara în anul 2009”, aflăm că anul trecut a fost unul destul de dificil pentru VES SA Sighişoara. Cifra de afaceri înregistrată de firmă în 2009 a fost de circa 39,3 milioane lei, cu aproape 30% mai mică decât în 2008. De asemenea, a scăzut şi numărul angajaţilor acestei societăţi, de la 626 în 2008, la 593 în 2009. În ciuda acestor dificultăţi generate şi de criza financiară globală, VES SA a început anul 2010 cu dreptul, performanţele comerciale şi financiare ale firmei în primele 3 luni ale acestui an fiind încurajatoare. „Deşi se aştepta la pierderi considerabile, compania a înregistrat o pierdere mai mică decât cea bugetată. Cifra de afaceri înregistrată în primul trimestru al exerciţiului financiar 2010 a fost de 5.818.943 lei, reprezentând 95,04% din suma bugetată pentru această perioadă. Numărul de clienţi interni şi externi au înregistrat creşteri peste nivelul estimat”, se arată într-un comunicat de presă din data de 17 mai, după publicarea rezultatelor VES SA Sighişoara în Raportul trimestrial, disponibil pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Sorin Stan, directorul general al SC VES SA Sighişoara, un manager hotărât să sfideze criza financiară globală

„Orice criză oferă şi nişte oportunităţi, oricât de cinic ar suna acest lucru”, a declarat Sorin Stan, directorul general al SC VES SA. „În cazul VES oportunitatea apare ca urmare a faptului că firma este poziţionată în piaţă pe segmentul de public cu putere redusă de cumpărare, dacă vorbim de produsul nostru tradiţional  – gama de vase emailate. În condiţii de criză această plajă devine şi mai vastă, ca atare avem mai mulţi clienţi. Până în prezent această previziune s-a dovedit a fi corectă, pentru că vânzările noastre de vase emailate sunt în creştere. La produsele pentru încălzit „Caldi” nu putem vorbi de o creştere semnificativă a vânzărilor întrucât sunt încă în extrasezon. Iată deci o oportunitate pe care am identificat-o, există, trebuie doar să o exploatăm cât mai bine.”

Însă, a precizat Sorin Stan, rezultatele bune ale firmei în această primă jumătate a anului se datorează în primul rând implementării unei politici de piaţă complete, dublată de activitatea intensă a unei echipe de vânzări ce acţionează la nivel naţional.

În momentul de faţă 30% din totalul cifrei de afaceri a SC VES SA îl reprezintă exporturile. Ţinta firmei este ca ponderea exporturilor să ajungă la 50% din totalul producţiei. Destinaţiile exporturilor VES sunt în mod tradiţional către ţările est-europene din jurul României. „Pe măsură ce vom dezvolta noi produse şi vom obţine o îmbunătăţire a calităţii ne vom adresa şi clienţilor din ţările Europei Centrale şi de Vest, care au puterea de cumpărare mai ridicată” a adăugat directorul general VES. „Ne referim în primul rând la vase emilate, întrucât la produsele pentru încălzire fabricate sub marca Caldi lucrurile sunt puţin mai complicate. Acestea trebuie certificate pentru UE, ceea presupune un nivel mai ridicat al calităţii, costuri mari pentru certificare şi impun o abordare nouă şi costisitoare din punct de vedere al marketingului.”

Furnizorii de materie primă ai SC VES SA sunt atât din ţară, cât şi din străinătate. „Cu tristeţe trebuie să spun că, din experienţa pe care o am aici, furnizorii români sunt tot mai puţin doritori să fabrice produse de calitate şi la preţuri decente”, a afirmat Sorin Stan. „Suntem nevoiţi să cumpărăm semi-fabricate sau componente mai degrabă din străinătate pentru că în România nu mai sunt suficienţi furnizori capabili să ni le ofere la un raport calitate preţ satisfăcător.”

Reorganizare fără disponibilizări masive

„În momentul de faţă VES SA este supra-dimensionată ca şi număr de angajaţi”, a arătat directorul general al societăţii. „Deşi în ultimele 6 luni numărul de angajaţi s-a redus de la aproape 589 la aproximativ 465, în acest moment cifra de afaceri raportată la numărul de angajaţi este foarte mică. Suntem tributari  pe de o parte dotărilor tehnice destul de vechi, iar pe de altă parte specificului branşei care presupune foarte multă muncă manuală. Asta e o problemă ce nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat, pentru că sunt operaţiuni care nu pot fi executate altfel decât manual. În privinţa numărului de angajaţi, în ultima perioadă am făcut totuşi unele angajări, nesemnificative ca număr, în zone în care aveam locuri libere ca urmare a creşterii cifrei de afaceri. Suntem însă optimişti şi nu credem că putem vorbi de disponibilizări semnificative în următoarea perioadă. Vom trece însă printr-o reorganizare în vederea eficientizării şi reducerii costurilor. Acest lucru poate presupune un cumul posturi şi de funcţii, dar şi creşterea competenţei angajaţilor prin organizarea de concursuri pentru a avea salariaţi cât mai competenţi şi dedicaţi. În ceea ce priveşte veniturile angajaţilor, acestea nu au scăzut în această perioadă de criză, pentru că din păcate VES n-a putut oferi nici înainte venituri spectaculoase. Dorinţa noastră este să reuşim ca pe termen scurt să mărim salariile. Însă această majorare nu poate veni decât ca un efect direct al unei creşteri semnificative de eficienţă începând cu producţia şi terminând cu vânzările, precum şi ca efect al creşterii spectaculoase a calităţii. De aceea obiectivul principal este ca fabrica să fie adusă în zona de profitabilitatepentru a da motive de mulţumire tuturor celor implicaţi: angajaţilor care trebuie să câştige mai bine pentru a fi motivaţi să lucreze cât mai atent şi mai îngrijit, şi pentru a se simţi parte a companiei, acţionarilor care fac investiţii în companie, partenerilor cu care lucrăm…”

Panourile solare – un proiect abandonat

În 2009 conducerea SC VES SA a studiat şi posibilitatea fabricării la Sighişoara a panourilor solare pentru prepararea apei calde şi a agentului termic ca urmare a încercării Guvernului de a demara programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizeaza energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Între timp acel program a fost amânat pentru luna iulie a acestui an, iar VES SA a abandonat planurile de a fabrica panouri solare.

„ Aşa cum este normal să porneşti la drum, la momentul respectiv au fost făcute nişte studii de piaţă, după părerea mea insuficient aprofundate şi argumentate, pentru a analiza dacă ar renta ca VES să îşi extindă producţia pe segmentul panourilor solare”, a explicat Sorin Stan. „Studiul de piaţa nu a fost însă suficient de concludent pentru o investiţie atât de importantă şi, din experienţa pe care o am (pentru că anterior venirii mele la conducerea VES m-am ocupat chiar de vânzarea sistemelor regenerative), am apreciat că nu este oportun pentru companie să dezvoltăm în acest moment producţia de panouri solare pentru prepararea apei calde şi a agentului termic. La baza acestei decizii au stat mai multe motive. O dată faptul că piaţa este supra-saturată cu produse provenind de la furnizori foarte cunoscuţi şi prestigioşi din Europa – pentru produsele premium şi mediu, şi de la furnizori din Grecia, Turcia, China, Bulgaria etc. – pentru produsele destinate celor cu putere redusă de cumpărare. Mai mult, în contextul crizei, vânzările acestor panouri s-au prăbuşit. Un alt motiv este acela că sistemul de panouri solare pentru producerea apei calde nu mai corespunde cerinţelor, întrucât eficienţa acestora este depăşită de sistemele solare de producţie a energiei electrice, aşa-numitele celule foto-voltaice, care sunt foarte flexibile. Energia electrică produsă de acestea are o sferă mai largă de aplicaţie, poate fi folosită la încălzire, prepararea apei calde, iluminat etc. În plus, eficienţa acestor sisteme solare de producere a energiei electrice este tot mai mare iar costurile lor tot mai mici. Aşadar am fi intrat pe o piaţa supra-aglomerată, pentru a ajunge să oferim clienţilor produse care sunt în fapt deja depăşite de alte tehnologii.”

Investiţii în retehnologizare

Directorul general al VES s-a arătat optimist în ceea ce priveşte câştigarea unor proiecte din fonduri nerabursabile care vor permite efectuarea de investiţii în retehnologizarea fluxului de producţie pentru creşterea eficienţei, productivităţii şi a calităţii mărfurilor. Una dintre preocupările majore ale conducerii firmei este eficientizarea consumului de resurse şi energie, atât pentru reducerea costurilor de producţie, cât şi pentru protecţia mediului. „Avem proiecte în derulare menite să reducă consumul de hârtie şi să recicleze hârtia consumate; ne încadrăm în normele impuse de lege privind emisia de noxe fiind foarte atenţi în acest domeniu. De altfel produsele noastre, respectiv vasele emailate, sunt prin definiţie produse ecologice în sensul că acestea sunt singurele tipuri de vase care nu reacţionează chimic cu alimentele pregătite sau depozitate în ele.”

Criza din România – o criză de identitate

În finalul întrevederii i-am solicitat directorului general Sorin Stan o opinie personală referitoare la criza economică din România, cauzele şi particularităţile ei.

„Criza din România este o criză de identitate a românilor şi ea se grefează în mod nefericit pe această criză globală căpătând o componentă autohtonă  dăunătoare ce ţine de abordarea noastră tradiţională. Nu cred că avem soluţii pe termen scurt, deşi acestea sunt foarte simple: trebuie muncit foarte mult şi mai ales coerent pentru a crea plus-valoare care să se traducă apoi în bunăstare. Însă nu am auzit să existe o strategie la nivel naţional care să ne ofere o direcţie înspre care să o apucăm şi nişte obiective clare de atins. Fiecare aleargă unde-l duce capul, pe cont propriu, fără să-i pese de ceilalţi, de faptul că la urma-urmei depindem unii de alţii. Este o criză a valorilor, a competeţelor, a încrederii în noi înşine şi în viitor. Toate acestea duc la criza de identitate…”

Adrian Diţă & Florin Chiorean

Piaţa imobiliară din Sighişoara între trecutul glorios, prezentul cvasicatastrofal şi perspective sumbre

Începând cu vara anului 2009, piaţa imobiliară din zona Sighişoara a cunoscut un declin major, scăzând brusc cu aproximativ 60%. Desigur, principala cauză a acestei prăbuşiri a fost (şi este încă) isteria media din jurul subiectului „criză economică” şi consecinţele acestui fenomen global, adică blocarea creditelor care a condus la  lipsă de lichidităţi şi finanţare pentru investiţii imobiliare, la care se adaugă nesiguranţa locurilor de muncă, scăderea semnificativă a sumelor de bani trimise de românii care lucrează peste hotare. Şi preţurile de tranzacţionare au scăzut simţitor în 2009 (în jur de 25%)  dar totuşi, comparativ cu alte oraşe, scăderea a fost mai mică. Dacă ar fi să facem un clasament al celor mai afectate tranzacţii imobiliare atunci pe primele locuri s-ar situa vânzările de case,  urmate de vânzările de terenuri-suprafeţe mari; în schimb au supravieţuit mai bine şocului vânzările de apartamente cu două camere şi  a terenurilor în zone rezidenţiale. Preţurile chiriilor la locuinţe au stagnat, însă chiriile la spaţii comerciale şi birouri au scăzut,  iar tendinţa acesta se menţine şi în 2010. Pentru mai multe informaţii, analize şi recomandări, am discutat cu Daniel Oltean, managerul singurei agenţii imobiliare (Diva Imobiliare) care a supravieţuit (din vreo şase, câte activau anii trecuţi)

Rep.: Unde se găseşte piaţa imobiliară din zona Sighişoara în acest moment? 

Daniel Oltean: Piaţa e aproape blocată acum deşi se mai fac unele tranzacţii, dar la preţuri mult mai mici decât înainte de criză. Anul acesta au vândut doar cei care au redus semnificativ preţurile. De exemplu, un apartament care înainte de vindea cu 40 000 de euro, acum se vinde greu cu 30 000. Oferta mult mai mare decât cererea a condus, aşa cum era şi normal, la o scădere importantă a preţurilor, asta după ce, până în anul 2009, am înregistrat o creştere constantă a preţurilor la toate tipurile de vânzări.

Rep.: În condiţiile actuale, ce trebuie să facă cineva care doreşte să vândă?

D.O : În primul rând trebuie să întelegem cu toţii că s-a încheiat cu speculaţiile imobiliare. Pe termen scurt nu se va mai putea obţine profit din cumpărarea şi revânzarea imobilului. În al doilea rând, este absolut necesară o aliniere la preţurile pieţei, chiar dacă acest lucru nu e prea convenabil pentru cel care doreşte să vândă. În al treilea rând, toată lumea trebuie să aibă disponibilitate pentru o negociere consistentă, în sensul că nimeni nu mai plăteşte primul preţ cerut.

Rep.: Ce să ne aşteaptăm în viitor?

D.O: Nu ne putem aştepta curând la o revenire a preţurilor la valorile de dinainte de 2009, prin urmare vânzătorii vor fi nevoiţi să accepte preţurile pieţei, asta dacă doresc într-adevăr să vândă. Piaţa se va stabiliza la preţuri sensibil mai mici dar cred că vânzările şi cumpărările de imobile vor continua. Dincolo de greutăţile care vin peste noi odată cu criza economică, trebuie spus că preţurile erau oricum exagerate. Nu era normal ca pentru un teren extravilan la marginea oraşului să ceri 10-20 de euro pe metru pătrat sau pe o casă veche şi fără îmbunătăţiri să ceri 100 000 de euro, în condiţiile în care se putea construi o casă comparabilă la dimensiuni cu 60 000 de euro, cu teren şi utilităţi incluse. Poate şi din cauză că nu s-au prea construit apartamente noi în Sighişoara, preţurile apartamentelor vechi au fost supraevaluate. Cu atît mai mult cu cât traversăm o perioadă cu bani mai puţini, trebuie să fim realişti când stabilim preţul de vânzare. Secretul pentru vânzarea rapidă este preţul scăzut şi promovarea agresivă. Iar dacă tot vorbim de viitor, cred că preţurile actuale nu reflectă încă realitatea din economie şi că ele vor scădea cu încă cel puţin 25% din valoarea actuală pentru a se echilibra cererea şi oferta.

Florin Chiorean